Theodor Stolojan: „România are nevoie de o dezvoltare durabilă“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Theodor Stolojan: „România are nevoie de o dezvoltare durabilă“

20 February 2011 - 07:38 PM Dezvoltare durabilă

agerpres_2873394_lrTheodor Stolojan este de mult timp în prim planul vieţii politice din ţara noastră. Perceput a fi mai mult un tehnocrat, Theodor Stolojan este politicianul care, spre deosebire de mulţi alţii, se remarcă prin seriozitate şi prin exactitate. Nu ştiu dacă analizele lui sunt sau nu corecte, dar cred că prin activitatea pe care o are în Parlamentul European, Stolojan are o percepţie mai realistă decât alţii a României ca ţară europeană care încearcă să iasă dintr-o situaţie deloc fericită.

ecologic: Cum poate Uniunea Europeană să sprijine România să iasă din criza în care se află şi în ce condiţii? Cum acţionaţi dumneavoastră, ca europarlamentar, în acest sens?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul Parlamentului European: Uniunea Europeană susţine ieşirea din criză a României prin contribuţia directă la finanţarea efortului de restabilire a echilibrelor economice, împreună cu FMI şi Banca Mondială, în sumă de 20 miliarde euro. În lipsa acestui sprijin financiar, România s-ar fi scufundat în sărăcie prin deprecierea masivă a leului, inflaţie, o scădere mai accentuată a economiei şi o creştere mai mare a şomajului.

O componentă importantă a susţinerii din parte UE o reprezintă fondurile europene alocate României din bugetul Uniunii pentru agricultură şi dezvoltare rurală, convergenţă economică, socială şi teritorială prin reducerea decalajului faţă de ţările avansate economic din UE, cercetare şi dezvoltare, modernizarea transporturilor, mediul înconjurător, pregătirea şi reconversia forţei de muncă şi protecţie socială, în sumă de 32 miliarde euro, în perioada 2007-2013, cât şi alte fonduri şi acţiuni finanţate în domeniul educaţiei, sănătăţii, culturii, consolidării capacităţii instituţionale pentru realizarea reformelor necesare societăţii româneşti.

Un alt sprijin îl reprezintă folosirea avantajelor oferite de apartenenţa la piaţa unică şi de poziţionarea firmelor româneşti ca partenere ale firmelor multinaţionale europene.
În calitate de europarlamentar, vice-preşedinte al Comisiei pentru probleme economice şi monetare, am participat direct la dezbaterea şi adoptarea măsurilor cu privire la: simplificarea şi accelerarea procedurilor de utilizare a fondurilor europene ca, de exemplu, în cazul măririi avansului acordat din fondurile europene în cadrul co-finanţării unor proiecte, alocarea fondurilor de urgenţă pentru acoperirea pagubelor cauzate de inundaţiile din România din anul trecut, instituirea unor forme de ajutor de stat temporare, pentru susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii afectate de criză, realizarea unei noi arhitecturi europene de supraveghere a pieţelor şi instituţiilor financiare, întărirea guvernanţei economice europene pentru preîntâmpinarea şi corectarea situaţiilor care ar putea conduce la prelungirea crizelor existente sau apariţia unora noi.

Din păcate, nu am reuşit încă să determinăm patronatele din România, din sectoarele afectate cel mai mult de criză, să iniţieze proiecte de reconversie finanţate din fondul european de ajustare la globalizare. În prezent, în calitate de raportor al Parlamentului European, la proiectul de directivă cu privire la întărirea supravegherii conglomeratelor financiare, contribui la precizarea poziţiilor parlamentarilor europeni faţă de acest proiect şi armonizarea cu punctele de vedere ale Consiliului şi Comisiei Europene.

ecologic: Cât de importante sunt la ora actuală pentru România accesarea fondurilor europene? Poate România să asigure cofinanţarea proiectelor?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: Accesarea fondurilor europene este sursa certă de co-finanţare a proiectelor, care vizează direct modernizarea infrastructurii de transport, rurale şi urbane, dezvoltarea agriculturii, creşterea competitivităţii econo- miei româneşti, protejarea mediului natural. În condiţiile în care, în timpul crizei, intrările de capital în România, sub forma de investiţii străine directe sau credite, au scăzut foarte mult, iar redre- sarea acestor fluxuri este puţin probabil să mai aibă loc la nivelul de înainte de criză, accesarea fondurilor europene este esenţială pentru reluarea creşterii economice, la ritmuri care să ne permită reducerea decalajelor economice.

România poate asigura co-finanţarea proiectelor finanţate şi cu fonduri europene prin stabilrea corectă a priorităţilor în bugetul de stat, în bugetele locale şi în cele de asigurări sociale. În acest sens, în prezent, România acţionează pentru reducerea cheltuielilor publice pentru consum şi majorarea celor pentru investiţii. Este de precizat că România nu poate invoca niciodată lipsa resurselor pentru co-finanţarea proiectelor de dezvoltare, ci numai lipsa priorităţilor corecte. În caz contrar, ar trebui să admitem că o ţară săracă este lipsită de orice speranţă de dezvoltare, pentru că nu poate mobiliza economii din care să finanţeze investiţii. Ori această ipoteză este infirmată de practica economică.

ecologic: Dezvoltarea durabilă a unei ţări este un concept destul de vast. Cum se poate dezvolta România în viitor şi ce se face la ora actuală pentru atingerea acestui scop?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: România are nevoie de o dezvotare durabilă, în ritmuri superioare celor din UE, deoarece numai în acest fel poate atinge obiectivul său strategic pe termen lung şi anume ca standardul de viaţă al românilor să ajungă la nivelul mediu al celui din UE.

Motoarele de creştere pe care economia românească le poate folosi în următorii 20 de ani sunt investiţiile care vizează aducerea României la standarde europene, în două domenii esenţiale: modernizarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, aerian, fluvial şi maritim şi a infrastructurii rurale (apă potabilă, canalizări, sisteme de colectare a de-şeurilor) prin investiţii publice, în parteneriat public-privat, susţinute şi cu fonduri europene şi re- zolvarea deficitelor ecologice acumulate în ultimii 50 de ani, inclusiv prin finanţare europeană.

O altă componentă a creşterii economice o reprezintă investiţiile care ţintesc mărirea capacităţii productive de export a României şi creşterea competitivităţii firmelor româneşti. Economia României este o economie deschisă, dar mică: numai 0,4% din PIB-ul economiei mondiale. Prin urmare, peste un anumit nivel, ridicarea în continuare a standardului de viaţă în România depinde hotărâtor de dezvoltarea capacităţii de export. Acesta ar trebui să devină criteriul prioritar pentru orice sprijin pe care autorităţile publice îl pot acorda investitorilor, într-o formă sau alta.

În acest moment este foarte importantă eliminarea decalajelor de productivitate existente în unele sectoare care constituie o frână pentru întreaga economie. Avem în vedere, în primul rând, congestia din transportul rutier, agricultura de subzistenţă practicată încă pe scară largă în România şi ineficienţa sectorului public.
Un alt punct important în procesul de dezvoltare economică a României îl reprezintă crearea şi transferul de tehnologii noi, de produse, servicii şi procese, care să permită tranziţia economiei româneşti de la produse şi servicii cu o valoare adăugată încorporată relativ mică sau medie la produse şi servicii cu o valoare adăugată mare. Acesta ar trebui să devină cel de al doilea criteriu fundamental în acordarea de către autorităţile publice a unui sprijin unui investitor sau altuia.

Dezvoltarea capacităţii productive de export şi creşterea ponderii produselor şi serviciilor cu o valoare adăugată ridicată constituie resorturile creşterii veniturilor şi a standardului de viaţă în Ro- mânia în următorii 20 de ani. Fără realizarea acestor deziderate, România poate rămâne captivă capcanei ţărilor cu dezvoltare medie - adică de a stagna în acest stadiu şi a nu reuşi intrarea în rândul ţărilor avansate economic.

Este însă de precizat că aceste motoare ale creşterii economice pot funcţiona la turaţia necesară numai în condiţiile unui sistem de alocare a resurselor bazat pe forţele pieţelor, pe competiţie, transparenţă, într-un mediu de afaceri stabil şi predictibil, ceea ce în ultimă instanţă presupune o bună guvernare.

În prezent, România acţionează pentru a pune sau menţine în mişcare motoarele respective, dar ritmul este sub potenţialul economiei româneşti, inclusiv din cauza factorului politic-putere şi opoziţie - plus patronate şi sindicate care, din motive diferite, nu pot încă asigura concentrarea energiilor pe obiectivele esenţiale ale ţării, folosind din plin avantajul apartenenţei la Uniunea Europeană.

ecologic: Cum apreciaţi rata de absorbţie a fondurilor comunitare? Care ar putea fi modalităţile pentru ca această rată să crească?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: Rata de absorbţie a fondurilor europene alocate României este mică. Eforturile făcute în ultimii doi ani pentru creşterea gradului de absorbţie sunt vizibile în special în creşterea ritmului contractării acestor fonduri. Pentru a accelera rata de absorbţie a fondu- rilor europene, ar trebui acţionat pe două căi. La proiectele mari de investiţii, să se solicite asistenţa tehnică din partea UE pentru pregătirea acestora.

De exemplu, în cadrul programului european JASPERS, se acordă asistenţă tehnică pentru investiţiile co-finanţate din fondul de coeziune. Totodată, să cautăm specialiştii români care au lucrat la marile proiecte de investiţii ale României pentru a folosi experienţa acestora, iar la proiectele relativ mici de investiţii, unde există mii de contractori, să se realizeze parteneriate cu băncile şi alte instituţii de intermediere financiară atât pentru co-finanţare, cât şi pentru monitorizarea în execuţie. Un exemplu în acest sens este experienţa pozitivă de la fondul SAPARD pentru dezvoltare rurală.

Transparenţa şi corectitudinea în aplicarea reglementărilor în domeniul folosirii banilor europeni sunt esenţiale pentru ritmul şi eficienţa proiectelor de investiţii şi acţiunilor co-finanţate din fonduri europene.

ecologic: Cât de gravă este criza pentru Uniunea Europeană şi care sunt ţările care resimt cel mai puţin efectele crizei?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: Criza a întrerupt procesul creşterii economice în Uniunea Europeană, a condus la pierderea de locuri de muncă şi a necesitat zeci de miliarde de euro pentru asanarea sectorului financiar. Impactul negativ al crizei a fost însă diferit de la ţară la ţară, în funcţie de modelul de creştere predominant, de rezervele acumulate în anii de creştere economică, de implicarea mai mare sau mai mică a sistemelor financiare din ţările respective în comerţul global cu active toxice. Ţările care au făcut faţă mai bine crizei sunt Suedia, Polonia şi Franţa.

ecologic: Cum apreciaţi dumneavoastră industria României la ora actuală? Având în vedere faptul că mare parte a acestei industrii (siderurgia) se bazează mai mult pe exporturi când credeţi că îşi va reveni piaţa internă? Care sunt ramurile economice competitive pe plan european ale României?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: Industria
României a parcurs un lung proces de restructurare. De multe ori, această restructurare s-a desfăşurat necontrolat, fără obiective clare şi deturnată de interese înguste - prin decapitalizări şi privatizări dubioase. Din această cauză, restructurarea în Româ- nia a fost un proces cu mari pierderi materiale şi traume umane. Dar cea mai mare pierdere pentru economia României este că, în urma acestui proces, nu s-a mai putut folosi în ţară, în interesul dezvoltării, avantajul comparativ pe care îl reprezenta forţa de muncă relativ ieftină, în raport cu costurile muncii din ţările avansate economic din Uniunea Europeană. O bună parte din această forţă de muncă lucrează în ţările avansate economic, contribuind la dezvoltarea acestor ţări şi transferând în România sume în valută din economiile pe care le realizează din veniturile obţinute.
De asemenea, unele firme transnaţionale care operează în România au luat decizii controversate şi oricum, defavorabile economiei naţionale, cum ar fi, de exemplu, renunţarea la petrochimie, care ar valorifica mai mult resursele naturale de ţiţei şi gaze naturale din ţară.
Industriile competitive ale României pot fi identificate, cu anumite rezerve, urmărind orientarea investiţiilor străine astfel: industrii care beneficiază de avantajul costului relativ redus al forţei de muncă cum ar fi industria confecţiilor, a încălţămintei, confecţiilor metalice, componentelor electrice şi electronice pentru auto, telefoane etc.; industrii care dispun de o resursă naturală, de multe ori „cumpărată“ la un preţ/redevenţă cu mult sub cel practicat în alte ţări cum ar fi industria exploatării şi prelucrării lemnului, a ţiţeiului şi a gazelor naturale, cimentului, apelor minerale, sării etc. Industriile care nu sunt în prezent competitive, dar ar putea deveni, folosind resursele naturale, sunt legate de agricultură şi turism, în special cel balneoclimateric şi industriile care într-un fel sau altul combină avantaje temporare, respectiv costuri mai mici faţă de competitorii - forţă de muncă, energie cum ar fi industria siderurgică, industria îngrăşămintelor etc. Aceste industrii, în lipsa avantajelor comparative temporare, pot deveni competitive prin investiţii majore în tehnologii noi şi folosind avantajele apartenenţei la firme globale.

Un alt capitol îl reprezintă industriile care produc în România produse şi servicii noi, cu preţuri relativ mici, dar cu cerere atât în ţările avansate economic, cât şi în cele emergente: industria auto românească şi industriile care încep să valorifice forţa de muncă românească, înalt calificată cum ar fi centrul de excelenţă - cercetare/dezvoltare - Renault de la Boteni Titu, care lucrează pentru întregul grup Renault, centrele regionale din industria software, create de către marile firme ca, de exemplu, Oracle, cabinetele stomatologice şi alte firme din domeniul sănătăţii care, prin standardele atinse şi tarifele competitive, sunt căutate de către străini. Din păcate, învăţământul universitar din România a pierdut din capacitatea şi atracţia pe care le-a avut pentru studenţii străini.

ecologic: Credeţi că anul 2011 va putea aduce în România o creştere în ceea ce priveşte investiţiile străine?
Theodor Stolojan, vicepreşedintele Comisiei pentru afaceri economice şi monetare din cadrul PE: Revenirea României la creştere economică va reaprinde şi interesul investitorilor străini pentru economia noastră.
Ne dorim însă ca noile investiţii să nu ţintească numai piaţa internă a produselor şi serviciilor, speculaţiile imobiliare, bursiere şi câştigul din diferenţialul de dobândă, ci să contribuie şi la dezvoltarea capacităţilor productive pentru export.



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă