Doar 9% din economia mondială funcționează în sistem circular - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Doar 9% din economia mondială funcționează în sistem circular

10 March 2019 - 01:41 PM Dezvoltare durabilă

La începutul acestui an un grup de cercetători de la Royal Philips, the Global Environment Facility şi UN Environment au dat publicității „Circularity Gap Report“, un amplu studiu referitor la șansele reale pe care le are economia mondială de a deveni una circulară. Acesta face parte dintr-o acțiune amplă numită Platforma de Accelerare a Economiei Circulare (PACE), un mecanism de colaborare public-privat și în același timp un accelerator de proiecte pentru dezvoltarea economiei circulare la nivel mondial.
 ecologic

Cercul nu se închide

Pornind de la datele statistice care arată că în prezent doar 9% din economia mondială funcționează în sistem circular și luând în considerare faptul că în ultimele 12 luni s-a constatat că extracția materiilor prime și emisiile de gaze cu efect de seră au crescut, un grup de cercetători de la Royal Philips, the Global Environment Facility şi UN Environment consideră că în termeni de durabilitate și circularitate motorul global de schimbare este blocat, dar în sens invers, îndreptând omenirea într-o direcție greșită.

Obiectivul Acordului de la Paris de limitare a încălzirii globale la 1,5°C peste nivelul perioadei preindustriale se poate realiza numai prin trecerea la o economie circulară.

Dezvoltarea, așa cum o știm, este un fenomen recent. Omenirea a apărut târziu pe o planetă care funcționa într-un mod complet circular de 4,5 miliarde de ani. Ciclurile infinite ale ecosistemului natural nu produc deșeuri, deșeurile sunt în esență o construcție umană, socială.

Însă activitatea omenirii din ultimii 200 de ani şi transformarea resurselor naturale ce păreau infinite au dus la alterarea semnificativă a condițiilor și proceselor terestre din punct de vedere geologic. Arderea combustibililor fosili, acum măsurabilă și vizibilă, cauzează schimbarea drastică a climei la nivel global.

Cicatricile mineritului

Ce ne-a adus în această situație este economia liniară. De la boomul revoluției industriale economia liniară a adus un nivel de trai ridicat, standarde de viață înalte și bogății extraordinare, dar numai în unele părți ale lumii. Acest lucru a fost realizat cu niște costuri uriașe atât pentru planetă, cât și pentru cei mai mulți dintre oameni. Acum este nevoie urgentă de o schimbare prin care să se obțină prosperitate echitabilă fără granițe pe întreaga planetă, inclusiv în țările unde populația are venituri mici și medii și care reprezintă 83,3% din omenire.

Principala provocare este găsirea unui model pentru dezvoltarea globală, o dezvoltare decuplată de la suprasarcina ecologică și care care să gestioneze simultan atât aspirațiile majorității sărace, cât și așteptările minorității prospere. Iar aceasta nu poate fi alta decât trecerea economiei modiale de la un sistem liniar la unul circular.

De două ori șapte

Economia circulară presupune sisteme dinamice, ea nu are un punct final, ci este mai degrabă un proces de transformare. Modelul propus de „Circularity Gap Report“ descrie şapte elemente cheie care dau direcția procesului de transformare, încetinirea fluxului de resurse, închiderea buclei, îngustarea fluxurilor de resurse și trecerea la resurse regenerabile și la energia curată.

Cele şapte elemente sunt: proiectarea produselor pentru viitor, folosirea tehnologiei digitale pentru optimizarea reurselor, păstrarea a ceea ce avem deja, regândirea modelelor de business, folosirea deșeurilor ca resursă, folosirea resurselor regenerabile de energie într-un mod eficient și colaborarea între sectoarele public și privat pentru crearea de valoare adăugată într-un regim de transparență totală.

Amintindu-ne că economia circulară nu depășește 9% din economia mondială, cifră rezultată din analiza amprentei materialelor la nivel global, cercetătorii au extins analiza evaluând valoarea financiară globală, emisiile de carbon, precum și factorii de masă din spatele acesteia, satisfacerea nevoilor societale cheie, cum ar fi locuințele, mobilitatea și nutriția.

Depășirea situației actuale, tranziția de la o economie liniară la una circulară va reduce din ce în ce mai mult modelul tradițional de afaceri bazat pe „masă“, care va trebui revizuit și înlocuit. Nu mai este suficient ca oamenii să se gândească la valoarea financiară ca la ceva creat pur și simplu prin transformarea materialelor extrase în produse. În modelul circular valoarea serviciului financiar este legată de activele existente, care vor fi optimizate și păstrate pentru cât mai mult timp posibil. Acest lucru va reduce din ce în ce mai mult cantitățile materialelor prime provenite din extracție, dar și depozitarea deșeurilor.

Acumularea stocurilor de materiale este de aproape zece ori mai mare decât transferul anual al materialelor - respectiv 890 Gt versus 92,8 Gt. Stocurile de materiale cuprind în cea mai mare parte minerale, metale sub formă de clădiri, infrastructură și echipamente. Majoritatea (60%) materialelor intră în economie sub formă de produse și doar o fracțiune mică este făcută să dureze.

Economia circulară

Tranziția spre o economie circulară implică o trecere de la valoarea adăugată la valoarea menținută. Având în vedere rolurile interconectate ale materialelor, valoarea financiară și emisiile în economia globală, un indice numit Masă-Valoare-Carbon (MVC) poate oferi un cadru care leagă toate aceste trei nuclee și care descrie nevoile unei societăți și modul în care acestea sunt asigurate.

Un exemplu de analiză pentru un indice MVC poate fi înlocuirea combustibililor fosili precum petrolul și cărbunele cu alternative regenerabile. Cum s-ar putea crede la prima vedere, folosind surse regenerabile de energie pentru alimentarea unei mașini electrice impactul va fi mai redus asupra profilului de carbon. Cu toate acestea, ea poate avea ca rezultat direct extracția și utilizarea mult mai multor materiale pentru a produce energia regenerabilă.

Construirea de instalații de energie regenerabilă poate crește nevoia de metale, de beton și de multe elemente rare. Producția de celule solare, de exemplu, folosește resurse minerale rare și livrează produsele pe o piață relativ nouă, cu sisteme de reciclare foarte puține sau chiar fără niciun sistem de reciclare. În timp ce tranziția la surse regenerabile poate duce în-tr-adevăr la o amprentă redusă de carbon (C), ea poate avea ca rezultat o amprentă mai mare a materialului (M).

Şapte nevoi și dorințe ale societății

Nevoia care are cea mai mare amprentă asupra resurselor, de 42,4 miliarde de tone pe an, este construirea și întreținerea de locuințe, birouri, drumuri și alte infrastructuri, în special în țările aflate în dezvoltare.

A doua categorie în clasamentul de utilizare a resurselor este nevoia noastră de hrană. Produsele agricole, culturile și animalele reprezintă 21,8 miliarde tone pe an. Produsele alimentare au cicluri de viață scurte, fiind consumate rapid după producție.

O amprentă considerabilă de resurse este generată de nevoia noastră de mobilitate. Sunt utilizate în special două tipuri de resurse: materialele de construcție pentru căile de transport și cele pentru fabricarea și întreținerea vehiculelor, trenurilor și avioanelor. La acestea se adaugă arderea combustibililor fosili pentru a le pune în mișcare.

Consumabilele sunt o altă categorie de nevoi și dorințe care au un impact deosebit asupra resurselor. Consumabilele sunt un grup complex de produse - cum ar fi frigiderele, îmbrăcămintea, agenții de curățare, produsele de îngrijire personală și vopselele - care au în general un timp de viață scurt sau mediu.

Textilele şi îmbrăcămintea consumă multe și diferite tipuri de resurse cum sunt bumbacul, materialele sintetice precum poliesterul, coloranții, pigmenții și alte substanțe chimice.

Furnizarea de servicii către societate variază de la educație și serviciile publice la serviciile comerciale cum ar fi băncile şi asigurările. Amprenta materialului este modestă și implică în mod obișnuit utilizarea de echipamente profesionale, mobilier de birou, calculatoare și infrastructură.

Adresate cu precădere unei populații îmbătrânite dar prospere, serviciile de asistență medicală sunt în creștere la nivel global și includ clădiri, echipamente speciale, produse farmaceu- tice, echipamente, produse de unică folosință și îngrijire la domiciliu.

Cauze şi efecte

Comunicarea este una dintre cele mai mari necesități ale lumii de astăzi. Spre deosebire însă de alte „nevoi și dorințe“ ale omului zilelor noastre, conectivitatea și digitalizarea sunt factori care ajută economia circulară, utilizarea stocurilor, a consumabilelor și infrastructurii.

Numai în anul 2017 emisiile totale de gaze cu efect de seră s-au ridicat la 50,9 miliarde tone de dioxid de carbon.

Obiective și strategii

„Circularity Gap Report“ include și soluții la problemele majore sesizate în cadrul studiului. Pe baza analizelor și a reprezentărilor conceptuale au putut fi identificate două obiective și au fost sugerate două strategii de lucru.

Obiectivul numărul unu este reducerea la minimum a extracției de materiale din litosferă și transformarea extracției și a producției de biomasă în procese regenerative.

Al doilea obiectiv este minimizarea pierderii și dispersiei materialelor. Toate materialele tehnice au oportunități mari de recuperare, în mod ideal fără degradare, fără pierdere de calitate și cu prevenirea emisiilor în aer și a dispersiei în aer, apă sau pământ.

Extracţia ţiţeiului

Pentru atingerea acestor obiective sunt propuse două strategii complementare. Prima vizează îmbunătăţirea utilizării stocurilor, inclusiv a stocurilor aflate în uz, cum sunt clădirile și mașinile, care trebuie utilizate la întregul lor potenţial. Alte măsuri necesare sunt limitarea stocurilor temporar utilizate și mineritul urban prin care materialele sunt reintroduse în economie.

A doua strategie include optimizarea circuitului de reutilizare a materialelor, necesitatea creării unei infrastructuri de colectare mult îmbunătățită și adoptarea la scară largă a celor mai bune tehnologii disponibile pentru reprelucrarea resurselor.

Economia circulară impune decuplarea rezultatelor creșterii economice de la resurse nesustenabile, de la extracție și de la emisii de CO2, iar acest lucru trebuie să se întâmple cât mai curând, fiind singurul mod în care omenirea va supraviețui în viitorul apropiat. Iar calea către acest viitor cu emisii scăzute de CO2 nu se poate face decât într-un singur mod: prin circularitate, spun autorii „Circularity Gap Report“. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă