Topul poluatorilor cu plastic de unică folosinţă - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Topul poluatorilor cu plastic de unică folosinţă

20 December 2019 - 01:13 PM Dezvoltare durabilă

176-52_rrOrganizația Break Free From Plastic a mobilizat voluntari din întreaga lume în acțiuni de colectare și inventariere a deșeurilor. Astfel a fost realizat studiul „The Brand Audit Report“ publicat pe 23 octombrie 2019, care ne arată topul companiilor care ne poluează planeta cu plastic de unică folosință.
Irina Tomșa

Cu ocazia ediției din 2019 a Zilei Mondiale a Curățeniei, Break Free From Plastic a mobilizat în întreaga lume mii de oameni care s-au implicat în acțiuni de colectare a deșeurilor și de audit al mărcilor de producător pentru a responsabiliza companiile cu privire la utilizarea excesivă a plasticului de unică folosință și a ambalajelor necorespunzătoare.

La campanie au participat 72.541 de voluntari din 51 de țări, care au realizat 484 de audituri de mărci. Între 1 august și 30 septembrie 2019 au fost adunate de pe străzi, de pe plaje, din parcuri, zone rezidențiale, comerciale și de birouri 476.423 de deșeuri, din care 43% erau inscripționate cu mărcile producătorilor.

Pentru auditul global voluntarii au inventariat aproape 8.000 de mărci, iar pe baza rezultatelor a fost stabilit clasamentul celor mai mari 10 poluatori globali: companiile Coca-Cola, Nestlé, PepsiCo, Mondelēz International, Unilever, Mars, Procter & Gamble, Colgate-Palmolive, Philip Morris și Perfetti Van Melle. Aceștia sunt producătorii care au poluat cele mai multe locuri cu cel mai mult plastic de unică folosință.

176-53

Potrivit organizației Break Free From Plastic, este pentru al doilea an consecutiv când Coca-Cola se situează pe primul loc ca poluator mondial. În 2019 au fost colectate în total 11.732 de deșeuri din plastic marcate Coca-Cola în 37 de țări de pe 4 continente, mai mult decât au înregistrat următorii trei poluatori globali împreună.

Topul poluatorilor cu plastic de unică folosință în 2019

1. Coca-Cola: 11.732 deșeuri din plastic în 37 de țări;
2. Nestlé: 4.846 deșeuri din plastic în 31 de țări;
3. PepsiCo: 3.362 deșeuri din plastic în 28 de țări;
4. Mondelēz International: 1.083 deșeuri din plastic în 23 de țări;
5. Unilever: 3.328 deșeuri din plastic în 21 de țări;
6. Mars: 543 deșeuri din plastic în 20 de țări;
7. Procter & Gamble: 1.160 deșeuri din plastic în 18 țări;
8. Colgate-Palmolive: 642 deșeuri din plastic în 18 țări;
9. Philip Morris: 2.239 deșeuri din plastic în 17 țări;
10. Perfetti van Melle: 1.090 deșeuri din plastic în 17 țări.

Metodologia studiului a luat în calcul volumul, nu greutatea deșeurilor, deoarece plasticul nu cântărește mult, însă ocupă mult spațiu în mediul înconjurător.

Cele mai des întâlnite 3 tipuri de plastic

Din totalul deșeurilor de plastic adunate, 93% erau din PET, LDPE și „altele“. PET (polietilen tereftalat) este plasticul transparent sau nuanțat cel mai des folosit la recipiente pentru băuturi și alimente, LDPE (polietilenă de densitate joasă) este plasticul transparent, alb sau colorat din care se fabrică preponderent pungi și flacoane pentru produse de igienă personală sau de curățat, iar la „altele“ sau „necunoscute“ voluntarii au înregistrat deșeuri din bioplastic sau amestecuri de plastic și alte materiale, cum ar fi textilele.

Problema apei la pungă în țările africane

176-54După inventariere, realizatorii auditului au constatat că din totalul deșeurilor colectate la nivel global cele mai multe erau pungi obișnuite din plastic (59.168), pungi pentru lichide (53.369) și recipiente pentru băuturi (29.142).

Studiul precizează că apa ambalată în pungă din plastic este principala sursă de apă potabilă pentru mulți locuitori din vestul Africii. Primele pungi cu apă au fost produse în anii 1990 ca o modalitate de a furniza apă potabilă ieftină în zonele fără acces la o sursă sigură de apă și au devenit o industrie foarte profitabilă. Numai în orașul nigerian Jos există peste 250 de companii implicate în producția de apă la pungă. Aceste ambalaje constituie cel mai răspândit deșeu din mediul înconjurător în zonele lipsite de surse de apă potabilă, unde înfundă sistemele de scurgere, provoacă inundații și favorizează înmulțirea țânțarilor.
Responsabilitatea pentru deșeurile din plastic cu sau fără însemnele mărcii

În cadrul acțiunilor din 2019 au fost inventariate peste 470.000 de deșeuri din plastic de unică folosință. Dintre acestea la 43% a fost identificată marca producătorului, iar la restul de 57% nu a putut fi stabilită, fie pentru că elementele de branding s-au estompat în timp până la dispariție, fie că etichetele s-au desprins ori au fost distruse dintr-o cauză sau alta.

Fiecare deșeu din plastic are însă la origine un producător care trebuie să fie răspunzător pentru ceea ce a făcut. Break Free From Plastic consideră că responsabilitatea rămâne valabilă pentru totdeauna, adică tot atâta timp cât rezistă și deșeurile din plastic, indiferent de producător și indiferent dacă mai au sau nu însemnele mărcii.

În spatele declarațiilor ecologice: planuri de creștere cu 400% a producției de plastic

Multe dintre companiile aflate în topul poluatorilor cu plastic la nivel mondial și-au luat angajamentul de a reduce impactul produselor lor asupra mediului promițând să le facă „100% reciclabile“. Break Free From Plastic atrage atenția însă că reciclarea nu este soluția magică, așa cum ni se spune mereu. În procesul de reciclare legăturile polimerice se scurtează și calitatea materialului scade. De aceea un recipient din plastic poate fi reciclat doar de câteva ori, iar cel mai mult plastic reciclat este transformat în obiecte de îmbrăcăminte, materiale de construcții sau alte produse care nu vor mai fi reciclate niciodată. Problema plasticului nu poate fi rezolvată prin reciclare, iar companiile care susțin contrariul nu fac decât să evite o schimbare reală.

Din tot plasticul produs din anii ’50 și până în prezent la nivel global, numai 9% a fost reciclat, restul de 91% a fost ars, dus la gropile de gunoi sau aruncat la întâmplare, ajungând să ne polueze solul și apele. Cu toate că multe companii au promis să crească gradul de reciclare al produselor, se fabrică în continuare plastic care fie este de o calitate prea slabă pentru a fi reciclat, fie este imposibil de reciclat din cauza designului, a aditivilor chimici sau a structurii în straturi din materiale diferite ce nu pot fi separate. Chiar dacă ar fi colectate toate ambalajele, acestea n-ar putea fi reciclate în totalitate, iar multe ar putea doar să fie transformate în produse de calitate inferioară care nu vor mai fi reciclate ulterior.

În prezent, producătorii planifică să fabrice de patru ori mai mult plastic până în 2050, folosind preponderent combustibil fosil ieftin, cum ar fi gazele de șist. O mare parte din această producție suplimentară va fi folosită pentru ambalaje de unică folosință destinate piețelor aflate în creștere rapidă din Asia și Africa. Dar epoca plasticului de unică folosință trebuie să ia sfârșit și este timpul să fie înlocuit cu alternative care să promoveze echitatea socială, să protejeze sănătatea oamenilor și calitatea mediului, au declarat autorii studiului.

Companiile trebuie să ofere ambalaje reutilizabile care să fie:
accesibile ca preț. Producătorii trebuie să își asume responsabilitatea asupra costului materialelor, să ofere ambalaje ușor de reumplut sau reutilizat pentru oricine și nu să creeze numai recipiente reutilizabile „premium“, accesibile doar consumatorilor înstăriți;
simple. Tranziția către un sistem agricol creat pe baza principiilor ecologice va include mai multe bunuri de larg consum mai aproape de punctul de producție, ceea ce va presupune mai puține ambalaje și transport redus;
netoxice. Recipientele refolosibile nu trebuie să conțină substanțe chimice periculoase și trebuie eliminate nu doar substanțele interzise sau restricționate în anumite țări sau regiuni, ci absolut toate cele care au proprietăți periculoase;
echitabile. Un sistem de reutilizare care să favorizeze oamenii pe tot lanțul de producție și distribuție, micii antreprenori și consumatorii mai mult decât profiturile acționarilor și managementului din marile companii;
durabile. Materialele trebuie să fie cât mai rezistente și să poată fi folosite un timp cât mai îndelungat pentru a avea impact cât mai mic asupra sănătății oamenilor și asupra mediului;
colectabile. Ambalajele reutilizabile trebuie să poată fi colectate, iar companiile trebuie să asigure sisteme de colectare prin care să se evite aruncarea recipientelor la gunoi. Comer-cianții trebuie să permită cumpărătorilor să vină cu propriile lor recipiente reutilizabile și să ofere de asemenea posibilitatea de colectare a acestora.

176-55

Raportul oferă exemple de bune practici înregistrate în diverse localități de pe glob și propune soluții complementare, cum ar fi crearea unor comunități cu „zero deșeuri“, instituirea unor sisteme de distribuție bazate pe recipiente reutilizabile aduse de consumatori sau folosirea unor ambalaje naturale compostabile cum ar fi frunzele de bananier. 



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă