Cât de verde va fi soarta pădurilor noastre? - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Cât de verde va fi soarta pădurilor noastre?

12 July 2019 - 02:06 PM Dezvoltare durabilă

Exploatarea lemnuluiSuprafața împădurită a României este sub media din Uniunea Europeană, dar asta nu ne împiedică să o micșorăm tot mai mult prin defrișări. Să ne mândrim că țara noastră este pe locul 6 în UE și pe locul 11 mondial la exportul de lemn brut, sau mai bine să trecem sub tăcere aceste realizări? Institutul Național de Statistică nu a mai publicat din 2014 cifrele privind volumul de lemn exploatat. În pofida lipsei datelor oficiale recente, vom încerca să scoatem de sub preș situația pădurilor românești și să vorbim despre interesele celor implicați.Irina Tomșa

Pădurile ocupă 27% din suprafața României, cu 5% mai puțin decât media din Uniunea Europeană. Volumul de lemn exploatat nu a fost dat publicității în ultimii patru ani pe site-ul Institutului Național de Statistică și nici nu avem date despre volumul exportat. Tot ce știm este valoarea exporturilor de lemn din ianuarie 2018, și anume 49,7 milioane de euro pe lună. Atunci în topul companiilor exportatoare erau - ca și acum - austriecii de la Holzindustrie Schweighofer, de la Kronospan Sebeș și cei de la Egger (care, culmea ironiei, au punctul de lucru Timberpak amplasat pe strada Oxigenului), urmați de turcii de la Kastamonu.

Valoarea lemnului exportat în ianuarie anul trecut a fost cu 19,4% mai mare față de cea din perioada similară a anului 2017, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS), citate de Agerpres pe o pagină de internet care nu mai există, la care face referire un material de pe cursdeguvernare.ro.

Potrivit aceleiași surse care a analizat datele INS, volumul de lemn rotund exploatat în România a crescut cu 50% din 2002 până în 2015, în timp ce valoarea exporturilor de lemn brut, cherestea, produse stratificate etc. s-a triplat, ajungând de la 0,6 miliarde la 1,8 miliarde euro. Tot în 2015, anul din care avem cele mai recente cifre, valoarea exporturilor românești de mobilă a întrecut pentru prima dată în istoria postdecembristă valoarea exporturilor de lemn brut, ajungând la 2 miliarde euro, arată cursdeguvernare.ro.

De câți români este nevoie pentru a tăia un hectar de pădure?

Cifrele agenției europene de statistică Eurostat pentru 2015 spun că România este țara cu cel mai mare număr de unități de muncă anuală pe hectar de pădure exploatat; o unitate de lucru anuală este echivalentul muncii efectuate de o persoană angajată cu normă întreagă timp de un an. Țara noastră înregistrează 12,5 la acest indicator, fapt care se poate explica parțial prin folosirea unor utilaje mai puțin performante decât în alte state membre, dar mai ales prin ocuparea unităților de muncă și cu activități de tăieri ilegale. E lucru știut că la noi se taie mult mai mult lemn decât se raportează.

Se taie peste tot

Nu se știe exact volumul de lemn tăiat ilegal în România. Proporțiile fenomenului rămân necunoscute la scară națională, iar singurele date sunt cele raportate de autorități în urma unor controale. De exemplu, în 2017 autoritățile au identificat 12.487 de cazuri de tăieri ilegale, în medie 34 pe zi, cu 32% mai multe decât în 2016. „Raportul tăierilor ilegale din pădurile României în 2017“ realizat de Greenpeace arată că valoarea prejudiciului a fost de 41.546.406,87 lei la nivel național, în creștere cu 5,25% față de anul anterior.

Schweighofer: oamenii, ilegalitățile și profitul

Compania austriacă Holzindustrie Schweighofer este cel mai mare procesator de lemn din România, cu aproximativ 2,5 milioane metri cubi pe an. Firma deține trei fabrici de cherestea la Sebeș, Rădăuți și Reci, o fabrică de panouri încleiate din lemn masiv la Siret și una de panel la Comănești. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului de Finanțe, în 2018 Schweighofer a înregistrat un profit de 34.922.148 lei și a avut 1.779 angajați în țara noastră. Numărul salariaților a fost redus față de anul 2017 (când avea 1.945), însă profitul a crescut „mândru ca bradul“ față de 17.919.084 lei declarați în acel an. Aceasta deși compania s-a confruntat cu o serie de acuzații de tăieri ilegale care i-au adus retragerea în februarie 2017 a certificatului FSC (Forest Stewardship Council - Asociația pentru Certificare Forestieră).

Schweighofer România a fost acuzată că a încurajat tăierile ilegale de lemn, iar probele au fost incontestabile. Dar nici după retragerea certificatul FSC lucrurile n-au fost tocmai în regulă. Pe 8 mai 2017, „jandarmii montani din cadrul postului de ordine publică montană Azuga au depistat la intersecția drumului forestier Valea Azugii cu drumul forestier Limbășel un camion cu remorcă aparținând SC Pintuia Impex SRL ce transporta material lemnos pentru Holzindustrie Schweighofer, fără a avea toți arborii marcați cu amprenta dispozitivului dreptunghiular“, declara Inspectoratul Județean de Jandarmi Prahova. Oamenii legii au aplicat o sancțiune contravențională în valoare de 1.000 lei. O sumă absolut ridicolă, ținând cont că un metru cub de cherestea se vinde cu 300 - 700 euro la export.

Se taie peste tot

Iar Schweighofer nu este singurul vinovat. Este poate cel mai vizibil. Giganții multinaționali ai sectorului forestier n-ar putea face singuri ilegalități. Le fac cu complicitatea românilor, angajați proprii sau chiar ai Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, cu ajutorul localnicilor dornici de bani nemeritați și mai ales prin bunăvoința legiuitorilor români.

Până și în rezervațiile naturale se fură ca-n codru

Raportul Greenpeace pentru 2017 arăta dimensiunea dezastrului: România pierdea trei hectare de pădure în fiecare oră. Numai la un control desfășurat în acel an polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice au confiscat peste 900 de metri cubi de lemn tăiat ilegal în Parcul Național Călimani.

Legislația a devenit de-a lungul anilor tot mai permisivă. Amenzile sunt atât de mici încât îmbie la furt, iar cei care sunt prinși că depășesc cu sub trei procente cantitatea de lemn aprobată pentru tăiere scapă doar cu un avertisment. Sancțiunea supremă este de 2.000 de lei, bani pe care un mic antreprenor cu drujbă îi poate cheltui singur într-un weekend la Mamaia.

ONG-urile de mediu susțin că 80% din veniturile Romsilva provin din exploatarea lemnului. Un material din iunie 2019 realizat de Știrile ProTV despre pădurile din jurul Bucureștiului arată că „în toată zona metropolitană a orașului au loc tăieri masive. Romsilva numește asta regenerare. Imaginile scot însă în evidență mii de hectare de pădure rase de pe fața pământului“. Jurnaliștii subliniază că planul de regenerare pentru 2019 al Regiei Naționale a Pădurilor „prevede doborârea a încă 74 de hectare și împădurirea a numai 20 de hectare“.

În 2017, Ordonanța nr. 51 care prevedea sancțiuni mai aspre pentru nerespectarea regimului silvic a fost întâmpinată cu proteste din partea asociațiilor de proprietari care doreau micșorarea amenzilor, iar însăși Romsilva a cerut eliminarea cu totul a sancțiunilor pentru angajații săi, adesea complici la tăierile ilegale. Concesiile s-au făcut: amenzile au fost scăzute, cu precădere în privința personalului silvic.
În același an 2017, un proiect de lege inițiat de guvernul Ponta în 2015 și care prevedea limitarea parțială a exportului de lemn a căzut în Parlamentul dominat de PSD-ALDE. A căzut în tăcere, fără ecou, la fel cum în 2016 s-a lovit de împotrivirea Senatului un alt proiect care propunea interzicerea cu totul a exportului de masă lemnoasă.

Un proiect normativ are tot atâta credibilitate cât inițiatorul său

Pe 23 mai 2019, la final de campanie electorală, Liviu Dragnea aflat încă în libertate și la conducerea PSD a depus la Camera Deputaților un proiect de lege pentru interzicerea exportului de buștean, cherestea și lemn de foc timp de 10 ani începând din 2020.

Proiectul prevedea instituirea unui Registru național de evidență informatizată a pădurilor, cu realizarea cadastrului pentru pădurile statului finanțată de la buget, precum și crearea unui Catalog național al masei lemnoase la nivelul autorității publice centrale.

Se taie peste tot

În document se stabilea că „exportul de bușteni, cherestea și lemn de foc va fi interzis din 2020 până în 2030. În cazul încălcării acestei prevederi, contravaloarea masei lemnoase pentru export ar urma să fie confiscată“. Textul legii era atât de protector cu mediul încât părea scris de cele mai exigente ONG-uri de pe planetă. La fel, expunerea de motive suna incredibil de generos.

Dar opinia publică era deja prea furioasă pe liderul PSD și prea obișnuită să descopere chichițe în orice lege promovată de el fie pentru a-și salva pielea, fie pentru a-și rotunji veniturile, fie pentru a-și răsplăti fidelii și baronetul local. Nici nu a mai fost vreme de discuții: la trei zile după depunerea proiectului, pe 26 mai 2019 românii au votat masiv anti Dragnea și anti PSD, iar pe 27 mai inițiatorul proiectului a fost condamnat definitiv la închisoare și a dispărut din viața politică.

La fel a dispărut și proiectul de lege. O lege de care ar fi avut nevoie România ca de aer, dar care a fost imediat băgată sub preș, ca toate celelalte inițiative ale fostului lider PSD de care partidul s-a dezis imediat după rezultatul zdrobitor al scrutinului.

Cum a sărit în sus industria exploatării lemnului

Fordaq, comunitatea forestierilor din România, a anunțat pe 6 iunie a.c. că inițiativa legislativă propusă de Liviu Dragnea privind interzicerea exporturilor de buștean și cherestea ar aduce pierderi de un miliard de euro dacă ar fi implementată.

În comunicatul oficial, greii industriei nu s-au sfiit să exploateze imaginea malefică a fostului lider PSD și să sublinieze că cererile lor n-au fost refuzate de parlamentari: „Sectorul forestier s-a procopsit în ultimele zile ale campaniei electorale cu un proiect de lege - 340/2019, privind interzicerea exporturilor de buștean și cherestea - un proiect anunțat în campania electorală de către Liviu Dragnea și depus ca inițiativă legislativă la Camera Deputaților joi, 23 mai, cu trei zile înainte de finalul campaniei electorale. Tema opririi exporturilor a fost vehiculată în mod oportunist de către diferiți lideri de opinie, regăsindu-se în diferite proiecte legislative, care au fost respinse în urma dezbaterilor din Parlament“.

Se taie peste tot

Comunitatea susținea că „pierderile economice imediate ar fi de 500 milioane euro reprezentând contravaloarea exporturilor de cherestea, pierderi dublate prin efectele colaterale în industria plăcilor, a peleţilor și prin pierderea de resursă pentru energia din biomasă. Concomitent, ar dispărea ca resursă pentru lemnul de foc deșeurile obținute din producerea cherestelei de foioase pentru export, adică echivalentul a un milion metri cubi lemn de foc“, a scris newsweek.ro.

Mai mult, potrivit aceleiași surse, forestierii insistau că „tema opririi exporturilor de buștean și cherestea este complet defazată față de temele dezbătute pe plan european, cu impact asupra domeniului pădurilor: noua strategie forestieră europeană, bioeconomie, economie circulară, energii regenerabile“.

Desigur, cum să privăm industriașii lemnului de cei 300 - 700 euro per metru cub de cherestea la export?

Dacă voința politică ar fi mai puternică decât interesele tăietorilor de lemne...

Ar trebui să interzicem exporturile de lemn brut în orice formă. Măsura nu ar contraveni în niciun fel politicilor europene, ba chiar s-ar înscrie într-o tendință tot mai accentuată la nivel global. Pe site-ul forest-legality.org sunt menționate 37 de state care au instituit restricții cu privire la tăieri și/sau la exportul de lemn, printre care și Statele Unite, China și Canada.

Dar n-ar fi suficient. Pădurile României și-ar putea reveni doar dacă ar fi interzise cu desăvârșire tăierile, iar lemnul de foc necesar populației ar fi asigurat din plantații artificiale, la fel ca brazii de Crăciun, și materia primă pentru industria mobilei ar fi procurată din importuri pe care oricum le facem și acum.

Ca să se întâmple așa ceva ar fi nevoie ca opinia publică să preseze puterea legislativă astfel încât voința politică să fie mai puternică decât interesele celor care se îmbogățesc tăindune pădurile. 

Se taie peste tot



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă