Situaţia actuală ne obligă să devenim inventivi în găsirea resurselor - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Situaţia actuală ne obligă să devenim inventivi în găsirea resurselor

21 March 2010 - 08:12 PM Dezvoltare durabilă

Despre mediu şi dezvoltare durabilă nu se poate vorbi oricum. Decizia politică în acest domeniu este esenţială, iar această decizie nu ţine doar de Ministerul Mediului şi Pădurilor, ci şi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Poate chiar mai mult ţine de acesta din urmă. Condus de Elena Udrea, singura femeie din Guvern, dar şi considerată de mulţi a fi cel mai puternic ministru din actualul Cabinet, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului joacă acum, prin deciziile care se iau, un rol extrem de important în viitorul acestei ţări.

ecologic: Poate că cele mai mari probleme ale României ca ţară europeană sunt în zona rurală şi ţin de alimentarea cu apă a satelor în sistem centralizat, de construcţia de sisteme de canalizare şi epurare a apei, tratarea apelor uzate, de platforme pentru deşeuri şi de multe altele. Credeţi că aceste probleme vor fi rezolvate şi în cât timp? Există resursele necesare?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Aşa este, problemele mediului rural pe care le-aţi enumerat reprezintă o urgenţă majoră şi ministerul pe care îl conduc le priveşte ca priorităţi în programele de investiţii pe care le derulează. Responsabilitatea în acest sens revine însă atât Guvernului, cât şi autorităţilor loca-le. În ceea ce priveşte programele derulate de MDRT, au fost realizate până în prezent investiţii în domeniul alimentării cu apă a satelor, sistemelor de canalizare şi drumurilor de interes local. Prin programul derulat în baza HG nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, au fost realizate lucrări la peste 7500 km de drumuri comunale de pământ şi au fost finanţate lucrări de alimentare cu apă a satelor în aproape 700 de comune. De asemenea, prin programul de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, au fost realizate sisteme de alimentare cu apă în 727 de comune şi sisteme de canalizare în alte 440 de comune. Ne dorim ca aceste programe să continue până la rezolvarea definitivă a problemelor şi să pu- tem iniţia altele noi, în acord cu necesităţile de dezvoltare. Cel mai nou proiect pe care ne pregătim să-l demarăm pentru creşterea calită- ţii vieţii în mediul rural este Programul „Renaşterea satului românesc - 10 case pentru specialişti“. Pot spune că este un proiect de suflet, prin care dorim să construim aproximativ 25.000 de case pentru specialiştii care aleg să lucreze în mediul rural. Vorbim aici de medici, profesori, ingineri, angajaţi în administraţia publică. Va fi un proiect implementat în parteneriat cu autorităţile locale, care vor pune la dispoziţie terenul, iar MDRT va construi case individuale cu 2 şi 3 camere, în care specialiştii vor locui cu chirie pe perioada desfăşurării activităţii lor în localităţile respective. Este un an dificil, fondurile pe care le avem la dispoziţie sunt limitate. Cu toate acestea, eu privesc situaţia actuală ca pe o oportunitate, pentru că ne obligă să devenim inventivi în găsirea resurselor.

ecologic: Câte proiecte de dezvoltare rurală se află în derulare şi care sunt sumele acordate pentru realizarea acestora în acest an?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Aşa cum am mai afirmat, toate programele începute de MDRT, inclusiv cele destinate spaţiului rural, continuă, în limita alocaţiilor bugetare. Finanţarea proiectelor pentru infrastructura rurală se face pe baza cererilor venite din partea autorităţilor publice locale. Anul acesta avem în vedere finanţarea cu prioritate a lucrărilor aflate în execuţie. Programele naţionale derulate de minister sunt finanţate prin fonduri publice, programele sunt multianuale, iar pentru accesarea lor, autorităţile locale depun solicitări conform unor proceduri prestabilite, transparente. Totuşi, ministerul pe care îl conduc nu este singurul care are la dispoziţie fonduri pentru infrastructura în mediul rural. Cel mai bun exemplu este Ministerul Agriculturii, care prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală beneficiază de fonduri structurale nerambursabile mult mai mari decât alocările noastre bugetare. Totul este ca autorităţile locale să depună proiecte conform procedurilor aprobate pentru absorbţia fondurilor europene.

ecologic: Până la sfârşitul anului acesta trebuie finalizată Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Ce va conţine acest document şi care este importanţa sa în ceea ce priveşte dezvoltarea viitoare a României?

agerpres_108417

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: În primul rând, cred că ar fi util să clarificăm puţin termenii pentru că acest domeniu, din păcate, este încă prea puţin cunoscut. Dezvoltarea teritorială este procesul de transformare a geografiei teritoriilor locuite, fiind, de asemenea, un concept comprehensiv folosit ca obiectiv al politicilor publice. Cu alte cuvinte, nu se urmăreşte numai creşterea econo- mică în regiunile respective, ci şi durabilitatea, cu aspectele sale economice, sociale, de mediu şi culturale. În actualul context european caracterizat de rate de creştere scăzute şi dezechilibre regionale accentuate, dezvoltarea teritorială a de- venit o prioritate. La nivelul ministerului pe care îl conduc, activităţile derulate urmăresc dezvoltarea durabilă, echilibrată a teritoriului naţional, întărirea coeziunii economice, sociale şi teritoriale, creşterea policentrică echilibrată a aşezărilor umane, protejarea şi promovarea patrimo- niului naţional, precum şi creşterea calităţii locuirii în cadrul aşezărilor umane.
Într-adevăr, suntem preocupaţi de elaborarea unui document strategic naţional privind dezvoltarea teritorială durabilă şi integrată pe termen mediu şi lung a României, termenul prevăzut pentru finalizarea acestuia fiind sfârşitul anului 2010. Pentru pregătirea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR) a fost necesară o fază prealabilă de fundamentare, analiză şi diagnostic, în urma căreia a fost elaborată o primă variantă a unui Concept Strategic de Dezvoltare Teritorială a României 2030 (CSDTR 2030). Acesta propune liniile directoare de dezvoltare teritorială a României la scară regională, interregională şi naţională, prin integrarea relaţiilor relevante la nivel transfrontalier şi transnaţional, corelând conceptele de coeziune şi competitivitate la nivelul teritoriului.
Viitoarea strategie va fundamenta pe termen mediu şi lung fixarea priorităţilor de dezvoltare a teritoriului naţional, punând în corelaţie principalele strategii sectoriale - de transport, de mediu etc. De asemenea, va fi un cadru strategic de referinţă care va trebui avut în vedere de autorităţile locale atât în elaborarea proiectelor cu finanţare de la bugetul de stat, cât şi a celor finanţate din fonduri europene, în următoare perioadă de programare financiară la nivel european.

ecologic: Care sunt principalele probleme cu care vă veţi confrunta după finalizarea strategiei, atunci când va începe implementarea acesteia? Sunt fonduri pentru implementarea acestei strategii?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Se are în vedere dezvoltarea unui instrument pentru monitorizarea SDTR. Acest instrument va fi un ob- servator teritorial naţional - un sistem informaţional integrat prin care se va crea o bază de date teritorale. Pentru realizarea lui s-a făcut o propunere de proiect ce urmează a fi validată şi propusă spre finanţare din fonduri europene, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.
Abordarea integrată şi planificarea strategică - cele două dimensiuni esenţiale ale SDTR - necesită o transpunere în practică prin prioritizarea investiţiilor publice şi a finanţării proiectelor în funcţie de acest nou cadru strategic. O dificultate ar fi corelarea concretă a strategiilor sectoriale şi a proiectelor avute în vedere de către autorităţile publice locale, pentru a finanţa acele proiecte care asigură un impact teritorial puternic şi o sustenabilitate a dezvoltării. Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României trebuie însoţită de un proces de reformă în planificarea teritorială, care să includă actualizarea cadrului legislativ, dezvoltarea capacităţii instituţionale şi profesionale în domeniul planificării, dez- voltarea parteneriatelor teritoriale, inter-instituţionale şi inter-sectoriale pentru sprijinirea proiectelor prioritare, asigurarea instrumentelor de implementare a reformei. La fel de importantă este şi conştientizarea de către toţi actorii interesaţi, inclusiv de către publicul larg, a rolului şi importanţei planificării teritoriale. De asemenea, este necesar ca planurile de amenajare a teritoriului naţional şi planurile urbanistice generale să fie revizuite pentru a se încadra în noile priorităţi de dezvoltare fixate de SDTR.

ecologic: Are România un potenţial în ceea ce se poate numi turismul ecologic? Cum poate ministerul să sprijine acest domeniu? Ce zone ale României credeti că pot şi ar trebui să fie centre ale turismului ecologic?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Ţin minte că atunci când am vorbit prima dată despre drumeţii cu căruţa, unii au găsit de cuviinţă să mă ia în râs. Din păcate, trebuie să ne luptăm permanent cu tendinţa multora de a ridiculiza fără nici un fundament orice idee inovatoare şi pe urmă de a ne plânge că nimic nu se schimbă. Dacă mă întrebaţi pe mine, România nu doar că are potenţial pentru turism ecologic, dar acesta reprezintă unul dintre principalele atuuri pe care le putem valorifica, dacă ne dorim dezvoltarea turismului autohton. Există o varietate impresionantă de zone care ar putea fi valorificate din acest punct de vedere în toate regiunile ţării, în special în mediul rural - de fapt, în orice zonă care şi-a prezervat legătura ancestrală cu natura.
Ca să dau doar un exemplu, zona Padina - Peştera este foarte potrivită pentru ecoturism, turismul de observare a animalelor şi ciclo-turism. Turiştii pot veni aici pentru o multitudine de lucruri pe care să le trăiască într-un mod în care nu o pot face în altă parte: priveliştea, faptul ca pot face turism de observare a animalelor şi a unor specii rare de păsări şi de flori, se poate pescui, se poate merge cu ATV-ul, se poate face ciclo-turism.
S-a tot spus despre România că este un stat rural, cu un aspect de secol XVIII. Ei bine, acesta nu trebuie neapărat să reprezinte un dezavantaj. În Occident mai ales, oamenii au început să plătească bani buni pentru posibilitatea de a se întoarce la natură, la valorile şi frumuseţile tradiţionale. Privind lucrurile astfel, stadiul rudimentar al infrastructurii poate fi un avantaj. Putem porni de la acest stadiu, oarecum înapoiat, şi putem crea o zona turistică pretabilă la ecoturism.

ecologic: Se poate vorbi de turism ca o componentă a dezvoltării durabile?

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: Cu siguranţă. Am susţinut întotdeauna că turismul reprezintă mult mai mult decât un subiect la modă, el trebuie să devină cu adevărat o prioritate strategică de dezvoltare a ţării. Vorbim evident de o dezvoltare durabilă, integrată, responsabilă, conformă cu tendinţele lumii în care trăim. Iată, spre exemplu, dezvoltarea turismului ar putea diminua impactul pe care criza economică şi financiară mondială îl are asupra României. Turismul ar putea absorbi forţă de muncă disponibilizată din alte sectoare ecomonice. Dinamizarea turismului ar genera venituri suplimentare pentru comunităţile locale şi ar contribui la dezvoltarea zonelor rurale, atât din punct de vedere economic cât şi cultural. Pe termen mai lung, asta înseamnă diminuarea dezechilibrelor dintre regiuni prin stimularea competitivităţii şi revitalizarea zonelor defavorizate, precum şi asigurarea unei creşteri economice durabile prin valorificarea potenţialului local şi regional. Aceste obiective corespund în totalitate strategiilor europene de dezvoltare şi, pentru îndeplinirea lor, consider că dezvoltarea turismului nu poate fi, sub nici o formă, trecută cu vederea.

ecologic: Care credeţi că sunt principalele carenţe ale turismului românesc? Infrastructura, mentalităţile sau politicile foştilor guvernaţi?

delta

Elena Udrea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului: În primul rând, cred că abordarea turismului în România s-a făcut până acum destul de haotic, fără o gândire integrată şi o planificare strategică. Am vrut să atragem turişti pentru destinaţiile noastre şi cam atat, fără o idee clară despre ce i-ar face pe ei să îşi dorească acest lucru, ce îi reţine să vină şi care dintre aceste lucruri se pot remedia, ce ar trebui să primească în timpul sejurului pentru a se întoarce acasă încântaţi şi cu dorinţa de a reveni.
Evident că infrastructura, fie că vorbim de cea de transport sau cea a unităţilor de cazare, reprezintă o problemă în România - să afirmi asta a devenit deja un clişeu. Dar depinde din ce unghi priveşti. Iar a privi lucrurile în mod fatalist, cu o atitudine de timpul „asta e situaţia şi nu prea avem ce face“ nu mi se pare deloc constructiv şi nu îmi stă în caracter. Iată, spre exemplu, din puctul meu de vedere o asemenea atitudine prea puţin constructivă mi se pare aceea de a critica constant investiţiile în promovarea turistică a României. Sumele vehiculate pot părea mari dar, dacă ne dorim cu adevărat rezultate, trebuie să înţelegem că investiţiile în turism păstrează principiul economic conform căruia ceea ce poţi obţine este proporţional cu cât eşti dispus să investeşti. Programul de marketing şi promovare turistică beneficiază anul acesta de numai jumătate din fondurile alocate anul trecut, adică aproximativ 5 milioane de euro. Vom recepţiona, până în luna mai, conceptul de brand turistic naţional şi liniile directoare ale strategiei de comunicare a acestuia.
Urmează elaborarea strategiei de comunicare şi organizarea licitaţiei pentru implementarea strategiei; banii vin de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional. Este mult, este puţin? Sigur, alte ţări au alocat, chiar pe timp de criză, bugete mult mai mari pentru promovarea turismului.
Din punctul meu de vedere aceşti bani, atâţi cât sunt, trebuie să fie investiţi eficient şi de aceea am apelat şi vom apela în continuare la specialişti de top în domeniu. În acest fel, pe viitor, vom putea convinge cu cifre de utilitatea acestor investiţii şi putem spera la mai mult.
ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă