Mediterana este de patru ori mai poluată cu microplastice decât „insula de plastic“ din Pacificul de Nord - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Mediterana este de patru ori mai poluată cu microplastice decât „insula de plastic“ din Pacificul de Nord

10 August 2018 - 01:31 PM Dezvoltare durabilă

Poluarea cu plasticMarea Mediterană a devenit a șasea cea mai mare aglomerare de deșeuri din plastic, întrecută doar de cele cinci „insule de plastic“ uriașe din oceanele Pacific, Atlantic și Indian. Și concentrația de fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri în apa mării este alarmantă: 1.250.000 de particule pe kilometru pătrat, de 4 ori mai mare decât cea a insulei de plastic din Pacificul de Nord. Un studiu al WWF arată amploarea, gravitatea consecințelor și cauzele fenomenului, precum și măsurile care ar trebui luate urgent.
Irina Tomșa

În Marea Mediterană se înregistrează niveluri record de poluare cu microplastice (particule de plastic mai mici de 5 milimetri) care amenință speciile marine și sănătatea umană, avertizează un raport realizat de WWF și publicat în iunie a.c.

Raportul, intitulat „Eliberarea din capcana plasticului: salvarea Mediteranei de la poluarea cu plastic“, oferă informații noi despre efectele dramatice pe care le au utilizarea excesivă a plasticului, gestionarea defectuoasă a deșeurilor și turismul de masă asupra uneia dintre cele mai vizitate regiuni din lume: bazinul mediteranean.

În apele globului există cinci „insule de plastic“ formate din deșeuri: două în Oceanul Pacific, două în Atlantic și una în Oceanul Indian. Marea Mediterană a devenit a șasea cea mai mare zonă de acumulare a deșeurilor marine din plastic. Ca și cum nu ar fi fost destul, aici microplasticele ating niveluri record: 1.250.000 de fragmente pe kilometru pătrat, adică de aproape patru ori mai mari decât în insula de plastic din nordul Pacificului. Până și sedimentele oceanice sunt afectate, cu o concentrație dintre cele mai ridicate din lume, de 10.000 de fragmente de plastic pe kilometru pătrat.

Plasticul în apa măriiPlasticul în apa mării

În mediul marin, filtrul unei țigarete se descompune în cinci ani, o pungă de plastic în cel puțin 20 de ani, un pahar de unică folosință în 50 de ani, iar o plasă de pescuit în 600 de ani.
Dintre deșeurile din plastic, cele mai vizibile sunt cele macroplastice, cum ar fi pungi, filtre de țigarete, baloane, PET-uri, capace sau paie pentru băuturi. Dar cele mai puțin vizibile, cu dimensiuni mai mici de 5 milimetri, numite microplastice, sunt cele mai dăunătoare. Unele microplastice se formează pe mare, când deșeurile de plastic mai mari se dezintegrează sub acțiunea vântului, valurilor sau a luminii ultraviolete. Altele așa sunt din fabricație: granule mici (de exemplu cele din polistiren), agenți de exfoliere, aditivi pentru săpun, cremă, pastă de dinți etc., iar altele sunt generate din utilizarea de zi cu zi, de exemplu din praful produs de tocirea anvelopelor sau din purtarea și spălarea hainelor din fibre sintetice.

Microplasticele nu dăunează doar mediului marin, ci contaminează și aerul, apa de la robinet și cea îmbuteliată, alimentele și băuturile, inclusiv sarea, mierea sau berea, se arată în studiul WWF.

Macroplastice și microplastice

„Deșeurile mari din plastic rănesc, sufocă și ucid adesea animalele marine, inclusiv speciile protejate și pe cale de dispariție, cum ar fi țestoasele de mare și focile monah. Între 70.000 și 130.000 tone de microplastice și 150.000-500.000 tone de macroplastice (echivalentul a 66.000 de camioane de gunoi din materiale plastice) se aruncă în Marea Mediterană și alte mări europene în fiecare an. Însă microplasticele - fragmente mai mici de 5 mm - au atins un nivel record de concentrație, de 1,25 milioane de fragmente pe km2 în Marea Mediterană, de aproape patru ori mai mare decât în «insula din plastic» găsită în Oceanul Pacific de Nord. Prin intrarea în lanțul alimentar, aceste fragmente amenință un număr tot mai mare de specii de animale, precum și oamenii. Se estimează că 18% din populațiile de ton și pește spadă au plastic în stomac, cel mai adesea celofan sau PET. De asemenea, fragmente de plastic au fost găsite și în stomacul a 90% dintre păsări“, se precizează într-un comunicat emis de WWF.

Plasele de pescuit, dar și alte obiecte din plastic, mai ales pungi și ambalaje, sunt adevărate capcane pentru vietățile marine. Studiul afirmă că la nivel global au fost găsite prinse în plastic 344 de specii. În Marea Mediterană, principalele victime sunt păsările (35%), peștii (27%), nevertebratele (20%), mamiferele marine (13%) și țestoasele de mare (49%).

Deșeurile din plastic provoacă răniri grave, malformații (inclusiv în timpul creșterii) și împiedică animalele să se miște pentru a scăpa de prădători sau pentru a ajunge la hrană. Consecințele sunt aproape întotdeauna fatale: animalele devin pradă ușoară, se îneacă sau mor de foame.

Pericolul ingerării

În Mediterana, 134 de specii sunt victime ale ingerării unor deșeuri din plastic, dintre care 60 specii de pești, 9 de păsări de apă, 5 de mamifere marine și toate cele 3 specii de țestoase de mare. Ingerarea plasticului are foarte multe efecte nocive: poate reduce capacitatea stomacului, ceea ce face să dispară senzația de foame și împiedică formarea rezervelor de grăsimi, extrem de necesare în special animalelor care trebuie să migreze pe distanțe mari. Poate produce ocluzii intestinale, ulcerații, necroze, perforări sau alte răni și poate infesta animalele cu microbi. Aproape întotdeauna, ingerarea deșeurilor sau particulelor din plastic aduce moartea.

Microplasticele sunt prezente pe tot lanțul trofic, de la zooplancton la crustacee și pești, iar de aici ajung la oameni. Nu prea ne mai este de folos să citim eticheta ca să facem „o alegere sănătoasă“ când cumpărăm pește sau fructe de mare: toate vietățile marine conțin plastic, fie că provin din sălbăticie, fie că au fost crescute în ferme.

Studiul WWF amintește o cercetare asupra microplasticelor prezente în midii și stridii cultivate pentru consumul uman care a estimat că un consumator mediu de fructe de mare ar putea înghiți până la 11.000 de particule de plastic pe an. Efectele ingerării microplasticelor asupra sănătății umane sunt încă necunoscute, dar nu ne putem aștepta să fie nici benefice, nici inofensive.

Polarea cu plastic

Cât pierd țările Uniunii Europene din cauza plasticului din Mediterana

Potrivit raportului, poluarea cu plastic poate afecta sectoarele economice majore din zona Mării Mediterane, cu precădere pescuitul și turismul. „Se estimează că deșeurile marine aduc flotei UE un prejudiciu de 61,7 milioane de euro în fiecare an prin reducerea capturilor de pește, deteriorarea navelor sau reducerea cererii de fructe de mare, oamenii fiind din ce în ce mai preocupați de calitatea peștelui și a fructelor de mare“.

De asemenea, acumularea deșeurilor pe plaje și în apă poate scădea afluxul de turiști, ceea ce ar provoca scăderea veniturilor și diminuarea locurilor de muncă în acest sector și în domeniile economice conexe.

Alte sume mari de bani sunt cheltuite pentru a îndepărta deșeurile de pe plaje și din zonele portuare. Ca exemplu, numai orașul francez Nisa plătește aproximativ 2.000.000 de euro în fiecare an pentru a-și păstra plajele curate.

 95% din deșeurile din apa și de pe plajele Mediteranei sunt din plastic;
 7% din totalul microplasticelor de pe Terra se află în Marea Mediterană, deși aceasta reprezintă doar 1% din apele planetei;
 500.000 tone de macroplastice ajung anual în mările Europei;
 61,7 milioane de euro pierde anual flota de pescuit a Uniunii Europene din cauza deșeurilor de plastic;
 300 de specii de vietăți marine sunt în pericol din cauza plasticului.

Cine sunt vinovații și ce măsuri propune WWF

Deșeurile care acoperă țărmurile și plutesc în apele Mării Mediterane sunt în proporție de 95% din plastic. Țările de proveniență ale acestor deșeuri sunt în primul rând Turcia (144 tone/zi) și Spania (126 tone/zi), urmate de Italia (90), Egipt (77) și Franța (66), dar o pondere foarte mare o au și cei peste 200 milioane de turiști care vizitează bazinul mediteranean, responsabili pentru o creștere cu 40% a cantităţii deșeurilor din plastic aruncate în mare, în fiecare vară.

Raportul precizează că întârzierile și lacunele în gestionarea deșeurilor de plastic din majoritatea țărilor mediteraneene sunt printre cauzele principale ale poluării cu plastic. Din cantitatea de 27 milioane tone de deșeuri de plastic pe care o generează anual Europa, numai o treime este reciclată, iar jumătate din toate deșeurile de plastic din Italia, Franța și Spania ajung la gunoi.

Prin comunicatul organizației, WWF „solicită guvernelor, companiilor și cetățenilor să adopte o serie de măsuri pentru reducerea poluării cu materiale plastice în mediile urbane, de coastă și marine în Marea Mediterană, dar și la nivel global“.

Amprenta umanăCooperare la nivel internațional și obiective naționale, cu implicarea industriei

Autorii studiului spun că ar trebui să se realizeze un acord internațional, obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru a elimina deversarea deșeurilor de plastic în oceane și mări, cu obiective naționale obligatorii de reducere, un cadru de monitorizare și evaluare și un mecanism financiar care să susțină implementarea.

O altă măsură ar fi punerea în aplicare a unei strategii „zero deșeuri de plastic în mediul înconjurător la nivel național și local“, în conformitate cu Rezoluția Adunării Națiunilor Unite privind deșeurile marine şi cartografierea și eliminarea punctelor prin care plasticul ajunge în ape.

De asemenea, uneltele și echipamentele de pescuit ieșite din uz trebuie recuperate și eliminate în mod corespunzător. Producătorii acestora ar putea recicla plasticul, acoperind parte din costurile de colectare și s-ar putea asigura stimulente financiare pentru predarea corectă a uneltelor de pescuit către instalații portuare.

Unele dintre reglementările europene actuale cu privire la deșeurile din plastic ar putea fi adaptate și aplicate asupra deșeurilor de acest tip, inclusiv schemele de responsabilitate a producătorilor, realizarea unor depozite ș.a.

La nivel național, WWF propune ca obiectivul actual de 30% deșeuri de plastic reciclat sau reutilizat să ajungă la 100% până în 2030. Până în 2025, pungile din plastic de unică folosință ar trebui interzise, la fel și adăugarea de microplastice în compoziția diferitelor produse. Toate țările ar trebui să colecteze, sorteze, recicleze și reutilizeze eficient toate tipurile de deșeuri. De asemenea, ar trebui asigurate stimulente și planificate investiții cu rezultate durabile în infrastructura specifică și în tot procesul de gestionare a deșeurilor.

În viziunea organizației, și industria ar trebui să aibă o contribuție importantă, prin cercetare și inovare în vederea găsirii unor alternative reciclabile sau durabile pentru a înlocui ambalajele din plastic care nu pot fi reciclate. Trebuie evitată producerea microplasticelor atât în procesele de fabricație, cât și în utilizarea produselor, trebuie găsite metode de a împiedica eliberarea microparticulelor inclusiv în timpul spălării hainelor și echipamentelor din fibre sintetice. Industria trebuie să se concentreze pe materiale din surse regenerabile, iar cu precădere în sectorul turismului și ospitalității să se evite utilizarea articolelor de unică folosință cum ar fi pungile, recipientele, capacele, paiele etc. și să implementeze sisteme eficiente de colectare și reciclare a deșeurilor din plastic.

Oamenii trebuie să învețe să aleagă ce e bun pentru sănătatea lor și a mediului

Nu în ultimul rând, și consumatorii ar trebui să se implice activ, explică studiul WWF. Ori de câte ori este posibil, să alegem produse biodegradabile sau din materiale reciclate în locul celor similare din plastic: ață dentară în loc de nailon, piepteni din lemn, perii cu fire naturale, sticle din sticlă, recipiente din ceramică sau bambus, țesături din fibre naturale ș.a.m.d. Este preferabil să evităm produsele de unică folosință și să utilizăm aparate de ras, periuțe de dinți etc. cu capete de rezervă și să înlocuim farfuriile, paharele, tacâmurile, paiele, sticlele, recipientele, pixurile, brichetele și alte obiecte de unică folosință cu unele din materiale reciclabile.

Pentru protecția mediului și a sănătății noastre, să nu mai folosim folie, recipiente și alte obiecte de plastic în contact cu alimentele, ci să utilizăm unele din sticlă, ceramică sau alte materiale inerte care nu ne contaminează mâncarea cu compuși toxici. În privința cosmeticelor, suntem îndemnați să citim etichetele și să evităm produsele care conțin polietilenă (PE), polipropilenă (PP) sau clorură de polivinil (PVC) - toate acestea sunt materiale plastice des întâlnite în compoziția unor săpunuri și produse cosmetice.

De asemenea, ar trebui să cumpărăm produse neambalate: fructe, legume, lactate, carne, pește etc. vrac sau de la dozatoare, pe care să le transportăm în recipiente din sticlă, săculeți și sacoșe de pânză sau alte materiale sustenabile.

Toți locuitorii și vizitatorii Europei - și nu numai - ar trebui să colecteze selectiv și să se asigure că aruncă în mod corespunzător fiecare deșeu, de la mucurile de țigarete la celofanul de pe pachet, de la cel mai mic căpăcel de plastic la o anvelopă uzată.

„Poluarea cu plastic este prea răspândită pentru a fi rezolvată de un singur continent, de un singur guvern sau de un singur sector industrial și ne afectează pe toți. Doar acționând împreună putem să ne eliberăm oceanele, râurile, orașele și viețile de materialele inutile din plastic“, a declarat Giuseppe Di Carlo, director WWF Mediterranean Marine Initiative, citat la finalul comunicatului de presă emis de organizație. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă