Dezastruoasa politică de mediu a Australiei: Subfinanțare, mușamalizare, cenzură și susținerea unei mine de cărbuni gigantice - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Dezastruoasa politică de mediu a Australiei: Subfinanțare, mușamalizare, cenzură și susținerea unei mine de cărbuni gigantice

12 June 2019 - 06:33 PM Dezvoltare durabilă

Exploatarea Adani în statul Queensland, AustraliaDupă „cea mai furioasă vară“ din istorie, cu cele mai violente fenomene meteorologice și chiar la începutul campaniei electorale pentru alegerile din 18 mai 2019, Consiliul pentru Climă din Australia a dezvăluit cât de dăunătoare și mincinoasă a fost în ultimii ani politica de mediu a guvernului federal. Cu toate acestea, Coaliția Liberal-Națională condusă de fostul premier a câștigat din nou alegerile, iar susținerea unei uriașe mine de cărbuni i-a asigurat parte din succes. Încotro se îndreaptă Australia?
Irina Tomșa

Cea mai puternică și mai activă organizație de mediu din Australia, Consiliul pentru Climă (The Climate Council) a dat publicității pe 30 aprilie 2019 un raport detaliat care prezintă acțiunile referitoare la mediu ale guvernului federal de la alegerea Coaliției Liberal-Naționale din 2013 și până la acel moment. Concluziile sunt revoltătoare și au fost preluate de presa din întreaga lume: fondurile de cercetare pentru mediu au fost tăiate, specialiști concediați, programe eficiente de combatere a schimbării climatice au fost oprite, oficialii au dat declarații false și au cenzurat rapoarte internaționale, inclusiv ale Organizației Națiunilor Unite.

Scott Morrison, prim-ministrul AustralieiRaportul a fost publicat a doua zi după prima dezbatere electorală televizată dintre premierul Scott Morrison și liderul laburist Bill Shorten, în care prim-ministrul l-a acuzat pe contracandidatul său că nu vrea să spună care ar fi costurile politicii climatice laburiste care propune reducerea emisiilor cu 45% până în 2030. Șeful laburiștilor nu a știut să răspundă cât costă un automobil electric; premierul Morisson a dat cifra de 28.000 dolari australieni, la care Shorten a replicat: „Excelent, avem un prim-ministru care-și petrece timpul între paginile cu motoare, e super!“. Cei doi au căzut totuși de acord că încrederea este problema centrală în aceste alegeri.

Deja aflată la un nivel scăzut, încrederea publicului australian a fost și mai zguduită de raportul Consiliului pentru Climă, care concluzionează că politica de mediu a guvernului federal între 2015 și 2019 reprezintă cea mai mare ratare din ultimul deceniu. Autorii au demonstrat că în acești cinci ani autoritățile au tăiat finanțarea programelor eficiente privind schimbările climatice și au respins recomandările experților naționali și internaționali. Întreaga perioadă a fost marcată de lipsa unor programe climatice care să dea rezultate, de declarațiile mincinoase ale miniștrilor federali și de ascunderea cu consecvență a performanțelor foarte slabe.

De asemenea, tăierile masive de bugete și concedierea multor specialiști în cercetare din domeniul mediului au diminuat capacitatea țării de a face față schimbărilor climatice. Obiectivul național privind energia regenerabilă a fost redus, la fel și finanțarea Agenției pentru Energii Regenerabile, care a scăzut cu jumătate de miliard de dolari australieni. Raportul mai arată că guvernul a acoperit performanțele slabe cu afirmații înșelătoare, raportări dubioase și cenzură.

Potrivit Consiliului pentru Climă, emisiile de gaze cu efect de seră au crescut în ultimii patru ani și este puțin probabil ca Australia să-și respecte obiectivul de reducere a emisiilor până 2030, conform departamentului de profil al guvernului. Cu toate acestea, miniștrii au continuat să mintă că emisiile scad și că țintele vor fi îndeplinite.

Guvernul australian a cenzurat un raport ONU

În 2016 guvernul federal a cenzurat un raport al Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice și siturile de patrimoniu mondial, cerând să fie înlăturate toate referirile la Australia și la Marea Barieră de Corali sub pretextul că ar afecta industria turismului. În același an agenția de cercetări științifice CSIRO a trebuit să concedieze 100 de specialiști în climatologie din cauza scăderii finanțării guvernamentale, părți din pădurile tasmaniene aflate în patrimoniul mondial au fost afectate de incendii pentru prima oară în istorie, iar fenomenul de albire a coralilor începuse să degradeze Marea Barieră. Cu un an înainte, în 2015, lobby-ul guvernului australian a reușit să convingă UNESCO să nu pună Marea Barieră de Corali pe lista monumentelor de patrimoniu mondial aflate în pericol.

Guvernanții au întârziat mereu publicarea datelor despre emisiile de gaze cu efect de seră și adesea le-au dat publicității înainte de Crăciun sau în preajma unor importante campionate sportive, când astfel de subiecte scapă atenției publice, iar prin metodele de calcul folosite au făcut ca datele raportate să arate mai bine decât realitatea.

Experții au constatat o imensă ratare a politicii de mediu australiene din ultimii cinci ani. Țara a pierdut nenumărate oportunități de a reduce gazele cu efect de seră și a irosit timp prețios în combaterea schimbărilor climatice pe care va trebui să le abordeze mai repede, urmând să se confrunte cu provocări mai mari și mai numeroase.

Amanda McKenzie, președintele Consiliului pentru Climă, a declarat că „australienii se află pe prima linie a înrăutățirii condițiilor meteorologice extreme. Valurile de căldură au devenit mai fierbinți și durează mai mult, seceta, precipitațiile abundente și condițiile de incendii de vegetație periculoase au devenit mai severe și acum testează limitele capacității noastre de adaptare. Trebuie să abordăm accelerarea efectelor schimbărilor climatice și suntem nepregătiți. Când australienii se vor confrunta cu escaladarea consecințelor în viitor, probabil că vor privi cu profundă consternare această perioadă de oportunități ratate și de conducere eșuată“.

Organizația a stabilit o „Cartă a integrității“ pe care guvernul federal să o folosească drept reper pentru a monitoriza performanțele referitoare la mediu, în special în ce privește sistemul de raportare, transparența, respectarea termenelor și acuratețea informațiilor.

„Vara cea mai furioasă“

Vara australiană din decembrie 2018 - ianuarie 2019 a fost atât de fierbinte încât fructele se prăjeau în copaci. A fost cea mai călduroasă vară înregistrată vreodată în țară și în 90 de zile au fost doborâte 206 de recorduri. Unul dintre ele a fost la Port Augusta, unde în ianuarie au fost 49,5°C. Fiecare stat a suferit grave incendii de vegetație, iar în Townsville au fost ploi abundente timp de peste zece zile. În Victoria sezonul focurilor de vegetație a început devreme și a continuat după sfârșitul verii. Și în Queensland sezonul de incendii s-a prelungit mult peste perioada normală, iar în nordul statului au fost mari inundații între sfârșitul lui ianuarie și începutul lui februarie.

Vremea a luat-o razna

Într-un raport care analizează fenomenele din „vara cea mai furioasă“, Consiliul pentru Climă a atras atenția că nivelurile-record de căldură din Australia înregistrate în vara 2018-2019 sunt parte a unei tendințe de încălzire provocate de arderea combustibililor fosili și de defrișări.

Proiectul giganticei mine Adani

Mina de cărbune Adani a fost una dintre principalele probleme din dezbaterile electorale și unul dintre factorii care au dus la câștigarea alegerilor din mai 2019 de către Coaliția Național-Liberală condusă de premierul Scott Morrison. Alegătorii din Queensland, susținătorii proiectului minier au votat național-liberalii în detrimentul laburiștilor, care nu au reușit să-i convingă că sunt pro-cărbune.

Un articol recent de pe site-ul sbs.com.au explică istoria controversatului proiect și legătura cu alegerile. Adani este o companie indiană cu afaceri în întreaga lume în sectoare ca energia, resursele și agricultura. În 2010, Anna Bligh, premierul de atunci al statului Queensland a anunțat că Ada-ni i-a propus să deschidă în bazinul Galilee o mină de cărbuni care să alimenteze centralele electrice indiene și să producă energie pentru mili-oane de oameni. Producția ur-ma să înceapă în 2014 cu 2 mi- lioane de tone pe an și să ajun-gă la 60 milioane de tone a-nual în 2022, nivel la care Carmichael devenea cea mai mare mină din Australia. Fostul prim-ministru Anna Bligh declara atunci că proiectul va fi supus unor evaluări cu privire la „orice impact potențial de mediu, economic sau social“.

Imediat au început protestele. Specialiștii, activiștii ecologiști și grupările civice au atras atenția că mina va deteriora mediul și va provoca distrugeri iremediabile Marii Bariere de Corali, va extrage miliarde de litri de apă din sol în timp ce fermierii, animalele și întreaga natură vor suferi din cauza secetei severe și milioanele de tone de cărbune care vor arde vor polua aerul provocând valuri și mai severe de secetă, inundații și incendii de vegetație.

Cu toate acestea, în 2014 și guvernul din Queensland și cel federal au autorizat proiectul, după care compania Adani a avut o serie de procese în instanță și a fost amendată de două ori pentru nerespectarea obligațiilor de mediu, ultima dată în martie 2019, când s-a apărat dând vina tocmai pe condițiile meteorologice foarte severe ale „celei mai furioase veri“ care ar fi provocat scurgerile poluante din Abbot Point.

Proteste

Controversele, protestele și miza electorală

Christian Slattery, reprezentantul Fundației Australiene de Conservare, a întrebat pe bună dreptate: „Dacă Adani nu poate opera în siguranță (punctul de lucru de la) Abbot Point, cum ne putem aștepta să opereze în siguranță o mină de cărbuni gigantică?“. Specialistul a declarat pentru SBS News că „este ironic faptul că Adani a dat vina pe condițiile meteo extreme pentru incidentul cu scurgerile. Dacă proiectul minei Carmichael merge mai departe, excavarea și arderea acelui cărbune vor agrava încălzirea globală care intensifică valurile de căldură, incendiile de vegetație, inundațiile și alte fenomene meteo extreme“.

Între timp, Adani a coborât nivelul ambițiilor cu privire la mina Carmichael, care ar urma să înceapă la scară mai mică și să ajungă la un prim nivel de 27,5 milioane tone de cărbune pe an.
Cu toate acestea, marea miză electorală a proiectului minier a fost promisiunea unor mii de locuri de muncă în nordul statului Queensland, iar presa a scris că au avut loc întâlniri „de urgență“ între președintele companiei miniere și fostul premier.

În momentul actual premierul statului Queensland, Annastacia Palaszczuk și guvernul pe care îl conduce urmează să decidă cu privire la aprobarea planului de exploatare a apelor subterane și a altor planuri, inclusiv la cel de protejare a cintezei cu gușă neagră și a altor specii aflate în pericol. Văzând că nu primesc susținere din partea autorităților, organizațiile care se opun proiectului au decis să acționeze pe alte căi.

Proteste

Potrivit Greenpeace, „deși a primit multe aprobări, Adani trebuie să găsească finanțare pentru acest proiect“, iar „opoziția publicului a determinat câteva dintre cele mai mari bănci din lume, inclusiv cele mai mari patru bănci din Australia, să respingă proiectul“.

Un singur fotoliu „verde“ în parlamentul federal

Cu toate că problemele de mediu continuă să provoace dezbateri fierbinți, iar activiștii sunt tot mai vocali, cetățenii australieni n-au fost prea convinși de Partidul Verzilor, care a obținut doar 9,9% din sufragii, mai puțin chiar decât la precedentele alegeri, obținând iarăși un singur loc în noul parlament federal.

Sute de mii de elevi și studenți au manifestat în principalele orașe australiene pe 15 martie a.c. alăturându-se protestelor globale împotriva schimbărilor climatice și au scandat printre altele „Stop Adani!“. Conform SBS News, elevii au spus că nu au încă vârsta să voteze, dar trebuie să se facă auziți. Alexia Giannesini, unul dintre organizatorii protestelor din Sydney, a declarat în numele tinerilor: „noi suntem oamenii care vor fi cel mai mult afectați de schimbările climatice, deci depinde de noi să avem vocea cea mai puternică și să arătăm politicienilor că viitorul nostru e pus în joc“.

Deși mișcarea „Stop Adani“ este foarte activă și chiar a întrerupt un discurs electoral al lui Scott Morrison, iar protestatarii au strigat că „acestea vor fi alegeri climatice“, coaliția fostului premier a câștigat și mai multe voturi decât data trecută, iar opoziția a pierdut pentru că nu a avut un discurs convingător pro-cărbune. Fosta și actuala clasă politică la putere în Australia se declară acum conștientă de problemele de mediu cu care se confruntă țara, dar rămâne de văzut dacă va lua cu adevărat măsuri împotriva încălzirii globale. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă