Programul Operaţional Regional (POR) este unul dintre programele româneşti agreat cu Uniunea Europeană şi un instrument foarte important pentru implementarea strategiei naţionale şi a politicilor de dezvoltare regională. Este aplicabil tuturor celor 8 regiuni de dezvoltare ale României.
Obiectivul general al POR constă în „sprijinirea şi promovarea dezvoltării locale durabile, atât din punct de vedere economic, cât şi social, în regiunile României, prin îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură şi a mediului de afaceri, care susţin creşterea economică“. Aceasta înseamnă că POR urmăreşte reducerea diferenţelor de dezvoltare economică şi socială dintre regiunile mai dezvoltate şi cele mai puţin dezvoltate.
Programul Operaţional Regional din România este finanţat prin unul dintre Fondurile Structurale ale Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta sprijină regiunile UE care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeană.
Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro în primii 7 ani după Aderare (2007-2013). Finanţarea UE reprezintă aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri naţionale, cofinanţare publică (14%) şi cofinanţare privată (2%).
Distribuţia fondurilor se realizează pe axele pri-oritare ale Programului Operaţional Regional. Fiecare axă prioritară are alocat un anumit buget şi cuprinde un număr de domenii cheie de intervenţie care urmăresc realizarea unor obiective de dezvoltare.
Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional este constituită în cadrul structurilor Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea.

În data de 1 iunie 2010, ministrul Elena Udrea a făcut, în cadrul unei conferinţe de presă, o analiză a modului în care decurge implementarea Programului Operaţional Regional. Aceasta a declarat: „Mare parte din activitatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului este gestionarea fondurilor europene prin programul operaţional regional. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului este un minister de investiţii, iar planul de acţiuni pe care guvernul îl propune în acest moment, un plan de acţiuni prin care se doreşte însănătoşirea economiei se referă pe de o parte la reducerea cheltuielilor din sectorul bugetar şi pe de altă parte la măsuri de relansare economică. Ministerul Dezvoltării are o mare parte din atribuţii legate de activităţi de relansare economică şi în principal prin gestionarea a 4,3 miliarde de euro, bani nerambursabili ce vin din fonduri europene şi care se alocă pentru proiecte de investiţii. Avem investiţii în reabilitare de drumuri, reabilitarea de şcoli, de spitale, în construcţia de infrastructură turistică, investiţii pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, investiţii atât de necesare în această perioadă, care la data de 15 mai 2010 au următorii indicatori: s-au creat 3.454 de locuri de muncă, au fost reabilitaţi  2.063 de kilometri de drumuri, s-au reabilitat 18 unităţi medicale, s-au modernizat 40 de centre sociale, au fost utilate şi reabilitate 75 de unităţi şcolare, au fost mobilate şi echipate 176 de unităţi de intervenţie de urgenţă SMURD,
s-au reabilitat 4 campusuri universitare şi au fost deja implementate 76 de proiecte de infrastructură de turism. Toate aceste proiecte s-au realizat până la 15 mai 2010, urmând ca  până la sfârşitul acestui an, din cele 4,3 miliarde de euro fonduri nerambursabile care sunt gestionate de Ministerul Dezvoltării, să contractăm 3 miliarde de euro. De asemenea, sperăm să plătim 500 de milioane de euro pe proiectele pe care deja le-am aprobat, banii aceştia intrând în economie.

Este important de combătut un mit, mitul românului care nu ştie să facă proiecte. Pe programul operaţional regional s-au depus proiecte în valoare de 11 miliarde de euro. Din păcate, autorităţile publice din Bucureşti au mers mai greu. Aici avem, pe euroregiunea Bucureşti - Ilfov, o rămânere în urmă considerabilă în ceea ce priveşte proiectele depuse, ceea ce la un moment dat i-a făcut pe cei de la Comisia Europeană să propună retragerea fondurilor alocate Regiunii Bucureşti -Ilfov şi redistribuirea acestor bani către alte euroregiuni.
Anul acesta, eforturile noastre s-au concentrat pe Axa 1, axă pentru dezvoltarea oraşelor, care este şi cea mai bogată, cu cei mai mulţi bani, prin care oraşele îşi pot rezolva problemele de natură strategică. Important este că 7 oraşe mari, care sunt poli de creştere, au reuşit să îşi gândească o strategie prin care s-au poziţionat ca centre de dezvoltare regională. Este important faptul că prin această axă vin bani pentru dezvoltarea oraşelor şi determină autorităţile publice locale să gândească, să aibă viziune şi să facă o strategie.

La ultimul comitet de monitorizare ce a avut loc la Piatra Neamţ am reuşit să realocăm fonduri de pe Axa 4-2, axă în domeniul major de intervenţie, care se referă la reabilitarea siturilor industriale poluate şi pregătirea acestora pentru noi activităţi, o axă pentru care nu se depuseseră proiecte şi unde erau cam 200 de milioane de euro ce rămâneau nefolosiţi. Am reuşit să decidem realocarea acestora pentru proiecte ce ţin de Axa 4, axa de dezvoltare a mediului de afaceri, dar şi de Axa 5, axa de dezvoltare turistică. Este foarte important de ştiut că 30 de milioane din cele 200 de milioane din Axa 4-2, vor merge pentru reabilitarea a 5 spitale judeţene, spitale din Vâlcea, Sălaj, Ilfov, Covasna şi Dâmboviţa, care vor fi reabilitate şi echipate conform cerinţelor secolului în care ne aflăm.
În acelaşi Comitet de monitorizare am reuşit să îi convingem pe reprezentanţii Comisiei Europene să accepte ca pe Axa 4-3, dezvoltarea microîntreprinderilor, să nu se mai perceapă cofinanţare din partea celor care depun proiecte. Astfel această axă are 200 de milioane de euro, bani care merg către microîntreprinderi, societăţi care au până la 9 angajaţi şi până la 2 milioane de euro cifră de afaceri anual, în sumă de până la 200.000 de euro pentru fiecare proiect. Dacă până acum aceste microîntreprinderi erau obligate să vină cu 30% contribuţie proprie, de acum nu mai este nevoie de această contribuţie proprie. Am reuşit şi să flexibilizăm condiţia de eligibilitate care se referea la profitul anual. Începând de acum pentru accesarea acestor fonduri întreprinderile trebuie să demonstreze că au avut profit numai pe ultimul an“.

Referitor la dotarea Inspectoratelor pentru Situaţii de Urgenţă, Răzvan Murgeanu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării a declarat: „Axa 3-3 este una specială. Aici regiunile au hotărât, împreună cu IGSU, ce utilaje să îşi ia, funcţie de specificul fiecărei zone. De exemplu, în Harghita şi-au luat nişte utilaje pe şenile, pentru a se putea ajunge în zone muntoase greu accesibile. Tulcea are alt specific, iar fiecare în parte şi-a gestionat împreună cu IGSU această problemă, unde noi nu am fost decât finanţatori. Pe Axa prioritară 4, axa mediului de afaceri, avem regiuni cum este regiunea centru care au sume alocate ce nu au fost depăşite de proiecte. Acum, când s-a renunţat la cofinanţarea din partea beneficiarului, sperăm la o redresare a acestei axe în aşa fel încât la sfârşitul anului să putem spune că sumele alocate să fie cât mai aproape de cele contractate. Pe Axa 4-1 avem cu precădere parcurile industriale, prin care se asigură locuri de muncă. La Moreni am semnat un asemenea contract pentru judeţul Dâmboviţa, care aduce un surplus de 940 de locuri de muncă. Pentru Moreni este o oportunitate imensă, fiindcă toţi oamenii de aici erau în şomaj“.

ecologic