Senatul a votat: liber la vânătoarea de capre negre, ciocârlii și urși - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Senatul a votat: liber la vânătoarea de capre negre, ciocârlii și urși

19 November 2019 - 11:35 AM Dezvoltare durabilă

UrsAleșii țării vor ca urșii să fie vânați fără restricții timp de cinci ani și refuză să includă capra neagră și ciocârlia pe lista speciilor protejate, mărindu-le chiar considerabil cotele de recoltare. Măsurile au fost adoptate recent în Senat și vor ajunge la Camera Deputaților, care va avea decizia finală.
 Irina Tomșa

Senatul a votat în ședința din 25 septembrie a.c. scoaterea ursului brun de pe lista speciilor protejate printr-un amendament la Legea Vânătorii și protecției fondului cinegetic nr. 407/2006. Pe 9 octombrie, senatorii au respins propunerea USR de includere a caprei negre și a ciocârliei de câmp pe lista speciilor ocrotite, stabilind cotele de vânătoare la 609, respectiv la peste 400.000 exemplare pentru noul sezon 2019-2020, considerabil mai mari față de anii anteriori.

Vânătoarea fără restricții a ursului brun poate aduce României un nou infringement

Eliminarea restricțiilor privind vânătoarea de urși riscă să aducă României un nou infringement pentru încălcarea legislației europene. Potrivit senatorului USR Allen Coliban, membru în Comisia pentru Mediu din Senat, „Directiva Habitate prevede măsuri de derogare și de intervenție pentru cazuri punctuale - insuficient pentru susținătorii vânătorii, care au obținut liber la vânătoare timp de cinci ani. Este o măsură care încalcă grav statutul de specie protejată al ursului și prevederile europene“.

Gabriel Păun, membru fondator al organizației Agent Green, se afla la Comisia Europeană când a aflat de modificarea legislativă referitoare la ursul brun și a întrebat care ar fi consecințele. „Răspunsul a fost foarte scurt și abrupt. Dacă acest amendament trece, atunci România va intra în infringement automat, fără discu-ții“, a spus activistul.

Organizația Agent Green insistă că nici până în prezent nu se cunoaște numărul real al urșilor din România. Singurele date sunt oferite de administratorii fondurilor de vânătoare și nu pot fi verificate. Nu există un sistem de monitorizare, iar o cotă de vânătoare mai mare decât rata de înmulțire naturală ar duce la declinul ireversibil al speciei. Activiștii de mediu au atras atenția în mod repetat că măsurile neletale de gestionare sunt eficiente pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși, în timp ce vânătoarea poate avea un efect negativ în privința atenuării conflictelor și conservării speciilor. Reprezentanții Agent Green spun că pentru gestionarea populațiilor de urși eficacitatea metodelor letale nu a fost niciodată demonstrată științific și este esențial să fie luate măsuri de co-existență înainte de a recurge la împușcarea animalelor.

Potrivit ziare.com, senatorul USR Allen Coliban a declarat că în cadrul unei ședințe recente „discuțiile au avut același discurs manipulativ cu problemele care țin de urși, de atacuri, de nevoia de intervenție. Or lucrurile acestea sunt rezolvabile, sunt prinse și în actuala formă a Directivei prin acele proceduri de derogare. Deci pentru orice atac, orice problemă există o procedură la minister, se aprobă din cota de intervenție și acționăm practic ca în cazul oricărei specii protejate - eliminăm doar comportamentele agresive si cele care produc pagube“.

După ce că habitatele și sursele de hrană ale urșilor sunt puse în pericol din cauza defrișărilor și a încălzirii climatice, dacă amendamentul va primi votul final, impozantele mamifere vor fi vânate intensiv în următorii cinci ani. Inițiativa aparține parlamentarilor PSD, care au motivat-o prin pagubele produse de urși și de nevoia despăgubirii fermierilor. Pentru fiecare urs ucis, vânătorii ar urma să plătească 5.000 de euro.

Cândva considerată monument al naturii, capra neagră va fi vânată masiv

Capra neagrăPropunerea de ocrotire a caprelor negre a fost depusă de reprezentanții USR și în expunerea de motive precizează: „La ora actuală, din cauză că în restul Europei capra neagră este o specie abundentă datorită înmulțirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali (lupul și râsul), ea nu mai este o specie protejată în Europa. Spre deosebire de restul Europei, populația de capre negre din România este ținută sub control (…) de către prădătorii naturali, ceea ce a dus la menținerea efectivelor în jurul cifrei de 6.000 de exemplare. Dată fiind această situație, specia ar trebui să fie una protejată în România, ca parte a zestrei naționale a țării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naționale“.

Senatul a respins la vot inițiativa USR. Aleșii majoritari au stabilit cota de recoltare pentru capra neagră la 607 de exemplare în sezonul 2019-2020, în pofida unei petiții semnate de cetățeni și a campaniilor întreprinse de ONG-uri pentru protejarea speciei încă de anul trecut, când cota era de 480 de animale.
Ca și în cazul urșilor, numărul efectivelor de capre negre este transmis de administratorii fondurilor de vânătoare, iar datele nu pot fi verificate deoarece nu există un sistem viabil de monitorizare. La evaluările paralele realizate de organizațiile de mediu, în unele zone s-au identificat doar 25% din populațiile de capre negre evaluate de fondurile de vânătoare și pe baza cărora se stabilesc cotele de recoltare.

Noua cotă nu doar că a fost calculată cel mai probabil în raport cu cifre deliberat mărite în declarațiile fondurilor cinegetice, dar și împărțirea ei pe zone este greu de înțeles. Senatorul Allen Coliban a declarat că „inclusiv cotele de vânătoare aprobate de minister ridică semne de întrebare, de exemplu 104 exemplare vor fi împușcate în acest an în județul Gorj, la o populație totală estimată la 445 de exemplare“.

Dacă motivația pentru vânătoarea ursului brun a fost legată de pericolul pe care l-ar reprezenta la adresa oamenilor, precum și unele pagube aduse fermelor sau gospodăriilor, la capra neagră nu există nici un argument. Bietele animale nu se apropie de zonele locuite, trăiesc în vârf de munte și nu produc vreo stricăciune. Dimpotrivă, uneori turmele ciobanilor perturbă habitatele caprelor negre și niciodată invers.

Singura explicație pe care o putem găsi este dorința de a crește veniturile bugetare. Pentru fiecare capră neagră ucisă tariful de vânătoare este de aproximativ 1.100 euro. Votul senatorilor nu a ținut cont de importanța emblematică a acestui animal pentru spațiul românesc, nici de avertismentele ecologiștilor și cu atât mai puțin de dorința celor aproape 12.000 de cetățeni semnatari ai petiției de ocrotire care a fost depusă la Parlament.

Peste 400.000 de ciocârlii vor fi ucise „cu acte în regulă“ în următorul sezon

O altă vietate care nu face rău nimănui și nu păgubește nici un fel de cultură este ciocârlia de câmp, pentru protejarea căreia aproape 30.000 de cetățeni au semnat o petiție în această vară, iar mai multe ONG-uri au derulat campanii de-a lungul anilor. În 2006, în urma unei campanii inițiate de Societatea Ornitologică Română ciocârlia a fost scoasă de pe lista păsărilor care pot fi vânate, dar după mai puțin de un an a fost reintrodusă. De atunci încoace autoritățile n-au mai făcut asemenea concesii și acum senatorii au votat din nou că pasărea trebuie vânată.

Mihai Goțiu, unul dintre senatorii USR care au depus ini-țiativa de includere a speciei pe lista celor protejate, a declarat: „Peste 400.000 de ciocârlii reprezintă cota de vânătoare anuală, chiar dacă acestea nu produc nicio pagubă agriculturii sau în vreun alt fel, iar beneficiile (infime) sunt doar în buzunarele unor administratori de fonduri de vânătoare și a unor restaurante de prin Italia unde limba de ciocârlie e considerată a fi o delicatesă“.

Taxa de vânătoare pentru o ciocârlie este de doar un euro, dar potrivit evz.ro vânătorii comercializează un kilogram de carne cu peste 100 de euro. Limba de ciocârlie este considerată o trufanda, însă și carnea este foarte prețuită în restaurantele vest-europene, unde clienții plătesc pentru 200 de grame aproximativ 80 de euro.

Neculai Șelaru, directorului Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România (AGVPS), declara încă din luna mai 2019 că „în ultima vreme, străinii - italieni în mod special - au cumpărat foarte multe fonduri de vânătoare în țara noastră. Nu avem cum să-i monitorizăm, pentru că nu sunt afiliați AGVPS“, a scris atunci evz.ro.

Ciocârlie

Potrivit Asociației Conservation Carpathia, „vânătoarea este o industrie în care ciocârliile nu au nici o șansă. Vânătorii se așază pe scaune într-un loc deschis și amplasează un aparat electronic ce emite sunete care atrag păsările. Acestea sunt împușcate fără a avea nicio șansă de scăpare“.
Pe lângă numărul mare de animale sălbatice care vor fi împușcate în următorul sezon conform legii, multe altele vor cădea pradă braconierilor. Politica românească este orientată spre profit cu orice preț, iar beneficiile sunt repartizate din pix, pe criterii știute doar de aleșii majoritari ai momentului.

Ştire de ultimă oră

Curtea de Apel Brașov a admis pe 24 octombrie a.c. acțiunea Asociației Alianța pentru Combaterea Abuzurilor și a decis interzicerea vânătorii, recoltării, transportului și valorificării a patru specii: ciocârlia de câmp, sturzul viilor, rața cu capul negru și rața sunătoare. Instanța a suspendat astfel executarea ordinului Ministerului Apelor și Pădurilor referitor la cotele de recoltă pentru aceste păsări în sezonul 2019-2020. Salutăm decizia care a intrat în vigoare de la data pronunțării și sperăm să fie urmată cât mai curând de hotărâri care să salveze și celelalte specii condamnate pe nedrept. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă