Încrengăturile de interese care ne incendiază planeta - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Încrengăturile de interese care ne incendiază planeta

10 October 2019 - 02:45 PM Dezvoltare durabilă

ProtestIulie 2019 a fost cea mai fierbinte lună înregistrată vreodată pe Pământ. Dar nu din această cauză incendiile au pustiit jungla amazoniană, savana africană, taigaua siberiană, păduri din Indonezia, Grecia, Congo ș.a. De vină sunt oamenii și o încrengătură de interese economice, lupte pentru putere și pentru pieţe comerciale, orgolii, lăcomie și minciuni.
Irina Tomșa

La sfârșitul lunii august, CNN arăta imagini de apocalipsă: nu doar din jungla amazoniană care ardea frenetic, pierzând echivalentul a trei stadioane de fotbal în fiecare minut, ci și din orașul São Paulo. Metropola filmată într-o după-amiază de vară părea să se adâncească în beznă sub norii de fum veniți de la peste 2.700 de kilometri depărtare. S-a văzut din satelit cum fumul acoperea jumătate din suprafața Braziliei și se răspândea mai departe ca o plagă spre Bolivia, Peru și Paraguay.

Sezonul uscat durează în Amazonia din iulie până în octombrie, deci nici nu ajunsese la jumătate, însă numai pe teritoriul Braziliei au fost numărate peste 74.000 de focare de la începutul anului și până în august, mai multe decât au existat vreodată în zonă din 2013 de când se fac monitorizări. Au fost cu 85% mai multe incendii decât în același interval din 2018.

Pădurea amazoniană nu este denumită întâmplător „plămânii planetei“: ea asigură 20% din oxigenul din aer, adică o cincime din oxigenul pe care-l respirăm cu toții. Dar dacă jungla Amazonului va arde până la un nivel iremediabil, va începe să emită carbon în loc să-l absoarbă. Incendiile nu doar distrug vegetația care mai poate absorbi noxele din aer, ci și produc dioxid de carbon, unul dintre cele mai dăunătoare gaze cu efect de seră. Clima devine mai caldă și mai uscată, crescând riscul de incendii. Este un uriaș cerc vicios.

La scurt timp după învestirea din 2018 în cea mai înaltă funcție din stat, președintele Braziliei Jair Bolsonaro a relaxat până la labilitate politicile de protecția mediului, dând frâu liber mineritului, agrozootehniei și exploatărilor forestiere în pădurea amazoniană, sub pretextul progresului. Bolsonaro vrea de asemenea poduri, autostrăzi și o centrală hidroelectrică în junglă.

Antreprenorii s-au pus pe treabă și au dat foc pădurilor pentru a elibera terenul. Jungla amazoniană s-a confruntat anul acesta cu incendii fără precedent, la care au fost complici din toate industriile și de pe toată fața pământului: de la giganți ai mobilei ca IKEA la cei din sectorul îmbrăcăminte-încălțăminte ca Nike sau Adidas, care folosesc piei de vită din Brazilia prelucrate în China, de la restaurante la producători de alimente, cosmetice și alte bunuri de larg consum care utilizează ulei de palmier, soia, carne de vită, lactate, hârtie, produse și subproduse din lemn. A contribuit și creșterea economică a Chinei, care a făcut ca mai mulți chinezi să-și poată permite carne de vită și a deschis noi oportunități de piață. În plus, războiul comercial cu Statele Unite a determinat Beijingul să-și caute alți furnizori de soia decât cei americani.

Încălzirea planetei

Organizația de mediu Amazon Watch a emis în aprilie a.c. un raport care arată cum cele mai mari companii mondiale din comerțul cu soia - Archer-Daniels-Midland, Bunge, Cargill și Louis Dreyfus - împreună cu firme care au interese în ce privește lemnul, bovinele, soia și uleiul de palmier au contribuit la extinderea defrișărilor. Creșterea bovinelor și producția de soia sunt responsabile de 80% din defrișările Amazoniei. Industriașii sunt amendați pe de o parte cu sute de milioane de dolari americani pentru folosirea materiilor prime de proveniență nesustenabilă, dar în contrapartidă sunt finanțați de marile trusturi bancare pentru a-și extinde afacerile, ceea ce acum pot face în mod legal, grație lui Bolsonaro.

După atacurile jenante ale lui Bolsonaro la adresa lui Emmanuel Macron și a soției sale (tema fiind diferența de vârstă între prima doamnă a Franței și soțul său, care ar „explica“ gelozia care-l face pe șeful statului francez să-l mustre pentru dezastrul de mediu pe președintele brazilian, care are o soție foarte tânără) scriitorul brazilian Paulo Coelho a cerut scuze public familiei Macron și întregii Franțe printr-o înregistrare video.

A trebuit ca întregul mapamond să se revolte că incendiile din Amazonia au scăpat de sub control pentru ca Bolsonaro să accepte ajutor internațional. În cele din urmă, pe 29 august a.c. preşedintele Braziliei a interzis incendierile - dar așa cum știe el, cu o sumedenie de derogări - iar la doar 48 de ore mai târziu au apărut 3.859 de noi focare, dintre care peste 2.000 în jungla Amazonului. Nu întâmplător cele zece zone brazilie-ne cu cele mai mari incendii sunt cele unde s-au făcut cele mai ample defrișări.

Problemele ajung în Arctica şi se agravează de două ori mai repede

Arctica se încălzește de două ori mai rapid decât restul planetei, iar în zonele îndepărtate incendiile sunt provocate de fulgere, fiindcă acolo furtunile sunt tot mai dese din cauza schimbărilor climatice. Numai în iulie și august 2019 focul a carbonizat peste 2,43 milioane de hectare de pădure siberiană și un milion de hectare de vegetație din Alaska.

174-47

Incendiile din zona arctică sunt mult mai poluante pentru că arde și turba de la suprafața solului, care prin combustie emite mult mai mult dioxid de carbon decât o pădure cu aceeași întindere. Până nu demult, incendiile de turbă erau rare în regiunile nordice datorită umidității, însă umezeala dispare în același ritm accelerat în care cresc temperaturile.

Numai în primele 18 zile din august 2019 incendiile din Arctica au emis 42 megatone dioxid de carbon. Astfel, totalul înregistrat aici în iunie, iulie și prima parte a lunii august a ajuns la peste 180 megatone, adică de 3,5 ori mai mult decât emite Suedia într-un an întreg.

Mai mult decât atât, la arderea turbei se produce funingine, care se depune pe ghețari şi face ca gheața să absoarbă energia soarelui în loc să o reflecte, grăbind procesul de topire.

Incendiu? Chemăm şamanii să aducă ploaia!

Între 1990 și 2015 fermierii au dat foc pădurilor de turbă din Sumatra, Borneo și Malaiezia, care au ars în proporție de 71%, făcând loc producției de ulei de palmier. În 2015 fumul și funinginea turbei care ardea au dus la moartea prematură a 100.000 de oameni, conform unui studiu publicat în 2018.

174-48

După norul de poluare de atunci, autoritățile au luat măsuri de combatere a incendiilor, dar în acest an alte valuri de fum și funingine s-au ridicat din Indonezia, unde au ars 42.740 hectare de vegetație. Norul s-a răspândit spre țările vecine într-atât încât Indonezia risca un conflict diplomatic cu Singapore și Malaiezia. Potrivit news.mongabay.com, în timp ce incendiile avansau, guvernatorii locali ofereau recompense șamanilor care ar fi putut aduce ploaia.

Rătăcirile preşedintelui bolivian

În Bolivia, președintele Evo Morales a aprobat recent o lege care autorizează creșterea de la 5 la 20 de hectare a suprafeței de teren ce poate fi defrișată pentru agricultură. De la începutul lunii august și până pe 19 septembrie a.c. peste 4 milioane de hectare au fost incendiate, şi numai în departamentul Santa Cruz 3 milioane de hectare de păduri s-au făcut scrum.

174-49

Guvernul a declarat că incendiile au fost provocate de secetă, vânturile puternice și defrișările ilegale. Dar președintele care a crescut defrișările legale a văzut ce înseamnă ironia sorții. Pe 28 august a.c., vrând să-și spele imaginea, Evo Morales s-a alăturat unei echipe de pompieri, însă a reușit să se facă de râsul planetei când s-a pierdut de grup și a rătăcit aproape o oră noaptea prin pădure. Imaginile surprinse de un localnic cu șeful statului țipând „Unde sunteți? Unde sunteți?“ au devenit virale.

Civilizaţii pe cale de dispariţie

În pădurea amazoniană trăiesc 34 milioane de oameni, dintre care câteva sute de mii de aborigeni grupați în diferite triburi. Potrivit datelor de pe survivalinternational.org, în Brazilia există 305 de triburi care însumează 900.000 de membri, adică 0,4% din populația țării. Guvernul a recunoscut ca aparținând indigenilor 690 de teritorii, care ocupă aproximativ 13% din suprafața Braziliei. Aproape toate terenurile rezervate băștinașilor (98,5%) se află în Amazonia.

174-50

Nativii Amazoniei sunt victimele defrișărilor și incendiilor aproape în aceeași măsură ca jungla pe care o împart cu spiritele străbunilor. Acolo trăiesc la fel cum au trăit și strămoșii lor, își transmit cultura, ritualurile și obiceiurile de la o generație la alta. Dar în planurile politicienilor avizi de bani și de putere ei trebuie să fie despuiați de identitate și alungați, iar jungla lor trebuie să devină o aglomerație de ferme de bovine, plantații de soia și de palmieri pentru ulei unite de o rețea de autostrăzi.

Însă șeful tribului Kayapo, Raoni Metuktire nu se lasă. La cei 89 de ani ai săi, este hotărât să se opună acum cu aceeași energie din anii ᾿80, când i s-a alăturat și Sting. Raoni Metuktire a devenit de-a lungul vremii o figură emblematică în lupta pentru protecția junglei amazoniene, iar astăzi caută sprijin pentru stoparea politicii președintelui Bolsonaro de industrializare a zonei și de asimilare a populației indigene.

Fundația Darcy Ribeiro, care poartă numele unuia dintre pionierii antropologiei din Brazilia, l-a propus recent pe venerabilul șef de trib la Premiul Nobel pentru Pace în 2020, ca o recunoaștere a eforturilor lui Raoni de o viață întreagă.

Pactul din Leticia: cine a făcut poze şi cine a lipsit

Pe 7 septembrie 2019, după insistențele președintelui Columbiei Iván Duque a fost semnat „Pactul din Leticia pentru Amazonia“ în cadrul unui summit desfășurat în orașul columbian Leticia, unul dintre cele mai importante porturi de pe fluviul Amazon.

Documentul a fost semnat de președinți, vicepreședinți sau miniștri din Columbia, Peru, Ecuador, Bolivia, Brazilia, Surinam și Guyana.

174-51Corespondentul Deutsche Welle în Columbia, Johan Ramirez a explicat însă de ce evenimentul a fost doar o oportunitate ratată. O oportunitate de fotografii la nivel înalt, nu vă gândiți la ceva serios!

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, nu a fost invitat fiindcă majoritatea statelor îl consideră ilegitim și pentru că 85% din minele de aur care exploatează ilegal, poluează și distrug jungla amazoniană sunt venezuelene. Ar fi fost frumos ca Maduro să semneze împotriva exploatărilor miniere, dar n-a fost chemat.
Bolsonaro, președintele Braziliei care a pus planeta pe foc și la propriu și la figurat, deși își confirmase prezența la Leticia, a lipsit din motive medicale, fără să ceară amânarea summitului, care s-a desfășurat în absența lui.

În decorul frumos aranjat pentru „momentul istoric“ al Pactului, niciunul dintre semnatari n-a pomenit de măsurile de defrișare introduse de Evo Morales în Bolivia.

Chiar dacă ar fi fost semnat și de Maduro, Bolsonaro și Morales, Pactul din Leticia este extrem de vag și nu obligă pe nimeni la nimic concret. Este doar o înșiruire de cuvinte mari, fără verbe la imperativ, fără angajamente care să însemne ceva. S-au făcut însă poze frumoase, care vor rămâne urmașilor ca amintire. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă