Stare de urgență planetară În 40 de ani viețuitoarele din păduri au scăzut cu 53% - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Stare de urgență planetară În 40 de ani viețuitoarele din păduri au scăzut cu 53%

07 September 2019 - 05:36 PM Dezvoltare durabilă

173-50_lrWorld Wide Fund for Nature a publicat în august 2019 un raport cu rezultatele primei evaluări realizate până acum la nivel global privind biodiversitatea pădurilor, iar concluziile sunt grave. Atât de grave încât organizația cere liderilor mondiali să declare stare de urgență planetară și să încheie un nou Pact pentru Natură și Oameni pentru protejarea și restaurarea pădurilor, stoparea degradării climatice, salvarea ariilor naturale care ne-au mai rămas și transformarea modelelor noastre de consum și producție în unele mai sustenabile.
ecologic

Raportul intitulat „Below the Canopy“ - în traducere liberă „Sub coroanele arborilor“ - a fost realizat de specialiștii World Wide Fund for Nature (WWF) în colaborare cu cei de la Zoological Society of London (ZSL) care au analizat speciile de animale complet dependente de păduri. Oamenii de știință au comparat situația din 1970 cu cea din 2014, cel mai recent an din care există date de monitorizare.

173-51La realizarea studiului experții au folosit deja consacratul Living Planet Index și au creat un nou instrument, Forest Specialist Index (Indexul Specialiștilor Pădurii), prin care au monitorizat evoluția diverselor specii care trăiesc în pădurile lumii. Astfel au putut constata că în numai 40 de ani populațiile din speciile monitorizate de păsări, mamifere, amfibieni și reptile care trăiesc în păduri au fost reduse sub jumătate, scăzând în total cu 53% între 1970 și 2014. Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în zonele tropicale, unde și biodiversitatea este mai mare: pădurile tropicale adăpostesc mai mult de jumătate din speciile de pe suprafaţa planetei.

Raportul evidențiază multiplele amenințări la care sunt supuse vietățile pădurilor și arată că riscurile sunt reprezentate în proporție de peste 60% de pierderea și degradarea habitatelor din cauza activităților umane.

Importanța pădurii ca ecosistem

Pădurile nu sunt esențiale doar pentru combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă, ci reprezintă și surse importante de hrană, de materii prime pentru diferite industrii, inclusiv cea farmaceutică și au un rol crucial în procese precum controlul eroziunii solului, purificarea aerului și apei sau reciclarea elementelor nutritive. De asemenea, potrivit raportului, la nivel global peste un miliard de oameni depind de păduri pentru a-și asigura traiul zilnic.

Viețuitoarele au un aport esențial în menținerea sănătății și productivității suprafețelor forestiere prin funcții cruciale cum ar fi polenizarea sau răspândirea semințelor, care influențează regenerarea naturală a vegetației și echilibrul ecosistemic.

Ca urmare, dacă vrem să evităm criza climatică și să stopăm declinul biodiversității la nivel mondial trebuie să salvăm nu doar pădurile, ci și speciile care le populează. Este important să oprim defrișările și să creștem suprafețele împădurite la nivel global, dar nu este suficient. Trebuie să combatem în egală măsură și riscurile care amenință viețuitoarele pădurilor: traficul ilegal de animale sălbatice, braconajul și vânătoarea nesustenabilă, speciile invazive, bolile și schimbările climatice. Altfel, spun autorii studiului, riscăm să ne confruntăm cu sindromul „pădurilor goale“, în care să avem copaci, dar să pierdem o foarte mare parte din faună. Trebuie să ne ocupăm nu doar de creșterea suprafețelor, ci și de cea a calității pădurilor planetei.

Între 1970 și 2014 viețuitoarele pădurilor au scăzut la mai puțin de jumătate

Indexul Specialiștilor Pădurii cuprinde 268 de specii de animale care au habitate exclusiv în păduri. Este vorba despre păsări, mamifere, reptile și amfibieni. Cele 455 de populații monitorizate au scăzut în medie cu 53% în perioada 1970-2014, iar rata anuală medie de declin a fost de 1,7%.

Cea mai accelerată scădere a populațiilor a avut loc între 1970 și 1976, după care declinul a continuat în ritm mai lent. Între 2012 și 2014 numărul speciilor cu efective în creștere l-a depășit pe cel al speciilor cu pierderi, însă nu se poate vorbi despre o tendință pe termen lung, deoarece au mai existat momente de reviriment urmate de ani cu scăderi.

Dintre speciile monitorizate 75% trăiesc în păduri tropicale, deoarece acestea au cea mai mare biodiversitate. Speciile tropicale au cunoscut o tendință generală negativă, spre deosebire de cele din zonele cu climă temperată, care în medie au înregistrat creșteri ale populațiilor.

Mamiferele, amfibienii și reptilele au avut mai multe specii cu tendință de scădere decât de creștere, în timp ce la păsări s-a remarcat o înmulțire a exemplarelor. Per ansamblu însă, datele obținute demonstrează că foarte multe specii care trăiesc în păduri se află în mare pericol.

Au mai rămas doar 68 de rinoceri javanezi în întreaga lume

Unul dintre studiile de caz prezentate în raport are ca subiect rinocerul javanez (Rhinoceros sondaicus), cândva destul de răspândit în pădurile din sud-estul Asiei cu trei subspecii. Astăzi două subspecii au dispărut și au mai rămas doar 68 de exemplare din cea de-a treia, Rhinoceros sondaicus sondaicus, toate într-o singură populație aflată în Parcul Național Ujung Kulon din Indonezia.

Oamenii de știință atrag atenția că supraviețuirea acestor ultimi rinoceri javanezi într-un singur loc îi face și mai vulnerabili la boli sau dezastre naturale și recomandă înființarea urgentă a unei noi populații viabile în altă parte a Indoneziei.

Scăderea efectivelor de rinoceri javanezi a fost inițial provocată de vânătoarea excesivă, iar ulterior pierderea habitatelor a fragmentat populațiile care au devenit mai greu de protejat și mai ușor de braconat.

173-52

Peste 60% din viețuitoarele pădurilor se confruntă cu două sau mai multe pericole

Specialiștii au identificat pericolele care amenință animalele din păduri și au constatat că peste 60% din populațiile monitorizate se confruntă cu cel puțin doi factori de risc.

Cele mai frecvente pericole:
• 61% - pierderea, degradarea sau schimbarea habitatului (34% pierdere, 25% degradare sau alterare);
• 17% - exploatare excesivă/vânătoare;
• 13% - schimbările climatice;
• 3% - boli;
• sub 1% - poluare.

Dintre populațiile speciilor care trăiesc în păduri, schimbările climatice le afectează în proporție de 43% pe cele de amfibieni, 37% pe cele de reptile, 21% pe cele de păsări și 3% pe cele de mamifere, dar monitorizările au inclus destul de puține populații de reptile și amfibieni.

Comparativ cu situația din 1970, în anul 2014 nu mai puțin de 20% din jungla amazoniană era deja distrusă. În ultimii ani, fenomenele meteorologice extreme provocate de schimbările climatice afectează tot mai mult viețuitoarele, iar efectele negative sunt agravate de defrișările care continuă și azi. Dacă lucrurile nu se vor schimba, în scurt timp două treimi din totalul speciilor care au mai rămas în pădurea amazoniană vor fi în pericol.

Nu e suficient să extindem suprafețele împădurite

Studiul ne arată că nu există o corelare directă între suprafețele de pădure și echilibrul populațiilor de animale. În zonele reîmpădurite efectivele se refac cu dificultate și au nevoie de mai mult timp. Trebuie luate în primul rând măsuri de protecție a pădurilor existente și de îndepărtare a riscurilor care amenință populațiile care mai supraviețuiesc pentru a le ajuta să-și revină și să se înmulțească.

Maimuțele colobus ne arată ce să facem

Maimuța colobus (Colobus guereza) a înregistrat populații stabile în parcul Național Udzungwa din Tanzania, acolo unde a fost ferită de vânători și i-au fost protejate habitatele, dar efectivele s-au diminuat alarmant acolo unde aceste lucruri nu s-au întâmplat.

Cifrele obținute folosind noul index arată starea generală gravă a biodiversității din păduri, însă există și raze de speranță. Autorii studiului au înregistrat și povești de succes, cu specii aflate în pericol dar care și-au revenit ca urmare a intervențiilor judicioase. De la maimuțele din Costa Rica la gorilele din centrul Africii, vedem că dacă diminuăm riscurile care amenință animalele pădurilor, speciile se pot înmulți din nou. Putem învăța din aceste succese - se spune în studiu - și trebuie să privim 2020 ca pe un moment crucial pentru stoparea declinului speciilor și protejarea pe termen lung a integrității și sănătății pădurilor în beneficiul naturii și al oamenilor.

Un nou Pact pentru Natură și Oameni în 2020

Anul 2020 este unul de referință pentru țintele asumate, însă suprafețele de păduri sunt tot mai reduse și mai degradate în multe părți ale lumii și este mai evident ca oricând că pădurile au un rol esențial în atingerea obiectivelor referitoare la biodiversitate, schimbări climatice, eradicarea sărăciei și combaterea inechității sociale. Raportul WWF subliniază că 2020 este un an crucial pentru instituirea unui nou Pact pentru Natură și Oameni prin angajamentele ce trebuie luate de șefii de state la Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Anul viitor liderii mondiali urmează să evalueze progresele înregistrate în ce privește Obiectivele ONU de Dezvoltare Sustenabilă și cele stabilite prin Acordul de la Paris, dar mai cu seamă trebuie să negocieze noile obiective pe zece ani ale Convenției ONU pentru Diversitate Biologică. Potrivit WWF, pădurile trebuie să fie în centrul acestui nou Pact pentru Natură și Oameni datorită importanței lor în conservarea biodiversității, în atenuarea schimbărilor climatice și pentru oameni în general, prin purificarea aerului și a apei, reciclarea elementelor nutritive, scăderea eroziunii solului și prin valoroasele resurse de hrană, lemn și alte materii prime pe care le oferă. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă