Cristoph Promberger: „Ne dorim să dezvoltăm o economie sustenabilă bazată pe afaceri verzi la nivel local“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Cristoph Promberger: „Ne dorim să dezvoltăm o economie sustenabilă bazată pe afaceri verzi la nivel local“

10 April 2019 - 03:36 PM Dezvoltare durabilă

Fundația Conservation CarpathiaPoate că nici o altă organizație neguvernamentală din România nu a făcut mai mult pentru mediu decât Fundația Conservation Carpathia. Înființată de Cristoph Promberger, un neamț îndrăgostit de România, fundația a atras fonduri substanțiale de la unii dintre cei mai mari filantropi ai lumii, a cumpărat și a refăcut din punct de vedere ecologic mari suprafețe de teren în zona munților Făgăraș, punând bazele a ceea ce va fi cel mai mare parc natural al Europei. Vă prezentăm în continuare un interviu cu fondatorul și directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia, Cristoph Promberger.
 ecologic

ecologic: Ați obținut recent un sprijin important printr-o finanțare de 5 milioane de euro. Când ați depus proiectul și cine a asigurat finanțarea?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Procesul de aplicare pentru acest proiect a început în vara anului 2017 și a necesitat parcurgerea a trei faze, cea principală derulându-se în perioada februarie - iunie 2018. Pot să vă spun că selecția a fost una extrem de riguroasă. Finanțarea am primit-o din Endangered Landscapes Programme (Programul pentru Peisaje Amenințate), un fond administrat de Cambridge Conservation Initiative și finanțat de Arcadia, un fond caritabil creat de filantropii Peter Baldwin și Lisbet Rausing. Au fost depuse 47 de proiecte din toată Europa, dar au primit finanțare numai opt, printre care și al nostru.

ecologic: Care vor fi principalele acțiuni pe care le veți desfășura în cadrul proiectului?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Printre altele, dorim să continuăm acțiunile de conservare planificate, să reintroducem în sălbăticie zimbrii și castorii dar, foarte important, să dezvoltăm o economie sustenabilă bazată pe afaceri verzi la nivel local.

ecologic: Proiectul include și plantarea unor specii de plante, bujori de munte, afini și merișori. Cu cine și pe ce suprafețe intenționați să faceți aceste plantări?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: În mod natural aceste specii de plante existau în trecut pe suprafețe foarte întinse, însă ele au fost eliminate şi tăiate pe măsură ce oamenii au avut nevoie de suprafețe tot mai mari pentru pășunat.

Noi intenționăm să refacem 200 de hectare din habitatele alpine aflate în proprietatea Fundației Conservation Carpathia, din estul munților Făgăraș, după un plan tehnic stabilit de specialiștii noștri folosind forța de muncă din comunitățile locale.

Practic, noi refacem habitatele de tufărișuri care făceau trecerea de la pădure la pășunea alpină. Și ne vom asigura, cum am făcut și până în prezent, că vor mai exista suficiente suprafețe de pășunat pentru animalele domestice.

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathiaecologic: Câți zimbri și castori intenționați să aduceți, de unde și unde îi veți reloca?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Zimbrii și castorii vor fi aduși din Europa, dar este posibil să relocăm unele animale și din Romania. Până la finalul proiectului, adică în anul 2023, intenționăm să reintroducem un număr minim de 25 de exemplare de zimbri pe Valea Dâmboviței și un număr minim de 30 de castori pe afluenții Argeșului.

ecologic: Cum doriți să rezolvați problema urșilor care fac pagube în localități?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Vom înființa o echipă de intervenție rapidă care va acționa după o procedură bine stabilită, din ea făcând parte jandarmi, personal al proiectului Carpathia și un medic veterinar. Această echipă va avea în dotare arme cu tranchilizante și va proceda la îndepărtarea sau capturarea și relocarea animalelor care prezintă pericol pentru comunități.

În plus, vom oferi gratuit garduri electrice și câini ciobănești din rasa Carpatin, ca măsură de prevenire a atacurilor carnivorelor la stâne. În eventualitatea înregistrării unor pagube, vom acorda despăgubiri oferind crescătorilor animale, oi sau vaci, în locul celor care au fost omorâte de urși sau lupi.

ecologic: Vă gândiți și la o eventuală evaluare reală a numărului unor animale sălbatice din România?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Încă din anul 2017, Fundația Conservation Carpathia implementează un program de monitorizare a populației la urs, râs și lup prin efectuarea de analize ADN pe fondurile cinegetice administrate de fundație și pe cele învecinate, însumând o suprafață de aproximativ 100.000 de hectare. Urmează să extindem în perioada următoare această monitorizare pe baza analizei ADN și la cerb.

Această metodă este una non-invazivă și dă rezultate mult mai bune decât cele convenționale. Ar trebui - cred eu - ca acest tip de monitorizare să fie extins pe întreaga suprafață a țării pentru a avea rezultate reale cu privire la numărul animalelor sălbatice care trăiesc în România. Pentru aceasta ar trebui luată o decizie la nivel național și pentru carnivorele mari, dar și în privința celorlalte specii.

ecologic: Ce credeți că poate însemna pentru comunitatea locală acest proiect?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: O arie naturală protejată poate să aducă mai multe beneficii oamenilor decât economia actuală, extractivă, consumatoare de resurse, iar fundația a implementat deja o serie de exemple funcționale.

Zimbru

Dezvoltarea de afaceri verzi presupune îmbunătățirea situației conservării, crearea de locuri de muncă și de oportunități de creștere a veniturilor comunităților locale, contribuția financiară pentru administrarea ariei protejate și plata compensațiilor pentru proprietarii de terenuri.

Comunitățile din zonele rurale sunt în general sărace, iar extracția masivă a lemnului din păduri în ultimul deceniu nu a fost în favoarea lor. Fructele de pădure sunt culese de localnici din comunitățile rome și vândute către intermediari pentru mai puțin de o zecime din prețul final al pieței. Există o nevoie și o oportunitate de a dezvolta un nou sistem de gestionare a acestor resurse, care să protejeze valoarea de conservare și să permită comunităților locale să se dezvolte.

Practicile de exploatare nesustenabilă și practicile ilegale de folosire a terenurilor au afectat grav mii de hectare de păduri, lăsând pantele montane goale și expuse eroziunii. Vrem să continuăm să refacem cât mai multe zone afectate pentru îmbunătățirea calității vieții generației actuale și pentru a lăsa o moștenire sănătoasă generațiilor următoare. În acest proiect ne-am propus activități de reconstrucție ecologică pe 550 de hectare. Carpații românești sunt casa celei mai diversificate combinații faunistice din Europa și încă adăpostesc populații importante de carnivore mari și ungulate, zimbrul fiind singura specie lipsă. Suntem bucuroși că vom reuși să readucem zimbrul în munții Făgăraș.

Rempădurire

ecologic: Ce mai fac animalele din fondurile de vânătoare pe care le administrați?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Fundația noastră are în custodie două fonduri cinegetice ce însumează 24.000 de hectare. În zonele de natură sălbatică practicăm un management non-invaziv și continuăm programul de analize ADN la carnivorele mari. În iarna aceasta am obținut imagini nemaipomenite cu râși și lupi pe camerele de monitorizare pe care le-am montat. În zonele din apropierea satelor ne concentrăm pe măsuri pentru diminuarea conflictelor între oameni și animale sălbatice. Am efectuat goana la mistreț, am pus repelenți, am discutat cu oamenii pentru a-și lua un minim de măsuri de protecție cum ar fi împrejmuirea gospodăriei cu garduri pe toate cele patru laturi și în anumite cazuri am acordat compensații private sau le-am pus la dispoziție gratuit garduri electrice. Ca ultimă măsură, am aprobat vânătoarea a 10 porci mistreți care au distrus unele grădini ale localnicilor. Cu ajutorul noului proiect vom putea extinde toate aceste măsuri.

Haită de lupi

ecologic: Ce alte proiecte aveți în derulare? Dar în perspectivă?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: În momentul de față finalizăm Planul de Management pentru Situl Natura 2000 Râul Târgului - Argeșel - Râușor, unde am fost custode. Am început în ianuarie implementarea acestui proiect și urmează să avem cinci ani de muncă intensă. Așteptăm un răspuns favorabil de la Comisia Europeană pentru un nou proiect LIFE care cuprinde 5 piloni de activitate: conservare, reconstrucție ecologică, protecție faună, comunități locale și dezvoltarea de afaceri verzi.
În paralel cu celelalte activități lucrăm la dezvoltarea unui sistem de compensații private pentru păduri virgine. Din păcate, Guvernul nu îndeplinește sarcina legală de a plăti compensații către proprietarii de păduri virgine, dar pentru a le salva, având în vedere importanța lor la nivel global, nu doar național, vom crea noi un sistem de acordare de compensații private.

Prezentare

ecologic: Cu ce probleme vă confruntați și cum ați putea fi ajutați?

Cristoph Promberger, directorul executiv al Fundației Conservation Carpathia: Lipsa unei strategii naționale și a unui buget de stat pentru ariile protejate sunt două probleme majore; în aceste condiții nu știu cum vom putea continua ca țară. ONG-urile de mediu au făcut eforturi în ultimii doi ani pentru a crea o platformă de discuții și un parteneriat pe termen lung cu autoritățile, având ca viziune promovarea României drept cea mai verde țară europeană. Ariile naturale protejate sunt vitale pentru România și asigură păstrarea unicității țării noastre în Comunitatea Europeană, contribuind la creșterea calității vieții și la dezvoltarea durabilă a societății românești. Aceste realități merită promovate de autoritățile Statului și recunoscute de publicul larg. Viziunea Federației Coaliția Natura 2000 este ca în 30 de ani parcurile naționale să reprezinte 12% din suprafața țării, peste 30% din teritoriul României să aibă statut de arie protejată, iar zonele de protecție strictă și integrală din fiecare parc național să fie de 75%. În plus, pe lângă alocarea de fonduri de la bugetul de stat, considerăm că este importantă constituirea unui fond de investiții de tip „trust fund“ de 500 milioane euro, care ar contribui în mod substanțial la finanțarea pe termen lung a ariilor protejate.

Barbara şi Cristoph Promberger, directori executivi FCC



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă