Roxana Wring: „Bucureștiul este un oraș care a fost abandonat total de autoritatea locală“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Roxana Wring: „Bucureștiul este un oraș care a fost abandonat total de autoritatea locală“

08 August 2019 - 04:13 PM Dezvoltare durabilă

Bucureștiul este un oraș ale cărui probleme sunt din ce în ce mai multe și mai grave. Transportul public este un coșmar, străzile și trotuarele sunt pline de gropi, salubritatea se rezumă la transportul la grămadă al deșeurilor la cele două gropi de gunoi agreate de Primărie, iar numărul clădirilor părăsite din zona centrală a orașului crește de la un an la altul. Pentru a afla cum vede Uniunea Salvați România rezolvarea problemelor Bucureștiului i-am adresat câteva întrebări Roxanei Wring, președintele filialei București a USR și consilier general în cadrul Primăriei Capitalei.

ecologic: USR a anunțat lansarea unui document numit „Soluții pentru București“. Vă rugăm să ne spuneți cum a apărut acest document.

Roxana Wring, președintele filialei București a Uniunii Salvați România: Ideea unui program pe care noi l-am numit „Soluții pentru București“ a apărut în anul 2017. De ce? Fiindcă Bucureștiul are atât de multe probleme încât am considerat că este de datoria noastră să le găsim soluții.

Convingerea noastră, a celor care facem parte din acest partid și a mea personală, este aceea de a nu impune noi soluțiile ci de a găsi rezolvarea problemelor Bucureștiului în urma unor dezbateri ample cu experți, cu membrii noștri, cu specialiști în diverse domenii și în primul rând cu cetățenii Bucureștiului.

Am organizat opt dezbateri publice în care participanții au analizat problemele orașului și au făcut unele propuneri concrete de rezolvare, iar concluziile acestor dezbateri stau acum la baza documentului „Soluții pentru București“. În perioada următoare acesta va fi lansat în dezbatere publică, urmând să fie îmbunătățit prin contribuția cetățenilor. Vom lansa documentul într-o conferință de presă, îl vom posta pe un site, pe toate canalele de social media, ne vom întâlni cu ONG-urile și cu toate grupurile civice care acționează în diverse zone din București. În plus, vom organiza și o serie de noi dezbateri tip mese rotunde cu experți în diverse domenii. Bucureștiul are probleme atât de mari, încât noi credem că trebuie să contribuim cu toții pentru a le rezolva. Cam acesta este calendarul pentru aceste soluții.

ecologic: Care sunt principalele idei strategice cuprinse în document?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Ca viziune strategică de dezvoltare a orașului noi propunem o reorganizare teritorial-administrativă a Bucureștiului. Aceasta implică renunțarea la împărțirea actuală, aleatorie, pe sectoare și o reorganizare în jurul cartierelor, pe districte asemănătoare celor din Paris. Este vorba de un document ceva mai tehnic și mai complex, care va fi supus și el unei dezbateri publice ample. În această strategie Primăria Bucureștiului va avea un rol de coordonare, pentru că transportul public, planificarea urbană, salubritatea, mediul, toate acestea sunt probleme generale ale întregului oraș. Noi propunem și o zonă metropolitană pentru București, pe care în prezent orașul nu o are.

Gunoiul Capitalei ajunge într-o altă unitate administrativ-teritorială, poluarea nu se oprește la granița dintre București și Ilfov și nici transportul public nu se oprește aici. Și totuși noi așa funcționăm acum. Aceasta este un proiect pe termen mediu și lung fiindcă va fi nevoie de o lege organică ce va fi suspusă dezbaterii în Parlament și care va fi probabil aplicată din 2024.

ecologic: Spuneați că Bucureștiul are câteva mari probleme: traficul, mobilitatea, mediul, poluarea, salubritatea. Care credeți că ar fi cea mai stringentă dintre toate?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Este greu să faci o prioritizare a problemelor, dar eu cred că traficul este una dintre cele mai importante. Considerăm că direcția în care mergem este una profund greșită. În București numărul mașinilor din trafic este din ce în ce mai mare, nu contează cât sunt de vechi sau cât sunt de poluante, ele circulă...

Transportul public cred că ar trebui să fie de o asemenea calitate încât cetățenii să renunțe de bună voie la automobilele proprii pentru a se deplasa în oraș. Pentru aceasta avem nevoie de acele culoare unice, un subiect în care ne lovim de lipsa de competență a funcționarilor din Primărie care nu sunt în stare să găsească soluții viabile pentru stabilirea traseelor. Știu că sunt proiecte dificile, complexe, cărora Primăria nu este pregătită să le facă față. Nu vă întrebați de ce Bucureștiul nu atrage fonduri europene? Fiindcă Primăria Municipiului București nu e în stare să elaboreze proiecte din simplul fapt că în această instituție nu există experți în domeniu.

Ceea ce nu înțeleg eu este motivul pentru care nu se încearcă găsirea unor specialiști din altă parte, din alte țări. Fiindcă poate fi organizată o licitație internațională și poate fi găsit un grup de experți care au implementat cu succes proiecte similare în alte orașe europene.

Pe lângă trafic, și salubritatea Capitalei este o mare problemă. Noi ca țară suntem pe ultimele locuri la reciclare, iar Bucureștiul este la pământ în acest domeniu. La ambalaje stăteam poate ceva mai bine până când a apărut OUG nr. 74/2018 care a distrus tot sistemul de gestionare a deșeurilor de ambalaje din România. Nu vă pot da informații referitoare la cantitățile de deșeuri din București, la cele depozitate, la cele reciclate sau la cele colectate. Fiindcă în Capitală cifrele lipsesc în toate domeniile. Noi, consilierii, dacă cerem informații de la Primărie, ni se pun la dispoziție date care sunt fie incomplete, fie foarte vechi. Ce să vă spun, vă dau ca exemplu Programul integrat de calitate a aerului pe anul 2019 care se bazează pe niște date din anul 2013 sau chiar din 2007...

Noi în consiliu avem 15 consilieri din 55, nu avem majoritate nici împreună cu PNL-ul. Majoritatea e PSD-ALDE, care are 28 de consilieri. Singura noastră șansă e aceea de a identifica problemele și de a le face cunoscute cetățenilor.

Bucureşti

ecologic: Decizia de a cumpăra un număr mare de autobuze diesel pentru transportul public din București a venit ca urmare a unei dezbateri în Consiliu sau a fost o decizie a primarului general?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Consiliul a aprobat finanțarea și numărul de autobuze, dar caietul de sarcini, tipul autobuzelor, găsirea firmei furnizoare, toate acestea au căzut în sarcina aparatului administrativ al Primăriei, al doamnei primar general. Faptul că noi cumpărăm în anul 2019 autobuze diesel pentru transportul în comun, când sunt capitale europene care au interzis accesul în oraș al tuturor autovehiculelor diesel, ne arată că decidenții primăriei Bucureștiului sunt rupți de realitate și trăiesc în secolul trecut. E o nebunie. La noi se taie copacii de pe trotuare și se plantează alții în ghivece, pe care le udă cu cisterne acționate tot cu motoare poluante. Până și aspiratoarele de frunze și drujbele pe care le folosesc angajații de la spații verzi sunt tot cu motoare pe benzină. Așa credem noi că îmbunătățim calitatea mediului în București.

ecologic: Imaginea Bucureștiului, cel puțin în zona centrală, este cea a unui oraș abandonat. Un oraș din ce în ce mai murdar, cu magazine închise, clădiri părăsite, un peisaj urban dezolant... Credeți că este o impresie greșită?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Nu, deloc. Bucureștiul este un oraș abandonat total de administrația publică, dar nu în mâinile cetățenilor, ci ale diverselor interese private care și-au însușit spațiul public. Pe trotuarele din centrul Capitalei pietonii sunt ultimii care contează într-o ierarhie în care au prioritate gheretele, panourile de publicitate stradală, mașinile, bicicletele, mai nou și trotinetele. Toate aceste lucruri țin de administrația publică locală, care ignoră cu totul orașul. Imaginea trotuarelor Bucureștiului este imaginea incompetenței celor care conduc acest oraș. Sparte, surpate, pline de gropi, de apă când plouă, de zăpadă când ninge, placate în unele locuri cu niște plăci ceramice groase de numai câțiva milimetri, sparte și puse prost încă de la început, așa arată trotuarele Capitalei.

"Colector" de deşeuriBulevardele centrale sunt pline de afișe, de mesh-uri imense, care deși sunt interzise prin lege, sunt amplasate peste tot, mai ales în zone protejate cum este bulevardul Magheru. Nu știu ce se întâmplă și de ce au apărut peste noapte aceste zeci de mesh-uri imense, pe clădiri, pe panouri, în pasajul auto de la Unirii, care fac reclamă Primăriei Generale, dar nu m-ar mira să existe o legătură între conducerea Primăriei și noua Companie de publicitate stradală din subordinea Municipalității.

Spațiul public nu reprezintă o preocupare pentru administrația actuală, care nici măcar nu înțelege acest concept. Spațiul public este în viziunea lor un spațiu în care poți să faci ce vrei, poți să arunci, să distrugi, să faci orice. Primăria însăși are un dispreț suveran față de spațiul public și atunci cetățenii reacționează ca atare. Și simplul fapt că în București vechile borduri din granit au fost înlocuite cu borduri din beton atât de proaste încât trebuie schimbate la fiecare doi ani ne arată incapacitatea celor care au condus acest oraș.

ecologic: În centrul Bucureștiului sunt sute de imobile nefolosite, părăsite, încuiate și lăsate sau chiar ajutate să se dărâme. Multe sunt în proprietatea unor persoane interesate mai mult de valoarea terenurilor decât de importanța istorică a clădirii. Ce credeți că s-ar putea face pentru schimbarea acestei situații care afectează grav imaginea Capitalei?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Da, imaginea centrului Bucureștiului este parcă din ce în ce mai dezolantă. La nivel municipal s-ar putea mări taxele locale, dar soluția nu ar veni de aici. Cred că ar trebui modificată legislația care a început deja să fie elaborată din anul 2015, mă refer aici la acel Cod al patrimoniului. Am făcut parte din Comisia de elaborare a Codului patrimoniului și unul dintre lucrurile pe care le-am propus a fost ca proprietarii care își abandonează proprietățile pentru a valorifica terenurile să fie expropriați ori să fie impozitați suplimentar.

Aici însă ar trebui să funcționeze piața. Dacă legea urbanismului, care și ea trebuie modificată, nu ți-ar permite într-o zonă protejată, în locul unui imobil istoric, să construiești decât relativ puțin conform unor anumiți indicatori urbanistici, atunci nu ai mai fi tentat să demolezi vechea clădire, ar fi mai rentabil să o refaci. Acum dacă ai o casă care are să spunem 200 de metri pătrați utili care stă pe un teren de 500 de metri pătrați poți să o dărâmi și să construiești de zece ori mai mult. Și atunci tendința e să-ți maximizezi profitul. De aceea avem și poluarea masivă cu praf, fiindcă se demolează foarte mult în București. Fiecare face ce vrea în condițiile în care oricine poate demola o clădire la ora actuală în centrul orașului fără a avea nevoie de un aviz de mediu.

Roxana Wring, președintele filialei București a USRecologic: Cum vedeți problema salubrității în București?

Roxana Wring, președintele filialei București a USR: Gestionarea deșeurilor în București este încă una din marile probleme ale orașului. Din punctul nostru de vedere una dintre cauzele acestei probleme este faptul că Bucureștiul este administrat neunitar. Fiecare sector e altfel. Sunt sectoare unde se percepe și sectoare în care nu se percepe taxă de salubritate. Sunt sectoare care au propriile firme de salubritate, sunt altele care folosesc operatori privați. Și tot așa... De aceea noi nu avem o viziune unitară pentru a putea recicla cât mai mult din deșeurile generate și pentru a reduce cantitățile de deșeuri depozitate. Nu respectăm nici unul dintre principiile moderne ale gestionării deșeurilor, „Poluatorul plătește“ și „Plătești pentru cât arunci“. Pentru că atunci când tu ca cetățean nu ai taxă de salubritate, nu plătești deloc oricât ai arunca, nu-i așa? În București nu se face deloc informare și educație cum se face în metropolele din Europa, unde se promovează principiul „Reduce, Reuse, Recycle“.

În momentul acesta Capitala nu are un master plan pentru gestionarea deșeurilor. Avem nevoie de o structură de colectare a deșeurilor, nu de o modernizare a unei structuri, fiindcă în prezent orașul nu are așa ceva. Avem depozite de deșeuri agreate de conducerea Primăriei, care funcționează fie fără contract fie care și-au depășit suprafețele alocate, dar care merg în continuare fiindcă municipalitatea le permite.
Toate acestea însă se vor rezolva ușor în momentul în care conducerea primăriei se va schimba.

Ceea ce trebuie făcut însă acum, fără întârziere, este o educare a cetățenilor pentru susținerea unui sistem modern de gestionare a deșeurilor. Eu cred sincer că Bucureștiul poate deveni chiar un exemplu pentru alte orașe prin modul în care își gestionează deșeurile. Pentru asta trebui să ne educăm cetățenii, să realizăm o infrastructură modernă și să urmăm exemplul altor metropole.

Am experiența Londrei, dar sunt și alte mari orașe care ne-ar putea servi drept model. Englezii nu sunt printre cei mai performanți la reciclare, sunt mult în urma germanilor și chiar a francezilor, dar în centrul orașului unde nu există clopote de colectare, cetățenii sunt obligați să pună în câte o pungă transparentă separat deșeurile de hârtie, plastic și sticlă pe care primăria le colectează o dată pe săptămână. Dar exemple sunt multe.

Nu trebuie să venim noi cu idei revoluționare, sunt experți internaționali care ne pot da soluții care au funcționat foarte bine și în altă parte. Ceea ce este însă important ca oamenii să înțeleagă este că o politică modernă și total transparentă în domeniul deșeurilor nu va face numai orașul mai curat, nu va asigura doar un mediu de viață mai sănătos, dar va sprijini și economia, industria de reciclare și va aduce venituri la bugetul local pentru dezvoltarea orașului.

Or ceea ce se întâmplă acum în acest domeniu este de neiertat. 

Consiliul General al Municipiului Bucureşti



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă