Poluarea este cea mai mare îngrijorare a cetățenilor europeni - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Poluarea este cea mai mare îngrijorare a cetățenilor europeni

12 June 2019 - 04:06 PM Dezvoltare durabilă

Seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“Ministerele Mediului din Norvegia și România au organizat pe 22 mai 2019 la București seminarul cu tema „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“, eveniment la care au participat pe lângă reprezentanți ai ministerelor din cele două țări, oficiali ai Comisiei Europene și oameni de afaceri care desfășoară activități legate direct de colectarea și reciclarea materialelor plastice.  ecologic

În România lucrurile nu stau foarte bine

În ultimul timp amploarea pe care a luat-o poluarea planetei cu materiale plastice și cu microparticule de plastic (microplastice) preocupă din ce în ce mai mult politicienii, societatea civilă și cea științifică la nivel local, regional și global.

Cu toate că în ultimii ani în urma punerii în aplicare a strategiei de limitare a folosirii plasticului și de interzicere a folosirii obiectelor din plastic de unică folosință au fost înregistrate unele progrese, mai rămân foarte multe lucruri de făcut pentru ca problema plasticului să fie rezolvată la nivel european. În acest context, ministerele Mediului din Norvegia și din România, împreună cu Agenția Norvegiană de Mediu și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii au organizat seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic a Europei“, în încercarea de a identifica soluții și oportunități pentru dezvoltarea de tehnologii care să contribuie direct la reducerea cantităților de plastic puse pe piață, la refolosirea, colectarea și reciclarea acestui tip de material în proporție cât mai mare.

Ministerul Mediului din România a fost reprezentat la acest seminar de Flavius Ardelean, directorul Direcției Deșeuri, care a declarat că România va fi în continuare alături de celelalte țări ale Uniunii Europene în acțiunea de reducere a poluării cu plastic și microplastic.

„Până anul trecut lucrurile nu stăteau foarte bine în România fiindcă în colectarea selectivă înregistram 5-7%, iar în reciclare abia atingeam 13%, anul viitor ţinta de reciclare pentru deșeurile municipale este de 50%. Este evident că România trebuie să facă ceva.

Seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“

De aceea anul trecut am modificat legislația și am introdus indicatori de performanță pentru societățile care gestionează deșeurile municipale. De anul acesta, societăţile sunt obligate să atingă o rată de colectare separată de minim 40% a deșeurilor reciclabile din deșeurile municipale“, a declarat Flavius Ardelean.

Pasarea responsabilității atingerii obiectivelor de țară către câteva societăți de salubrizare nu va rezolva problema deșeurilor în România.

Ultimele modificări legislative din domeniul gestionării deșeurilor cu care se laudă reprezentanții Ministerului Mediului nu numai că nu vor genera rezultatele scontate, ci vor duce la scăderea abruptă a procentelor de reciclare, au spus unii reprezentanți ai mediului de afaceri.

Norvegia are scheme de responsabilitate și pentru plasele de pescuit

Seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“Norvegia, Islanda și Liechtenstein au contribuit cu fonduri semnificative la sprijinirea țărilor care au intrat în Uniunea Europeană după 2003. România a beneficiat de mai mult de 900 mi- lioane euro de pe urma acestor fonduri nerambursabile, care au sprijinit printre altele și industria verde din țara noastră.

Ambasadorul Regatului Norvegiei la București, E.S. Doamna Lise Kleven Grevstad, a prezentat participanţilor la seminar care sunt preocupările țării sale în privința combaterii poluării cu plastic.

„Deși Norvegia nu face parte din Uniunea Europeană, avem un contact foarte apropiat și o colaborare deosebită cu Uniunea și considerăm că eforturile la nivel european pot avea un impact foarte mare asupra întregii regiuni, mai ales că UE are acum o strategie ambițioasă privind plasticul în cadrul pachetului privind Economia Circulară.

În ultimii ani, în privința deșeurilor noi am acumulat mai multe informații privind sursele importante care contribuie la emisiile de microplastic, cum sunt anvelopele, vopselurile și textilele. Norvegia intenționează să adopte măsuri suplimentare pentru a aborda aceste surse de poluare cu microplastic. În plus, Norvegia a extins schema de responsabilitate a producătorilor pentru articole cum ar fi sticlele, cutiile și ambalajele pe un sistem care asigură o rată mare de returnare a deșeurilor din plastic. Aceste scheme de responsabilitate extinsă a producătorului ne permit inițierea sistemelor de returnare a deșeurilor. De asemenea, în Norvegia au fost introduse și scheme de responsabilitate extinsă a producătorului pentru o mare parte din articolele de pescuit și pentru alte articole din plastic care sunt în curs de examinare la nivel regional.

Nu intenționăm să interzicem plasticele, ci doar să preîntâmpinăm ca deșeurile din plastic să mai ajungă în oceane. Cu ocazia ediției a IV-a Adunării pentru Mediu a Națiunilor Unite organizată la Nairobi, Norvegia a venit cu o propunere de rezoluție privind întărirea guvernanței globale în ceea ce privește deșeurile din plastic maritime. Chiar dacă nu am obținut ceea ce ne-am dorit, am fost mulțumiți de rezultat deoarece guvernele au convenit să continue procesul interguvernamental pentru a se ajunge la adoptarea unui cadru legislativ mai puternic“, a declarat E.S. Doamna Lise Kleven Grevstad.

10 produse reprezintă 70% din deșeurile marine

Sondajele de opinie realizate în ultimii ani au arătat că pentru mai mult de 90% din cetățenii europeni cea mai mare preocupare o reprezintă acum mediul, poluarea și schimbările climatice. Până nu demult primul loc era ocupat de problema imigrației. Comisia Europeană s-a implicat intens în ultimii ani în rezolvarea problemei plasticului, a ambalajelor din plastic și a produselor de unică folosință.

În 2015 Comisia Europeană a promovat un plan de acțiuni pentru tranziția spre economia circulară. Pentru unele țări europene acesta a fost un moment foarte important, care a stimulat luarea unor măsuri concrete privind o economie europeană mai durabilă. Pentru altele nu a însemnat mare lucru. Se așteaptă ca acum Comisia Europeană să sancționeze țările care nu au implementat încă măsurile din pachetul pentru economia circulară.

Seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“Joanna Drake, director adjunct la Directoratul de Mediu al Comisiei Europene, a prezentat în cadrul seminarului preocupările Comisiei Europene în problema plasticului. „Cetățenii europeni trebuie să fie protejați. De aceea Comisia și celelalte instituții europene au propus o nouă directivă privind reducerea impactului produselor de plastic asupra mediului, o directivă care se ocupă de 10 produse, cele mai răspândite produse din plastic de unică folosință și articole de pescuit, fiindcă acestea reprezintă 70% din deșeurile marine. Dacă măsurile prevăzute în Directivă vor fi implementate, progresele în prevenirea poluării cu plastic din oceane vor fi semnificative”, a spus Joanna Drake.

Comisia Europeană promovează în prezent prevenirea făcând apel la producători și consumatori să regândească modul în care produc și reutilizează produsele din plastic. Directiva privind cele 10 produse include măsuri personalizate, de la obiective de reducere a producției, la design și etichetare, la schemele de responsabilitate extinsă ale producătorilor și acțiuni de conștientizare. Dacă ar fi luate individual, aceste măsuri nu ar produce rezultatele scontate, dar împreună ele vor avea un impact care va permite Comisiei să controleze situația.

Directiva promovează reciclarea propunând ținte ambițioase de colectare și reciclare. Prevederile includ și o restricție privind plasticele oxo-degradabile. Această directivă a plasticelelor de unică folosință și a plaselor de pescuit a fost dezbătută în Parlamentul European și a fost aprobată cu majoritate absolută.

Directiva prefigurează declarația comună din data de 5 martie 2019 de la Nairobi și face apel la statele membre ale Uniunii Europene să reducă semnificativ utilizarea plasticelor până în anul 2030. Comisia a început să lucreze și pe așa-numitele microplastice. Suntem cu toții conştienți de prezența microplasticelor în detergenți, dar și de ceea ce rămâne pe drumuri din anvelopele noastre pe măsură ce ne deplasăm. Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice de la Helsinki a început să analizeze interdicția anumitor substanțe prevăzute și în Directiva Reach care gestionează înregistrarea anumitor substanțe chimice, autorizează folosirea limitată a acestora sau chiar le interzice.

Agenția Europeană pentru Substanțe Chimice a publicat un dosar privind restricțiile, în care arăta că sănătatea și riscurile pentru mediu ale microplasticelor justifică o interdicție totală la nivel european. Comisiile științifice ale Agenției vor reexamina dosarul și își vor da avizul dacă restricția este într-adevăr necesară. Dacă va fi așa, s-ar putea ajunge la o restricție a microplasticelor la nivel european până la jumătatea anului 2021. Va fi interzisă folosirea microplasticelor în detergenți, textile, anvelope, substanțe din producția primară de plastic. În plus, vor fi declanșate acțiuni concentrate și se vor stabili standarde pentru măsurarea cantităților de microplastice, se vor introduce noi cerințe legate de etichetare prin măsuri de reglementare, măsuri de sporire a gradului de eliminare a microparticulelor prin filtrarea și epurarea apelor și se vor introduce bune practici pe întregul lanț de aprovizionare al produselor.

Și România va trebui să recicleze 90% din materialele plastice

Seminarul „Cum să combatem poluarea cu plastic în Europa?“Noua legislație europeană privind deșeurile sprijină strategia privind materialele plastice astfel încât până în anul 2030 toate ambalajele din plastic care vor fi comercializate să fie ori refolosibile, ori foarte ușor de reciclat. Aceasta înseamnă că mai mult material plastic trebuie colectat în cadrul sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor. În ceea ce privește materialele plastice, 90% vor trebui reciclate până în anul 2029.

În vederea creșterii gradului de colectare și reciclare a deșeurilor Directiva include și o serie de stimulente pentru producători spre a fi siguri că produsele lor pot fi reciclate. Taxele și contribuțiile producătorilor la schema de colectare vor fi stabilite pe baza unor criterii ca: durabilitatea, capacitatea de a fi reparate, posibilitatea de reutilizare și reciclare, cu o abordare pe tot ciclul de existență al produsului. Se așteaptă ca producătorii să investească mai mult în proiectarea produselor luând în considerare Directivele privind deșeurile. În acest sens, Comisia a început să revizuiască deja cerințele privind ambalajele așa cum sunt în prezent stabilite de Directiva privind ambalajele și deșeurile de ambalaje modificată.

„Dorim să impunem aceste noi reglementări pentru îmbunătățirea proiectării ambalajelor și pentru a promova reciclarea de calitate. În acest scop Comisia va înainta Consiliului și Parlamentului un raport însoțit de propuneri de modificare a acelor directive. Suntem conștienți că refolosirea este esențială, dar greu de realizat. De aceea trebuie să reciclăm PET-urile în alte PET-uri ori de câte ori este posibil și să evităm pe cât se poate așa-numita reciclare prin reducerea valorii adăugate, așa-numitul „down-cycle“, cum ar fi producerea de material de construcții din deșeurile de ambalaje“, a mai declarat în cadrul întâlnirii Joanna Drake, reprezentanta Comisiei Europene.

Constantin Damov, președintele Consiliului de Administrație al celui mai mare reciclator din România, Green Group, a făcut o scurtă prezentare a industriei de reciclare din România, un sector competitiv pe plan european, ca-re însă reciclează deșeurile de ambalaje din Marea Britanie, Germania și Franța în lipsa existenței în România a unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor care ar putea să aprovizioneze industria nevoită să recurgă la importuri.

„Gradul de responsabilitate este foarte important în acest sector. Cred că ar trebui să urmăm exemplele țărilor nordice, unde taxele de depozitare au atins un nivel atât de mare încât orice altă soluție este mai ieftină. În Europa de Est este invers: e mult mai ieftin să depozitezi decât să reciclezi. La noi în România în prezent costul depozitării este de 12-15 euro pe tonă, în timp ce numai costurile de sortare a deșeurilor sunt de 50-60 de euro pe tonă“, a declarat Damov. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă