Poluarea, praful și nepăsarea care ne îmbolnăvesc - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Poluarea, praful și nepăsarea care ne îmbolnăvesc

07 September 2018 - 01:44 PM Dezvoltare durabilă

PoluareComisia Europeană a deschis o procedură de infringement împotriva României, reproșând autorităților noastre că nu au luat măsurile pentru respectarea valorilor limită convenite privind calitatea aerului. Dosarul a fost înaintat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Bucureștiul este unul dintre orașele unde poluarea a depășit limitele admise de Comisia Europeană. Că Bucureștiul este un oraș unde aerul este foarte poluat se știe, dar conform statisticii privind bolile respiratorii nici zonele limitrofe Capitalei nu stau mai bine din acest punct de vedere.
Matei Dumitru

Într-o conferință de presă susținută în data de 17 mai 2018 la Bruxelles, Karmenu Vella, comisarul UE pentru Mediu, Afaceri maritime și Pescuit, a spus că „Statele membre au primit în ultimul deceniu suficiente «ultime șanse» pentru a îmbunătăți situația“. Vella și-a exprimat convingerea că decizia Comisiei Europene va duce la îmbunătățiri pentru cetățeni într-un timp mult mai rapid.

În cazul României, Comisia Europeană a arătat că țara noastră nu a luat măsurile necesare pentru a diminua nivelul de poluare cu particulele fine de praf PM10 specificate în Directiva 2008/50/EC. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metru cub în 24 de ore, nivel care nu poate fi atins mai mult de 35 de zile într-un an. În funcție de decizia Curții de Justiție a UE există posibilitatea ca România să primească amenzi drastice. Cazurile speciale sunt cele ale orașelor București, Iași și Brașov, acolo unde valorile limită zilnice ale particulelor de praf au fost depășite constant încă din ziua când Directiva Comisiei a fost transpusă în legislația noastră.

Cetățenii din anumite zone din București, Brașov și Iași au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de PM10 încă din 2007, potrivit ultimelor rapoarte ale Comisiei care consideră că România nu a întreprins acțiunile necesare pentru protejarea sănătății cetățenilor ei și solicită autorităților să ia măsuri rapide și eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil.

Particule fine, așa-numitele PM10, provin din emisiile generate de industrie, din trafic, din emisiile produse de încălzirea locuințelor și din alte surse și pot cauza multiple afecțiuni respiratorii, dar și alte afecțiuni cum sunt cele cardiovasculare.

Poluarea cu praf nu înseamnă însă numai poluarea cu PM10. Particulele care se găsesc în aer sunt formate dintr-o multitudine de substanțe nocive, împărțite în trei categorii în funcție de mărimea lor. PM10 sunt particule cu dimensiune mai mică de 10 microni, PM2,5 sunt particule cu dimensiune mai mică de 2,5 microni dar mai mari de 0,1 microni, iar PM0,1 sunt particule ultrafine, mai mici de 0,1 microni.

PM10 sunt formate din spori de mucegai, din praf suficient de greu pentru a se depune, din cenușă și din bacterii, PM2,5 includ particulele de mai sus în dimensiuni mai mici, dar și smogul, fumul de țigară, fumul de la arderea combustibililor, în general praful ce rămâne suspendat în aer, iar PM0,1 sunt particule produse în special de motoarele pe benzină, de cele diesel, dar și multe din emisiile industriei.

La nivel european, un studiu numit ESCAPE a urmărit 312.944 de oameni din 9 țări și 17 tipuri de medii pe o perioadă de mai mulți ani, concluzionând că o creștere a poluării PM2,5 cu doar 5 µg/mc duce la o creștere cu 13% a riscului de atac de cord, cu fiecare creștere de 10 µg/mc de particule PM10 riscul de cancer la plămâni crește cu 22% și cu fiecare creștere de 10 µg/mc de particule PM2,5 riscul de cancer la plămâni crește cu 36%. Nu numai cazurile de cancer trebuie însă să îngrijoreze autoritățile, ci și multitudinea de alte boli respiratorii cauzate de poluarea cu PM10.

Cât de poluat este Bucureștiul?

Nimeni nu poate spune în prezent cât de poluat este Bucureștiul. Fiindcă pentru a ști acest lucru autoritățile de mediu și cele locale au nevoie de un sistem performant de monitorizare a calității aerului, un sistem care la ora actuală nu există. Așa că totul este relativ.

Anul trecut Primăria și-a anunțat intenția de a achiziționa 25 de stații fixe și 9 stații mobile pentru monitorizarea aerului în Capitală. De atunci însă nimeni nu a mai vorbit de aceste stații, așa că în București există acum doar câteva stații de măsurare a calității aerului. Toate au indicativul B: B2 în Titan, pe strada Rotundă numărul 4, B3 tot în Sectorul 3, pe Șoseaua Mihai Bravu nr. 42-62, B4 pe Șoseaua Berceni nr. 10-12, B5 în Drumul Taberei 119, B6 pe Calea Victoriei nr. 32-34, vizavi de Cercul Militar și B7 pe strada Atomiștilor nr. 407, la Măgurele. În 2011, Primăria Capitalei a achiziționat un laborator mobil pentru monitorizarea calității aerului din oraș pentru care a plătit mai mult de un milion de euro. Conform opiniilor unor specialiști în domeniu, toate instalațiile sunt depășite atât fizic cât și moral, ceea ce face ca datele raportate să fie cel puțin discutabile.

Poluarea din Bucureşti

Conform unui studiu independent privind calitatea aerului realizat în 2011 de Centrul pentru Politici Durabile și Ecopolis pe tema calității aerului, la toate stațiile de monitorizare din București erau depășite nivelurile maxime de substanțe poluante admise de normele europene și de cele ale Organizației Mondiale a Sănătății.

PoluareCă aerul Bucureștiului este greu de respirat o știm cu toții, cei care locuim în Capitala României. Nu trebuie să ne-o spună nimeni, nici Ministerul Mediului, nici Primăria și nici Comisia Europeană.

În București circulă mai mult de două milioane de automobile, în mare majoritate mașini cu norma de poluare mai mică de EURO 5. Un consilier a propus în primăvara acestui an un proiect care urma să fie dezbătut în Consiliul General al Municipiului București prin care se interzicerea circulația în oraș a mașinilor cu o normă de poluare inferioară. Inițiativa, salutată de Ministerul Mediului, a fost retrasă însă după numai câteva ore, nefiind în „concordanță cu situația actuală și cu cerințele cetățenilor“. Așa că principala sursă de poluare a Capitalei României, menținerea în circulație a mașinilor vechi și puternic poluante, a rămas neschimbată din rațiuni ce țin mai mult de alegeri decât de grija față de cetățean.

Fără scăpare?

Mulți bucureșteni au realizat faptul că viața în oraș - nu numai în centru, ci și în toate cartierele - și nepăsarea autorităților le afectează grav sănătatea. Unii, cei care și-au permis din punct de vedere financiar, s-au mutat în zone limitrofe cât mai departe de traficul infernal al Bucureștiului, de zonele industriale sau de cele foarte aglomerate, în comunele din jurul orașului, unde au sperat că vor respira un aer mai curat.

Nu de puține ori însă unii au regretat decizia luată, fiindcă pe lângă inerentele nemulțumiri legate de lipsa infrastructurii și a serviciilor au realizat că viața la limita unui oraș ca Bucureștiul nu e nici pe departe o viață la țară.

Calitatea aerului în comunele din județul Ilfov nu e monitorizată permanent de nimeni și de nimic, chiar dacă în multe dintre acestea au apărut obiective industriale și chiar dacă șantierele sunt numeroase.

Așa că nu avem la îndemână decât o serie de statistici ale medicilor de familie referitoare la cazurile de boli respiratorii înregistrate în anii trecuți în comunele din județul Ilfov.

Laborator mobil

Vorbim de rinofaringită acută, de sinuzită acută, faringită și amigdalită acută, laringită și traheită acută, laringită obstructivă acută și epiglotită acută, pneumonie virală, pneumonii bacteriene, bronșită și bronșiolită acută, de infecții acute ale căilor respiratorii inferioare, rinită, rinită alergică și vasomotorie, rinofaringită și faringită cronică, sinuzită cronică, boli cronice ale amigdalelor, alte boli ale căilor respiratorii superioare, bronșită acută sau cronică, bronșită cronică simplă și mucopurulentă, bronșită cronică FAI, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astm, bronșectazie, alte afecțiuni pulmonare interstițiale, afecțiuni pleurale și tumori maligne ale bronhiilor și ale pulmonului.

Deși nu toate aceste afecțiuni sunt provocate de factori ce țin de poluarea aerului, considerăm că este interesant de știut în acest context care au fost zonele din jurul Bucureștiului unde s-au înregistrat mai multe cazuri de afecțiuni respiratorii.

Boala ca indicator al poluării

În 2017 localitatea Buftea avea 22.279 de locuitori, din care 26,7% au suferit boli respiratorii. În comuna Balotești s-au înregistrat 1.630 de cazuri de boli respiratorii la o populație de 8.477 de locuitori, adică 19,2%. În comuna Berceni numai 5,28% din populație a suferit afecțiuni respiratorii, ca și în comuna Vidra unde procentul a fost de numai 5,75%. În comuna Voluntari însă, la un număr de 41.229 de locuitori s-au înregistrat 9.121 de cazuri, aproximativ 22%, iar în Otopeni procentul de cazuri de boli respiratorii raportat la numărul locuitorilor a fost de 37,6%. Un număr mare de cazuri s-a înregistrat și în comuna Chiajna: 6.332, adică 32% din cei 19.773 de locuitori și în comuna Cernica, unde procentul a fost de 33,7%. În Jilava procentul de îmbolnăviri respiratorii a fost de 19,7%, în comuna 1 Decembrie de 11,4%, în Copăceni de 14,48%, în Popești-Leordeni de 11,8%, în Snagov de 12,2% și în comuna Glina de numai 9,93%.
Comuna Pantelimon a înregistrat 8.197 de cazuri de boli respiratorii, ceea ce reprezintă 29,5% din totalul populației, iar în Chitila procentul înregistrat a fost de 26,6%.

Un clasament al celor mai multe cazuri de îmbolnăviri respiratorii înregistrate în comunele din jurul Bucureștiului ar arăta cam așa: pe primul loc conduce detașat orașul Otopeni, urmat de comunele Cernica, Chiajna, Pantelimon și Buftea. La zone „verzi“ din apropierea Bucureștiului unde s-au înregistrat anul trecut cele mai puține cazuri de boli respiratorii putem include în mod cu totul neașteptat localități aflate mai puțin în atenția celor doritori de aer curat, cum sunt comunele Vidra, Berceni, Domnești și Glina.

Staţia de monitorizare de pe Calea Victoriei

Revenind la obligațiile pe care le avem în cadrul Uniunii Europene e important de subliniat faptul că România trebuie să ia măsuri urgente pentru reducerea poluării aerului în toate marile orașe, nu numai în București. Și nu atât amenzile de sute de milioane de euro pe care ar urma să le plătească ar trebui să pună pe gânduri autoritățile, cât efectele amânării luării unor măsuri urgente pentru limitarea poluării.

Interzicerea totală a circulației mașinilor poluante în oraș, plantarea de arbori, mărirea suprafețelor spațiilor verzi, limitarea numărului șantierelor deschise anual în oraș și controlul strict al acestora, încurajarea transportului public, a celui alternativ și nu în ultimul rând monitorizarea publică a calității aerului în toate zonele și în special în cele industriale sunt măsurile pe care orice autoritate responsabilă ar trebui să le ia pentru oamenii care trăiesc în aceste orașe. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă