România își vinde și puținele păduri pe care le mai are - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

România își vinde și puținele păduri pe care le mai are

13 January 2020 - 01:54 PM Dezvoltare durabilă

177-19_lrConform unei analize realizate recent de societatea de consultanță „Frames Media Network“, în România toate afacerile cu lemn înregistrează creșteri apreciabile atât ale cifrelor de afaceri, cât și ale profiturilor. Cu cifre și date exacte obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, analiza Frames face o radiografie la rece a unui domeniu în care România se evidențiază prin ușurința cu care își vinde pe nimic bogățiile naturale. Redăm în continuare principalele concluzii ale acestei analize care arată o situație definitorie pentru nepăsarea cu care România își vinde pădurile.
 ecologic

6.189 de firme

În România afacerile din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului vor atinge în 2019 cel mai ridicat nivel din istorie. Cele peste 6.000 de firme care activează în acest sector vor înregistra afaceri estimate la peste 2,5 miliarde euro, cu peste 100 milioane euro mai mult decât anul trecut, arată analiza Frames.

O statistică recentă, dată publicității de Greenpeace, estima că România pierde în fiecare oră peste 3 hectare de pădure. În absența unei legislații care să limiteze dispariția „aurului verde“ și cu autorități preocupate doar la nivel declarativ de starea pădurilor, în ultimii ani defrișările masive, legale sau ilegale s-au accentuat.

Cum businessul este relativ simplu și insuficient reglementat, pădurea a atras tot mai mulți investitori preocupați să taie cât mai repede și cât mai mult, în căutarea unor profituri cu multe zerouri.

Așa s-a ajuns ca numărul firmelor active din domeniul exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului să crească semnificativ din 2010 și până în prezent, de la 3.937 la 6.189 de firme în 2018 (cod CAEN 220 și 1610).

Potrivit Frames, în 2018 afacerile companiilor au atins cumulat 11,43 miliarde lei (2.4 miliarde euro), în creștere cu 800 milioane lei față de aceeași perioadă a anului precedent și la un nivel dublu față de 2010 (5,48 miliarde lei). Și profitabilitatea sectorului a urmat aceeași tendință, crescând de la 480,1 milioane lei în 2010 la 678,1 milioane lei în 2018.

„Anul 2019 a adus o creștere a business-ului în întregul sector, cu focus pe zonele forestiere din Bucovina, Maramureș și Moldova. Firmele au investit semnificativ în extinderea operațiunilor, de la utilaje la forță de muncă, iar estimările merg către un nou nivel record al cifrei de afaceri, de peste 2,5 miliarde euro“, afirmă analiștii companiei de consultanță.

Conform datelor Frames, în 2018 activau în domeniul exploatării forestiere 3.305 firme cu 15.480 de angajați. Acestea au încheiat anul cu afaceri de 3,68 miliarde lei și un profit cumulat de 320,8 milioane lei.

Pe de altă parte, sectorul prelucrării lemnului (tăierea și rindeluirea lemnului) înregistra anul trecut 2.884 companii active, cu 23.590 angajați. Afacerile acestor firme depășeau cifra de 7,74 miliarde lei, profitul înregistrat fiind semnificativ: 357,2 milioane lei.

„După 30 de ani de capitalism, România a ajuns o țară secătuită de resurse. De la petrol la gaze, ape minerale, aur și păduri, autoritățile au vândut resursele țării pe redevențe infime. Pădurea a devenit un business de succes într-o țară prea puțin preocupată de ecologie, de sustenabilitatea resurselor, de aerul curat, de viitor“, a declarat Adrian Negrescu, managerul Frames.

Clasamentul profiturilor

Holzindustrie Schweighofer SRL, companie recent redenumită HS Timber Productions SRL, reprezintă de ani de zile cel mai important jucător din piață. Performanța ei economică spune poate cel mai bine povestea exploatării pădurilor României.

Potrivit analizei Frames, compania austriacă cu sediul în București a încheiat anul 2018 cu o cifră de afaceri de 1,78 miliarde lei (374 milioane euro) și un profit de 34,5 milioane lei (7,23 milioane euro). „Austriecii au înregistrat anul trecut un profit redus în comparație cu cel înregistrat în anii de glorie din perioada 2010-2016, când raportau profituri constante de peste 200 milioane lei, recordul fiind stabilit în 2013, de 431,4 milioane lei. Însă pe ansamblu compania reprezintă cel mai mare și puternic jucător din piață“, afirmă analiștii. Firma austriacă a angajat anul trecut 1.779 de persoane, dublu față de anul 2008.

177-20

Pe locurile următoare în topul companiilor implicate în exploatarea „aurului verde“ al României în 2018 se află firma turcească Kostamonu Romania SA din Mureș, cu afaceri de 705,2 milioane lei (160,3 milioane euro) și Karelia Upofloor SRL din Maramureș, cu o cifră de afaceri de 180,5 milioane de lei (41 milioane euro). În cazul ambelor firme creșterea afacerilor este una semnificativă în ultimii 10 ani.

În 2010 de exemplu, finlandezii de la Karelia Upofloor SRL raportau afaceri de „numai“ 50,4 milioane lei, iar în 2015 de 84,5 milioane lei. Kostamonu Romania SA a marcat o creștere de business și mai mare, de la 158,1 milioane lei în 2010 la 705,2 milioane lei anul trecut.

Clasamentul este completat în ordinea cifrei de afaceri de Barlinek România SA (Bacău) cu afaceri de 156,1 milioane lei (35,5 milioane euro), Xilobaia SRL (Maramureș) cu 119,9 milioane lei (27,2 milioane euro), Lacul Codrilor SRL (Alba) cu 92,2 milioane lei (21 milioane euro), Silvania International Prod SRL (Bistrița-Năsăud) cu 89,7 milioane lei (20,4 milioane euro), Forestar SA din Bacău (69,4 milioane lei/15,8 milioane euro), Cerasus Avium SRL din București (63,4 milioane lei/14,4 milioane euro) și Virix Prod SRL din Dâmbovița (55,1 milioane lei/12,5 milioane euro).

Din punct de vedere regional, cele mai multe firme funcționează în Suceava (758), Harghita (451), Argeș (382), Maramureș (334), Vrancea (332), Neamț (316), Bistrița Năsăud (275), Bacău (236) și Bihor (235).

Potrivit analizei Frames, media cifrei de afaceri era în 2018 de 1,59 milioane de lei și un profit de aproximativ 100 mii lei, în condițiile în care peste 90% dintre firme activau în zona microîntreprinderilor.

„Radiografia businessului din acest sector arată că piața este controlată în mare parte de câțiva jucători care realizează peste 80 la sută din cifra totală de afaceri. Este un business care crește de la an la an și în care investitorii străini, în special cei austrieci, olandezi, britanici, ciprioți, polonezi și francezi, se află în prim-plan“, arată analiștii de la Frames.

177-21

Problema tăierilor ilegale

Dincolo de afacerile legale din sectorul exploatării lemnului, piața neagră a lemnului a crescut spectaculos, reușind să depășească din punct de vedere al volumului segmentul monitorizat de stat.

Potrivit datelor de la Inventarul Forestier Național, în România sunt tăiați anual 38,6 milioane metri cubi de lemn. Din această cantitate doar 18,5 milioane metri cubi reprezintă tăierile legale pentru care se plătesc taxe, restul de 20 milioane metri cubi fiind arbori extrași fără nicio formă legală, în mare parte din pădurile proprietate privată.

„Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate. Astăzi cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva“, a declarat la finalul lunii noiembrie ministrul Mediului, Costel Alexe.

„Situația din zona exploatărilor forestiere și prelucrării lemnului tinde să se agraveze de la an la an, pe măsură ce cererea de export de lemn din România crește semnificativ, iar autoritățile întârzie să ia măsurile necesare combaterii fenomenului tăierilor ilegale“, arată analiza Frames.

177-22

Potrivit specialiștilor, tăierile ilegale trebuie puse în legătură directă și cu situația firmelor din domeniu. „Cum majoritatea firmelor sunt din zona microîntreprinderilor, iar media creanțelor este destul de ridicată, acestea nu au destul capital să supraviețuiască condițiilor din piață și este posibil ca multe dintre acestea, având și un personal redus, să activeze la limita legii în scopul de a-și păstra businessul pe linia de plutire“, se precizează în analiză. Experții arată că trebuie făcută o diferență clară între cei care exploatează legal pădurile din România și cei care o fac ilegal.

Specialiștii spun că și statul este vinovat în mare parte de extinderea fenomenului tăierilor ilegale de arbori din păduri. „Dincolo de cazurile prezentate de mass-media, de sesizările ONG-urilor care au arătat că printre beneficiarii tăierilor ilegale s-ar afla inclusiv fabrici cunoscute de cherestea și mobilă din România, nu am înregistrat din păcate decât victime (un mort și alte 16 cazuri de agresiune asupra personalului silvic al Romsilva în 2019) și prea puține acțiuni penale, măsuri administrative îndreptate împotriva celor care taie ilegal pădurile“, au remarcat specialiștii Frames.

„Este esențial, pe de altă parte, ca noul Guvern să vină cu măsuri concrete care să protejeze pădurile și să limiteze la un nivel drastic tăierile de arbori. Interzicerea exporturilor de lemn, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani, ar putea fi o soluție viabilă pentru mediu, însă dezastruoasă pentru afacerile din acest sector. Trebuie găsită o soluție de echilibru, care să stimuleze exploatarea sustenabilă a pădurilor. O reglementare mai strictă a domeniului, inclusiv prin creșterea semnificativă a taxelor pentru exploatarea lemnului, similară cu cea practicată în alte țări occidentale, pare a fi cea mai bună soluție“, se mai spune în analiză.

Analiza Frames a fost realizată pe baza unui studiu de business realizat de compania de consultanță dedicat companiilor din sectoarele exploatării forestiere și prelucrării lemnului (cod CAEN 220 și 1610). Datele prelucrate sunt obținute de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice declarate de companii. 

177-23



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă