România va trebui să depună eforturi considerabile pentru intensificarea reciclării şi reducerea depozitării deşeurilor - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

România va trebui să depună eforturi considerabile pentru intensificarea reciclării şi reducerea depozitării deşeurilor

10 May 2019 - 01:38 PM Dezvoltare durabilă

Stăm prost cu reciclareaÎn data de 4 aprilie 2019 Comisia Europeană a transmis către Parlamentul European, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor o evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu, cu titlul „O Europă care îşi protejează cetăţenii şi le creşte calitatea vieţii“. Din analiza Comisiei Europene rezultă că eliminarea decalajului dintre legiferare şi implementare este esenţială pentru a se ajunge la rezultate bune pentru cetăţeni în ceea ce priveşte mediul, pentru a se menţine condiţii de concurenţă echitabile între operatorii economici, pentru a se crea oportunităţi de inovaţii sociale şi tehnologice şi pentru dezvoltarea economică. România stă prost şi foarte prost la toate capitolele analizei realizate de Comisia Europeană.
ecologic

România și evaluarea punerii în aplicare a politicilor de mediu

Principalele „dificultăți“ identificate de CE în evaluarea din anul 2017 în ceea ce privește punerea în aplicare de către România a politicii și legislației UE în domeniul mediului sunt:
 îmbunătățirea conformării cu legislația UE privind deșeurile și apele uzate urbane în vederea atingerii țintelor UE, având în vedere că se apropie termenele finale prevăzute în Tratatul de aderare a României;
 îmbunătățirea coordonării și consolidarea capacității administrative a autorităților și a agențiilor implicate în punerea în aplicare a legislației UE, în special în ceea ce privește gestionarea apelor și a deșeurilor și protecția și gestionarea siturilor Natura 2000.
În 2017, Comisia a lansat instrumentul TAIEX-EIR Peer-to-Peer (EIR P2P) pentru a facilita schimbul de experiență între experții autorităților de mediu naționale.

Primul eveniment P2P a avut loc în perioada 22-24 ianuarie 2018 la București, la solicitarea Ministerului Mediului din România, având ca scop obținerea de asistență de specialitate cu privire la închiderea și reabilitarea depozitelor de deșeuri, în vederea încheierii unei proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor aflată în desfășurare.

Progresele înregistrate în soluționarea problemelor după EIR 2017

EIR 2019 (Environmental Implementation Review) arată că gestionarea deșeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării Planului Național de Gestionare a Deșeurilor în decembrie 2017. Reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu tendința prezentată în EIR 2017. În conformitate cu Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei, România este considerată a fi expusă riscului de a nu își îndeplini obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale în proporție de 50% stabilit pentru 2020. Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în acest domeniu. Este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin. Totodată, trebuie să crească gradul de conștientizare cu privire la economia circulară.

Calitatea apei

În ceea ce privește calitatea apei, România trebuie să își îmbunătățească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă. În plus, ţara noastră face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și pentru ameliorarea cantității și calității apei potabile. Având în vedere ratele de conformare foarte scăzute cu termenele intermediare din 2013 și 2015 stabilite în Tratatul de aderare, Comisia a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor. În conformitate cu Tratatul de aderare, termenul final pentru ca România să se conformeze Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale a fost 31 decembrie 2018, iar problema se va agrava cel mai probabil.

Depozit ecologicMăsuri pentru trecerea la o economie circulară

Viitorul economiei europene este o economie circulară, verde și competitivă, cu emisii reduse de dioxid de carbon și eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor.

Planul de acțiune pentru economia circulară subliniază necesitatea tranziției la o economie bazată pe ciclul de viață, în care reutilizarea resurselor să fie cât mai mare, iar deșeurile reziduale să ajungă aproape de zero. Acest lucru poate fi înlesnit prin dezvoltarea de instrumente financiare inovatoare și asigurarea accesului la acestea, precum și prin finanțarea ecoinovării.

În urma adoptării planului de acțiune pentru economia circulară în 2015 și a creării unei platforme conexe pentru părțile interesate în 2017, Comisia Europeană a adoptat un nou pachet de măsuri în ianuarie 2018. Acesta a inclus și alte inițiative, cum ar fi: o strategie a UE privind materialele plastice, o comunicare privind modul de abordare a interacțiunilor dintre legislația privind substanțele chimice, produsele și deșeurile, un raport privind materiile prime critice și un cadru pentru monitorizarea progresului către o economie circulară.

România este mult sub media europeană

Utilizarea circulară (secundară) a resurselor materiale în România era de 1,5% în 2015, cu mult sub media UE-28, care este de 11,7%, și în scădere față de anii precedenți. În ceea ce privește numărul persoanelor angajate în economia circulară, România se situează mai aproape de media UE-28, cu 1,54% din totalul populației ocupate în 2016 (media UE-28 fiind de 1,73%). Această rată a scăzut însă considerabil odată cu adoptarea OUG nr. 74/2018 și a ordinului de ministru nr. 1362/2018 care elimină din piața deșeurilor de ambalaje colectorii privați.

Grafic

În Eurobarometrul special din 2017 privind atitudinea cetățenilor UE față de mediu, 79% dintre români au declarat că sunt preocupați de efectele produselor din plastic asupra mediului. Aceasta a fost cea mai scăzută proporție din UE-28, media fiind de 87%. În plus, 84% au declarat că sunt îngrijorați de impactul produselor chimice (media UE-28 fiind de 90%.) Se pare că există susținere pentru inițiativele privind economia circulară și pentru acțiunile de protecție a mediului în societatea românească, deși amploarea acestei susțineri pare a fi una dintre cele mai reduse din UE-28.

Grafic

În România, utilizarea eficientă a resurselor rămâne la același nivel scăzut ca acela prezentat în primul raport EIR. Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deși există potențial în domeniu. Este nevoie ca gradul general de conștientizare cu privire la economia circulară să crească.

În 2017 rata de „productivitate a resurselor“ (adică eficiența utilizării resurselor materiale de către economie pentru a produce bogăție) a României a fost cea mai scăzută din UE, alături de cea a Bulgariei și a Estoniei, situându-se la 0,33 euro/kg (media UE fiind de 2,04 euro/kg).

În decembrie 2017 România a adoptat Planul Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD). Planul analizează posibilitatea introducerii unei metodologii privind normele de finanțare pentru aplicarea principiului „poluatorul plătește“ (Ecoteca, 2016). În plus, guvernul a propus introducerea unei subvenții pentru industria reciclării.

Gestionarea deșeurilor

Reciclarea

Transformarea deșeurilor într-o resursă este sprijinită prin punerea integrală în aplicare a legislației Uniunii în domeniul deșeurilor, care include ierarhia deșeurilor, necesitatea de a asigura colectarea separată a deșeurilor, obiectivele de reducere a deșeurilor destinate depozitării, reducerea generării de deșeuri în general și a generării de deșeuri pe cap de locuitor în termeni absoluți, limitarea valorificării energetice la materialele nereciclabile și eliminarea treptată a depozitării deșeurilor reciclabile sau recuperabile.

Linie de sortareGestionarea deșeurilor continuă să reprezinte o provocare majoră pentru România. Performanța țării este în continuare caracterizată de rata foarte scăzută de reciclare a deșeurilor municipale (14%, care include 7% din reciclarea materialelor și 7% din compostare) și prin rate foarte ridicate de depozitare a deșeurilor, contrar ierarhiei deșeurilor și obiectivelor de reciclare stabilite la nivelul UE. În plus, ratele de reciclare stagnează din 2013, în timp ce rata de incinerare a crescut ușor la 4%. Rata de depozitare a deșeurilor raportată de România Comisiei Europene în 2017 a fost de 70%. Cifra nu include însă depozitarea temporară înainte de eliminare care, dacă ar fi adăugată, ar ridica și mai mult rata totală a deșeurilor depozitate.

În 2017 generarea de deșeuri municipale per locuitor în România a fost de 272 kg, mai mare cu 18 kg decât în 2013, dar cu mult sub media UE care este de aproximativ 487 kg.

România a ratat obiectivele de reciclare a ambalajelor stabilite pentru 2013 și 2014, deși la o diferență mică. Nu au fost raportate date privind reciclarea ambalajelor din sticlă pentru 2015, dar în 2014 România s-a situat sub nivelul cerut.

România va trebui să depună eforturi considerabile pentru intensificarea reciclării și reducerea depozitării deșeurilor și trebuie să investească masiv în reciclare în următorii ani pentru a atinge obiectivul de reciclare stabilit pentru 2020, se mai spune în raportul CE.

Depozitarea și PNGD

În 2017 s-a încheiat perioada de tranziție acordată României prin Tratatul de aderare pentru punerea în aplicare a Directivei privind depozitele de deșeuri. România va trebui să închidă și de asemenea să reabiliteze 101 depozite de deșeuri neconforme, în temeiul articolului 13 din Directiva 1999/31/CE. Având în vedere volumul mare de deșeuri care este depozitat, România ar putea să se confrunte cu o gravă problemă de capacitate de depozitare și totodată ar putea încălca legislația privind deșeurile. În ceea ce privește deșeurile municipale biodegradabile, România a făcut uz de posibilitatea de a amâna cu patru ani atingerea obiectivului pentru anul 2016 privind reducerea cu 35% a volumului de deșeuri destinate depozitării.

Grafic

În decembrie 2017, după o întârziere semnificativă, România a adoptat mult așteptatul Plan Național de Gestionare a Deșeurilor și Programul de Prevenire a Generării Deșeurilor, ambele fiind valabile până în 2025. Totuși, adoptarea acestor documente strategice nu este însoțită de eforturi de investiții relevante. Planurile de gestionare a deșeurilor la nivel județean sunt în prezent în curs de elaborare. Planul național prevede o strategie de creștere a ratelor de reciclare și de respectare a obiectivelor de reducere a eliminării deșeurilor biodegradabile în depozitele de deșeuri. Acesta se axează pe introducerea colectării separate, inclusiv pentru deșeurile biodegradabile, și pe planurile de tratare a acestor deșeuri prin compostare sau digestie anaerobă.

DepozitPlanul propune de asemenea extinderea semnificativă a rețelei de instalații de tratare mecano-biologică, astfel încât să existe câte una în fiecare județ, ceea ce pare excesiv.

Instalațiile ar trebui să fie convertibile, astfel încât să poată trata deșeurile colectate separat din momentul în care producția de deșeuri reziduale scade.

În plus, există un plan de construire a primului incinerator specializat pentru deșeuri urbane cu valorificare energetică în București, ca parte esențială a unui proiect integrat de gestionare a deșe- urilor pentru capitală și, eventual, pentru județul Ilfov. Dezvoltarea proiectului stagnează în faza de planificare. Închiderea tuturor depozitelor de deșeuri neconforme este planificată pentru 2020.

PNGD propune și o serie de instrumente de politică menite să contribuie la îndeplinirea obiectivelor sale principale. Printre aceste instrumente se numără: punerea în aplicare cu întârziere a taxei de depozitare a deșeurilor, introducerea unor sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată, îmbunătățirea eficienței sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP) și îmbunătățirea sistemelor de raportare.

Deși obiectivele sunt clare și este prevăzută o listă de măsuri, totul depinde de punerea în aplicare efectivă și urgentă a acestor instrumente, precum și de asigurarea respectării lor.

„Foaia de parcurs“ nu a fost pusă în aplicare

În Raportul de alertă timpurie, Comisia a menționat România printre statele membre care riscă să nu își îndeplinească obiectivul de reciclare a deșeurilor municipale până în 2020. Au fost propuse recomandări specifice la nivel de țară, menite să ajute România să își elimine lacunele în materie de punere în aplicare. Acestea sunt în concordanță și cu foaia de parcurs elaborată în 2013 în contextul exercițiului Comisiei de promovare a conformității.

În mare parte, „Foaia de parcurs“ nu a fost pusă în aplicare. Fondurile UE au fost utilizate pentru construirea de depozite de deșeuri conforme și pentru introducerea colectării separate și a gestionării deșeurilor municipale la nivel județean. Dintre cele 41 de județe ale țării, 35 au beneficiat de aceste proiecte stabilite în momentul aderării României la UE. Cele mai multe au ca termen de finalizare perioada 2018-2019 și prin urmare un număr considerabil de instalații noi au fost puse în funcțiune recent. Cu toate acestea, utilizarea fondurilor UE speciale pentru îmbunătățirea gestionării deșeurilor este în continuare extrem de scăzută. Acest lucru are drept cauze principale incapacitatea beneficiarilor finali de a pregăti și a derula proiecte mari de investiții, lipsa de încredere/neasumarea investițiilor și durata excesivă a procedurilor de licitație.

România nu are un încă un cadru juridic definitivat (de exemplu lipsesc o serie de acte de punere în aplicare, cum ar fi planurile județene de gestionare a deșeurilor), nu are instrumente relevante pentru evitarea eliminării deșeurilor din depozitele de deșeuri - inclusiv o taxă pentru depozitarea deșeurilor - și nu are nici măsuri cuprinzătoare și ferme de asigurare a respectării legislației împotriva depozitării ilegale a deșeurilor.

Salubritate

Proiectele unor sisteme integrate de gestionare a deșeurilor care să sprijine activitatea în partea superioară a ierarhiei deșeurilor sunt fie incomplete, fie nefuncționale. Foarte multe depozite de deșeuri nu corespund standardelor și nu îndeplinesc cerințele legislației privind deșeurile. Infrastructura pentru colectarea separată și reciclarea din surse interne este ca și inexistentă. Întreaga infrastructură actuală este minimă, bazată numai pe abordarea de tip „aducere la fața locului“.

România nu are un centru de coordonare prin care să fie monitorizate sistemele de responsabilitate extinsă a producătorilor, centru care să verifice respectarea cerințelor de reciclare și recuperare și conformarea producătorilor.

Colectarea deșeurilor biologice, cu excepția cantităților mici provenite cel mai probabil din parcuri și grădini municipale, nu se face deloc în România.

Sancţionarea autorităților publice locale

Principalele acțiuni prioritare prevăzute în Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei sunt următoarele:
 îmbunătățirea urgentă a sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor printr-un centru de coordonare, o mai mare transparență și audituri mai ample, precum și contribuții financiare care să acopere costul colectării separate;
 elaborarea de standarde în materie de servicii necesare pentru serviciile de colectare ale autorităților publice locale, inclusiv punerea la punct a unui mecanism de sancționare a autorităților publice locale care nu reușesc să pună în aplicare serviciile de colectare necesare, precum și a unui mecanism suplimentar de amendare a autorităților publice locale care nu își îndeplinesc obiectivele de reciclare;
 aplicarea unei taxe de depozitare a deșeurilor cât mai curând posibil pentru a descuraja eliminarea acestora. Direcționarea veniturilor generate printr-o astfel de taxă către măsuri de îmbunătățire a gestionării deșeurilor în conformitate cu ierarhia deșeurilor. Astfel s-ar preveni construirea unei infrastructuri excesive pentru tratarea deșeurilor reziduale, de exemplu instalațiile de tratare mecano-biologică (TMB);
 furnizarea de asistență tehnică și operațională prin intermediul unui program național de consolidare a capacităților destinat autorităților locale, pentru a sprijini punerea în aplicare a colectării separate.
Pe lângă acțiunile prioritare stabilite pe termen scurt, este de asemenea foarte clar că vor fi necesare eforturi și mai mari pentru a se asigura respectarea obiectivelor de reciclare în perioada de după 2020.

Măsuri prioritare

În 2019 trebuie luate următoarele măsuri prioritare:
 adoptarea și punerea în aplicare a unui program de lucru pentru deșeuri, care să fie monitorizat de un comitet director/organism interministerial care ar coordona mai bine acțiunile și ar asigura încrederea politică ce lipsește în prezent;
 introducerea de urgență a unei taxe de depozitare a deșeurilor și majorarea progresivă a acesteia pentru a evita eliminarea deșeurilor reciclabile în depozitele de deșeuri;
 asigurarea închiderii și a reabilitării depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor;
 îmbunătățirea și extinderea colectării separate a deșeurilor, inclusiv a deșeurilor biologice;
 stabilirea unor standarde minime în materie de servicii pentru colectarea separată (de exemplu frecvența colectării, tipurile de containere etc.) în municipalități pentru a asigura rate ridicate de captare a deșeurilor reciclabile;

Depozitare ilegală
 utilizarea instrumentelor economice (de exemplu sisteme de plată în funcție de cantitatea de deșeuri generată) și stabilirea de obiective de reciclare obligatorii pentru municipalități, însoțite de sancțiuni în cazul neconformării (de exemplu, amenzi);
 elaborarea și punerea în aplicare a unor programe pentru municipalități prin care să se sprijine eforturile de organizare a colectării separate și să se îmbunătățească performanțele de reciclare;
 îmbunătățirea funcționării sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor (REP), în conformitate cu cerințele minime generale privind REP.

Niciun sit de interes comunitar nu a fost desemnat arie specială de conservare

Până la începutul anului 2018, siturile Natura 2000 dețineau 22,7% din suprafața terestră națională a României (media UE fiind de 18,1%). Ariile de protecție specială (APS) desemnate în temeiul Directivei privind păsările reprezentau 15,3% (media UE fiind 12,4%), iar siturile de interes comunitar (SIC) desemnate în temeiul Directivei privind habitatele acopereau 16,9% (media UE fiind 13,9 %). În România existau 606 situri Natura 2000, inclusiv 9 situri marine. Siturile terestre cuprindeau 171 de APS și 435 de SIC, iar cele marine o APS și 8 SIC. Rețeaua Natura 2000 din România cuprinde cinci din cele nouă regiuni biogeografice din UE. Evaluarea din 2015 a SIC din cadrul rețelei Natura 2000 a revelat o desemnare insuficientă. În prezent se evaluează dacă în 2016 în cadrul rețelei desemnarea siturilor a fost suficientă.

Arie protejată

Îndeplinirea obiectivelor Natura 2000 este afectată și de lipsa de amenajare spațială. Până în prezent, România nu a desemnat niciun sit de interes comunitar drept arie specială de conservare (ASC) și prin urmare a depășit termenul de șase ani prevăzut de Directiva privind habitatele. În prezent este în desfășurare un dialog informal între România și Comisie cu privire la această chestiune. România a înregistrat progrese în pregătirea planurilor de gestionare a siturilor Natura 2000. Până în prezent, siturile pentru care au fost adoptate planuri de gestionare sunt: 211 SIC (48,5% din situri) și 81 de APS (47% din situri).

Cu toate acestea, Ministerul Mediului nu are acces la planurile de gestionare a pădurilor deținute de Ministerul Apelor și Pădurilor, care sunt esențiale pentru elaborarea planurilor de gestionare a siturilor Natura 2000.

România are cea mai mare suprafață de păduri rămase virgine din Uniunea Europeană. Un catalog național în curs de pregătire include deja 21.091,5 hectare de pădure, dar s-ar putea ca suprafața totală să fie de câteva ori mai mare.

În discuțiile cu Comisia, autoritățile au raportat intensificarea eforturilor de combatere a exploatărilor forestiere ilegale, inclusiv îmbunătățirea capacității de inspecție, utilizarea de noi tehnologii de monitorizare și un cadru juridic mai strict. Sistemul informațional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) a fost îmbunătățit, permițând publicului să raporteze la numărul de urgență 112 orice vehicul suspectat a transporta material lemnos de proveniență ilegală. Cu toate acestea, există încă probleme semnificative legate de punerea în aplicare a acestor măsuri și de asigurarea respectării legii, inclusiv prin sancțiuni disuasive.

Calitatea aerului reprezintă un motiv grav de îngrijorare pentru CE

Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor și din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluționării acestei probleme prin: restructurarea sistemului energetic și a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile și trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată și la controlul poluării), măsuri de trafic și alte măsuri de control și prevenire a poluării. În același timp, au fost identificate deficiențe grave și structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de rețeaua de monitorizare din România și raportate Comisiei Europene. În realitate, situația ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată.

Grafic

Politica și legislația UE privind aerul curat impun îmbunătățirea semnificativă a calității aerului în Uniunea Europeană, astfel încât aceasta să se apropie de calitatea recomandată de Organizația Mondială a Sănătății.

Poluarea aerului și impactul său asupra sănătății oamenilor, a ecosistemelor și a biodiversității trebuie reduse și mai mult, cu obiectivul pe termen lung de a nu se depăși cantitățile și nivelurile critice. Pentru aceasta este necesar să se intensifice eforturile în vederea conformării depline cu legislația UE în domeniul calității aerului și să se definească obiectivele și acțiunile strategice relevante pentru perioada de după 2020.

În România au scăzut emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici. Reducerea emisiilor în perioada 1990-2014 menționată în evaluarea anterioară a punerii în aplicare a politicilor de mediu a continuat și în perioada 2014-2016. Emisiile de oxizi de sulf (SOx) au scăzut cu 41,29%, emisiile de oxizi de azot (NOx) au scăzut cu 3,1%, emisiile de amoniac (NH3) au scăzut cu 0,69%, emisiile de particule fine în suspensie PM2,5 au scăzut cu 4,5%, iar emisiile de compuși organici volatili (COV) au scăzut cu 2,83%.

Grafic

Deși a înregistrat o reducere în ceea ce privește emisiile, România trebuie să depună un efort suplimentar pentru a-și îndeplini angajamentele de reducere a emisiilor (comparativ cu nivelurile din 2005) prevăzute de noua Directivă privind plafoanele naționale de emisii pentru perioada 2020-2029 și pentru orice an după 2030.

Pentru anul 2015, Agenția Europeană de Mediu a estimat că aproximativ 25.400 de decese premature pot fi imputate concentrațiilor de particule fine în suspensie, 580 concentrațiilor de ozon și 1.300 concentrațiilor de dioxid de azot. Conform unui raport special întocmit de Curtea de Conturi Europeană, acțiunile întreprinse de UE pentru a proteja sănătatea umană împotriva poluării atmosferice nu au avut impactul așteptat. Există riscul ca poluarea aerului să fie subestimată în unele cazuri, deoarece este posibil să nu fie monitorizată întotdeauna în locurile potrivite. În prezent, statele membre au obligația de a raporta Comisiei date validate și în timp real privind calitatea aerului.

În anul 2017 s-au înregistrat depășiri ale valorii-limită anuale pentru dioxidul de azot (NO2) în 5 din 54 zone de control al calității aerului (printre care București, Cluj-Napoca și Iași). De asemenea, s-au înregistrat depășiri și în ceea ce privește particulele în suspensie (PM10) în 4 din cele 54 zone de control al calității aerului (printre care Iași, București și Brașov), precum şi particulele fine în suspensie (PM2,5) în 2 din 54 zone de control al calității aerului (Iași și Brașov). Cu toate acestea, din cauza deficiențelor de raportare și de monitorizare, gradul de conformare nu poate fi stabilit cu certitudine.

Pe baza informațiilor furnizate în urma procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de monitorizare și de raportare, aflată în derulare, România a promis că va corecta raportările cât mai repede și va aduce sistemul de monitorizare la nivelul impus de standarde până la începutul anului 2019. Încălcările persistente ale standardelor de calitate a aerului (în cazul PM10), care au un impact negativ grav asupra sănătății și asupra mediului, sunt urmărite de Comisia Europeană prin proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în toate statele membre vizate, inclusiv în țara noastră. Comisia a decis să sesizeze Curtea Europeană de Justiție în legătură cu depășirea nivelurilor de PM10 din România. Obiectivul este de a se garanta instituirea unor măsuri corespunzătoare în vederea asigurării conformării în toate zonele.

Zgomotul ne omoară

Directiva privind zgomotul ambiental asigură o abordare comună de evitare, prevenire și reducere a efectelor dăunătoare ale expunerii la zgomot ambiental. În Uniunea Europeană, zgomotul excesiv produs de aeronave, de traficul feroviar și de cel rutier reprezintă una dintre cauzele principale ale problemelor de sănătate legate de mediul înconjurător.

Grafic

Pe baza unui set de date limitat, s-a constatat că zgomotul ambiental provoacă cel puțin aproximativ 1.300 de decese premature pe an în România și este responsabil de aproximativ 2.300 de internări în spital. De asemenea, zgomotul provoacă tulburări de somn la aproape 970.000 de persoane. În România punerea în aplicare a Directivei privind zgomotul ambiental a suferit amânări semnificative. Pe baza celui mai recent set de informații care a putut fi analizat (și anume hărțile de zgomot din 2012 și planurile de acțiune din 2013), cartografierea acustică este aproape finalizată. În schimb, lipsesc încă planurile de acțiune pentru majoritatea aglomerărilor, pentru majoritatea drumurilor principale și pentru majoritatea căilor ferate principale. Aceste instrumente, adoptate în urma unei consultări publice, ar trebui să includă măsuri prin care zgomotul să fie menținut la un nivel scăzut. În 2019 completarea planurilor de acțiune privind zgomotul care lipsesc și completarea hărților de zgomot care și ele lipsesc sunt acțiuni prioritare. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă