Dezvoltare durabilă în Delta Dunării - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Dezvoltare durabilă în Delta Dunării

17 November 2010 - 05:00 PM Dezvoltare durabilă

Din 1990 despre dezvoltarea României s-a discutat mult şi s-a făcut puţin. Pentru o anumită parte a României nu numai că nu s-a făcut nimic, dar nici măcar nu s-a discutat. Această parte a ţării, unică prin faună, floră, peisaje, încă nu este, dar poate fi cel mai important obiectiv turistic al României.

Delta Dunării: o minune, un desfăţ al simţurilor, o întoarcere în natură a omului sătul de fast food, de înghesuiala din marile oraşe, de muncă şi de grija zilei de mâine. Fiindcă aici, în Delta Dunării, totul este altfel. Şi oamenii şi aerul şi mâncarea şi apa...
De aceea este salutară orice investiţie pe care Statul o face pentru renaşterea Deltei, investiţii în infrastructură, în dezvoltarea turismului şi în îmbunătăţirea prin orice mijloace a modului de trai al locuitorilor de aici. Fiindcă Delta Dunării, pe cât este de mirifică pe timpul verii, pe atât de ostilă este iarna, un anotimp aspru şi lung în Deltă.

Un port la Sfântu Gheorghe

La sfârşitul acestui an se va inaugura portul de la Sfântu Gheorghe, localitatea cea mai estică a României, unde singurul mod de a ajunge este pe calea apei, pe mare sau pe Dunăre. Potenţialul turistic al localităţii este unul indiscutabil, dovadă stând atât în zecile de pensiuni care au apărut aici, cât şi în numărul de turişti în creştere de la an la an.
Obiectivul principal al lucrărilor de aici îl constituie amenajarea unui miniport turistic, un proiect de investiţii aparţinând Consiliului Judeţean Tulcea, confirmat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi încadrat în subprogramul naţional de turism „Dezvoltarea echilibrată şi integrată a zonei turistice din Delta Dunării şi a staţiunilor de pe litoralul Mării Negre“.
Contractul multianual, încheiat în-tre Consiliul Judeţean Tulcea şi executantul lucrării, SC Deltacons SA Tulcea, se va derula pe perioada anilor 2009-2011, valoarea totală a investiţiei fiind de 27 milioane lei.

Portul este dedicat navelor de agrement mici sau mijlocii, cu lungimi de până la 20 de metri, cărora astfel li se asigură o zonă sigură de acostare şi de adăpost în caz de furtuni. Lucrarea nu este deloc simplă, fiindcă ea implică lucrări complexe de decolmatare a bazinelor şi a intrărilor în cele două bazine, astfel încât să se asigure o adâncime de navigaţie optimă.
Portul va fi asigurat la nivelurile de inundaţii de pe Dunăre şi Marea Neagră, iar navigaţia se va putea desfăşura pe două sensuri în bazinele amenajate, atât pentru ambarcaţiuni mai mici de 10 metri, cât şi pentru ambarcaţiuni mari de până la 20 metri în Bazinul 3. Amenajarea cheiurilor 1 şi 2 se va face pe o lungime de 200 metri, respectiv 220 metri, permiţând acostarea longitudinală a ambarcaţiunilor cu lungimea de maximă de 10 metri. Cheiurile de pe malul de sud al Bazinului 3 se vor amenaja pe o lungime de 240 de metri, permiţând acostarea navelor mici în lungime de 6-10 metri, iar malul de nord al Bazinului 3 se va a-menaja pe o lungime de 300 metri pentru acostarea longitudinală a navelor mari în lungime maximă de 20 metri.

De asemenea, proiectul prevede o rampă de andocare şi o bigă de ridicare pe uscat a ambarcaţiunilor. Pe cele două maluri care separă bazinele 2 şi 3 de Braţul Sf. Gheorghe, se va amenaja o zonă de agrement, promenade şi servicii turistice. Accesul se va realiza pe drumurile de exploatare adiacente, având îmbrăcămintea din pavele autoblocante carosabile. Oportunitatea avută în vedere la aprobarea acestui proiect o constituie utilizarea fon- durilor de la bugetul local, dar şi atragerea de fonduri externe pentru amenajarea portului.

Primarul comunei Sf. Gheorghe, Vasile Sidorencu, ne-a declarat: „Proiectul «Miniport turistic în localitatea Sfântu Gheorghe» este un proiect prioritar de importanţă locală, finanţat prin Ministerul Turismului, având drept ţintă amenajarea obiectivului cu acelaşi nume, pe terenul situat în intravilanul şi în extravilanul Comunei Sfântu Gheorghe.
Scopul realizării acestei investiţii îl constituie creşterea potenţialului turistic al zonei Sf. Gheor- ghe, prin crearea structurilor de agrement şi a infrastructurii specifice, cu impact asupra creşterii numărului de turişti, încurajării şi dezvoltării activităţilor turistice şi de recreere şi a creşterii duratei sejurului turistic în Delta Dunării. Totodată, se impune şi realizarea cheiului de acostare a navelor de pasageri pe vechiul amplasament, în cadrul miniportului, în zona centrală a localităţii, unde se va înfiinţa şi un parc, investiţie ce va avea un impactul pozitiv mai ales asupra turistilor sosiţi pentru prima dată în localitate.
Proiectul este în curs de derulare, şi se realizează în parteneriat cu Consiliul Local Sfântu Gheorghe şi Consiliul Judeţean Tulcea.”

Portul de la Sfântu Gheorghe este o lucrare frumoasă, dar ceea ce o scoate cu adevărat în evidenţă este folosirea pe scară largă a materialelor ecologice. Pinul finlandez folosit la podirea cheiurilor este una dintre alegerile cele mai bune, imaginea portului înscriindu-se astfel perfect în peisajul specific al zonei.
Trebuie menţionat că cel care s-a implicat direct atât în faza de proiectare, în finanţare, dar în special în cea de control, prin multele vizite pe care le-a făcut a-ici a fost secretarul de stat al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, Răzvan Murgeanu, constructor hidrotehnician de meserie.

Sulina renaşte cu fonduri europene

Cea mai cunoscută localitate a Deltei este Sulina, un oraş cu o istorie unică. Această localitate a fost construită şi transformată dintr-un sătuc într-un oraş modern, de către englezi. Aici şi-a desfăşurat activitatea Comisia Europeană (CED) a Dunării între anii 1856 - 1938.
CED a asigurat asanarea platformei orașului, construcția de străzi, cheiuri portuare și diguri de protecție. S-au pus în funcțiune serviciul telegrafic și de telefonie, uzina de apă și rețeaua de distribuție de apă potabilă, uzina electrică care a asigurat iluminatul portului și străzilor orașului, Sulina fiind astfel printre primele orașe din România care a beneficiat de noul sistem de iluminare publică. A fost înființat un spital, care acorda asistență medicală gratuită tuturor locuitorilor orașului.

Părintele Sulinei moderne poate fi considerat, fără exagerare, Sir Charles A. Hartley, numit şi  „Părintele Dunării“, un vizionar care a fost în perioada 1856-1871 inginerul-șef al CED.
Pe atunci, Sulina era un port important al Europei. Astăzi este un port liber aflat în dezvoltare.
Sulina este însă şi o destinaţie turistică deosebită. Deosebită de tot ce înseamnă litoral în România. Şi dacă acest oraş este rezultatul unui proiect european din anul 1856, acum - când România face parte din Uniunea Europeană -  Sulina are şansa să renască prin accesarea fondurilor europene.

Recent, SC DELTACONS SA Tulcea a finalizat un amplu proiect care, nu peste mult timp ar putea schimba, pe de o parte, multe dintre traseele turistice devenite tradiţionale iubitorilor de apă, soare şi nisip, iar pe de altă parte multe din planurile de afaceri ale micilor şi marilor întreprinzători din cel mai estic oraş al ţării. Mai exact, este vorba de proiectul Consiliului Judeţean Tul- cea privind amenajarea plajei Sulina, astfel încât aceasta să devină într-un timp relativ scurt una dintre principalele resurse turistice din sud-estul României.

Până în momentul de faţă, după cum au remarcat şi specialiştii implicaţi în derularea acestui proiect, zona pe care oarecum impropriu ne-am obişnuit să o denumim ,,plajă“ şi care, din păcate, cu greu mai reuşea să mai atragă turişti, era supusă unei duble agresiuni: cea a mării, care val cu val ne răpeşte uscatul şi cea a omului care, cărămidă cu cărămidă, răpeşte semenilor săi bucuria armoniei naturale .

În aceste condiţii se impunea crearea unor zone de protecţie şi delimitarea clară a domeniului public de cel privat, asigurarea nivelului de dotare pentru desfăşurarea normală a curei balneo-marine în regim de eficienţă, siguranţă şi confort, cu menţinerea caracterului specific zonei de amplasament şi, de asemenea, crearea zonelor de atractivitate cu intervenţii minimale, utilizarea eficientă a plajei  şi asigurarea condiţiilor de conservare pe timp de iarnă.

INVESTIŢIA DIN SULINA

Investiţia se ridică la o valoare de 6.959.400 lei, din care aproximativ 1.300.000  lei este utilizată exclusiv pentru lucrările necesare protecţiei mediului  şi constă, pe lângă amenajarea propriu-zisă a plajei, în efectuarea unor serii de lucrări menite să transforme actuala zonă într-un real punct de interes pentru turişti.

Astfel, au fost amenajate o pistă pentru biciclişti, terenuri de sport şi locuri de joacă pentru copii, a fost realizată o reţea de alei de promenadă şi au fost amplasate mai multe puncte comerciale. În acelaşi timp, au fost desfăşurate o serie de lucrări menite să asi- gure protecţia calităţii apelor (amplasarea unei staţii de pompare în afara perimetului turistic, de unde apa pleacă transportată sub presiune prin reţeaua de conducte spre staţia de epurare), a aerului, a solului şi subsolului şi, în aceeaşi măsură, a ecosistemelor terestre şi acvatice, ansamblul, în totalitatea sa integrându-se în mod natural zonei.

Prin colaborarea strânsă între reprezentanţii Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, autorităţile locale şi constructorul Deltacons s-a reuşit finalizarea într-un termen mai scurt (termenul iniţial de finalizare - 31.03.2011, investiţia fiind finalizată la 30.09.2010) a unei investiţii cu multiple implicaţii benefice.
Se poate discuta, de acum înainte, de o reală revigorare economică a oraşului şi de  marcarea unui nou punct pe harta turistică a României.



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă