„Dacă avem nevoie urgent de ceva, acesta este cadastrul fondului forestier!“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

„Dacă avem nevoie urgent de ceva, acesta este cadastrul fondului forestier!“

06 August 2012 - 04:19 PM Dezvoltare durabilă

În noua conducere a Ministerului Mediului şi Pădurilor, Corneliu Mugurel Cozmanciuc ocupă postul de secretar de stat şi are în atribuţiuni pădurile şi fondul cinegetic. Care au fost beneficiile organizării la Bucureşti a Convenţiei Ramsar, care au fost costurile, ce schimbări sunt de aşteptat în domeniul gestionării fondului forestier şi al celui cinegetic am aflat de la Corneliu Cozmanciuc în cadrul unui interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Cât de importantă este pentru România organizarea Convenţiei Ramsar?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Organizarea la Bucureşti a Convenţiei Ramsar este onorantă pentru statul român. Aş înscrie această conferinţă într-o serie de evenimente extrem de selective menite să poziţioneze definitiv România pe harta marilor organizatori de evenimente diplomatice, precum Summit-ul NATO, Sommet-ul Francofoniei şi Conferinţa Proce- sului de la Bologna de anul acesta.

Pentru România Ramsar este o oportunitate de a se afirma în domeniul mediului pe harta lumii. Putem spune că este un follow-up la ceea ce s-a întâmplat la RIO+20. Şi de asemenea este o continuare a Conferinţei Statelor Părţi de la Espoo din 2008.

Toate acestea aduc beneficii care mai greu se pot cuantifica.

O altă abordare este cea din perspectiva turismului. Trebuie să menţionez că zonele umede din România au nevoie de promovare la nivel global, deoarece discutăm de zone unice, care pot deschide României şansa de a dezvolta turismul în aceste zone.

Statele membre ale Convenţiei Ramsar se întâlnesc cu scopul de a evalua progresele realizate în domeniul utilizării sustenabile a zonelor umede, de a face schimb de experienţă şi de a împărtăşi cunoştinţe privind aspectele tehnice şi pentru a-şi planifica activitatea pentru perioada următoare.

Vorbim de delegaţii din 162 de ţări cu peste 1200 de participanţi de pe toate continentele, vorbim de demnitari, miniştri, dar mai ales despre o comunitate extrem de importantă, de experţi în domeniu şi ONG-uri care vin cu plusvaloare pe partea de conţinut, iar aceasta este validată de decizia politică susţinută de demnitari.

Aş vrea să profit de ocazie să felicit şi eu WWF (World Wide Fund for Nature), pe Magor Csibi care este unul dintre amfitrionii conferinţei, dar în aceeaşi măsură şi pe celelalte ONG-uri active în domeniu.

În acelaşi timp, printre participanţi se numără şi ambasadorii acreditaţi în România, şi aici nu aş dori să amintesc nume sau state, deoarece datoria mea de coordonator naţional este să îi tratez pe toţi cu acelaşi respect.

ecologic: Care sunt câştigurile şi ca-re sunt costurile organizării unui eveniment de o asemenea amploare?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Ţara noastră are mai multe paliere de interese faţă de acest mare eveniment. Un palier de lucru se referă la promovarea siturilor noastre şi în acest sens am editat un album care va fi dăruit tuturor participanţilor. În acelaşi registru se înscrie şi interesul nostru faţă de promovarea Rezervaţiei Naturale Văcăreşti, şi le mulţumesc activiştilor care au promovat acest loc deosebit.

Tot în zona de interese româneşti se plasează şi componenţa de lobby anunţată de ţara noastră cu acest prilej. Nu vă ascund faptul că România va candida pentru a obţine statutul de membru în Comitetul pentru Patrimoniul Mondial - UNESCO.

Printre obiectivele principale ale Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură - UNESCO, reprezentând în acelaşi timp şi cele mai importante provocări, sunt acelea de a proteja şi conserva patrimonial natural şi cultural al lumii, considerate fundaţia şi valoarea umanităţii.

Un lucru este clar. Vorbim de mai multe tipuri de costuri şi câştiguri. Ceea ce este extrem de relevant pentru noi este efectul pe termen lung asupra protecţiei mediului şi al dezvoltării în parametrii optimi pentru aceste zone protejate.

Dacă îmi permiteţi, am să tratez îna-inte componenta de beneficii. Vorbim de beneficii la nivel general, despre care am amintit la începutul acestui interviu, dar şi de o componentă de beneficii sectoriale pe care am să le dezvolt acum.

Astfel, discutăm de beneficii în domeniul dezvoltării turismului, de beneficiul evident întregistrat de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi să nu uităm un aspect fundamental şi anume câştigul tehnic, obţinut de specialişti, atât în domeniul mediului, cât şi în cel al turismului. Astfel, vorbim de tehnicienii care au obligaţia de a participa la acest eveniment pentru o cunoaştere mai bună a standardelor, iar aceştia vor avea acces direct la o pregătire valoroasă pentru standardele internaţionale. Astfel am suplinit costurile legate de formare, prin participarea efectivă timp de două săptămâni la aceste evenimente.

Sigur că nu putem exploata arealul de beneficii, fără să avem în vedere şi costurile aferente, însă acestea sunt infime în raport cu beneficiile aduse de eveniment.

cozmanciuc2

ecologic: Ce zone umede are România şi care din ele sunt incluse în Lista Ramsar?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: În prezent, România are declarate ca zone umede de importanţă internaţională, incluse pe Lista Ramsar următoarele areale: Delta Dunării - cu o suprafaţă de 580.000 ha, Insula Mică a Brăilei - cu o suprafaţă de 17.586 ha, Lunca Mureşului - cu o suprafaţă de 17.166 ha, Lacul Techirghiol - cu o suprafaţă de 1462 ha, Complexul piscicol Dumbrăviţa - cu o suprafaţă de 413,5 ha, Parcul Natural Porţile de Fier - cu o suprafaţă de 115.665,8 ha, Parcul Natural Comana - cu o suprafaţă de 24.963 ha şi Tinovul Poiana Stampei - cu o suprafaţă de 640,20 ha.

Până la această dată, România a de-semnat  opt zone umede de importanţă internaţională. În cadrul acestei conferinţe au mai fost incluse pe Lista Ramsar încă patru situri: Lacul Bistreţ - cu o suprafaţă de 274,82 kmp, Confluenţa Olt - Dunăre cu o suprafaţă de 466,23 kmp, Lacul Iezer Călăraşi - cu o suprafaţă de 50 kmp, Balta Suhaia - cu o suprafaţă de 195,9 kmp.

Iată deci, o Hartă Ramsar a României cu 12 obiective care repoziţionează ţara noastră pe harta obiectivelor globale acreditate de Convenţia Ramsar. Sunt convins de faptul că în ţara noastră există un deficit de cunoaştere şi de promovare a ceea ce înseamnă acest tip de catalogare.

Acest eveniment constituie punctul de plecare a unei campanii de conştientizare a cetăţenilor faţă de rolul şi locul acestor situri.

Este important să promovăm un parteneriat real cu autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale active pe această problematică, să implicăm mass-media şi mediul universitar în demersurile de multiplicare a mesajului legat de importanţa şi potenţialul acestor zone. O evaluare a ceea ce înseamnă distribuţia geografică şi culturală, coroborată cu o analiză a potenţialului uman şi economic al acestor zone, ne va conduce la trasarea unor linii strategice de dezvoltare şi protejare în acelaşi timp a acestor zone.

Poate părea straniu, dar nu de puţine ori am avut ocazia să apreciez mesajele pozitive ale experţilor internaţionali, semnalele de încurajare faţă de valorificarea unei oportunităţi în contradicţie cu minima preocupare a responsabililor naţionali faţă de o problematică. Conferinţa din aceste zile, organizată de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi găzduită de Palatul Parlamentului, reprezintă un punct strategic pe foaia de parcurs a preocupărilor autorităţilor române, a ministerului nostru faţă de aceste perimetre naturale. Avem certitudinea că vom beneficia din plin de expertiza internaţională furnizată de cei prezenţi, deopotrivă aparţinând instituţiilor publice, mediului asociativ sau mediului universitar. Nici mass-media nu poate rămâne impasibilă faţă de acest mare proiect. Interesul manifestat de publicaţia dumneavoastră, ilustrează o dată în plus acest efect.

cozmanciuc3

ecologic: Care sunt atribuţiile dumneavoastră în conducerea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi ce veţi face după terminarea lucrărilor Convenţiei Ramsar?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Odată finalizat acest mare eveniment, ne vom întoarce la agenda de zi cu zi. Eu am în atenţie, ca secretar de stat, problematica pădurilor şi valorificarea fondului cinegetic al ţării noastre. La venire am găsit o listă de probleme rămase nerezolvate, asociate celor două problematici. În prezent încerc să îmi organizez efortul astfel încât să ameliorez lucrurile atât cât voi putea. Am integrat în structura cabinetului meu specialişti care provin din aceste zone, care au atât expertiză de teren, cât şi exerciţiu managerial. Am lansat deja consultările cu societatea civilă, cu reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale, ai asociaţiilor şi fundaţiilor cu expertiză în materie, şi nu este o noutate rolul activ pe care acestea îl au în administrarea pădurilor din ţara noastră. Este foarte interesant să observi activismul, spiritul datoriei faţă de proprietate, dorinţa de a avea decizia finală faţă de proprietatea lor. Trebuie să ai foarte mult tact să şti să te poziţionezi corect, să nu alterezi orgoliile puternice ale acestor oameni iubitori ai pădurilor. În tot acest context, eu încerc sa gestionez şi partea de relaţionare cu sindicatele.

ecologic: De ce aţi avea nevoie acum?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Dacă avem nevoie urgent de ceva, acesta este cadastrul fondului forestier. Trag şi pe această cale un semnal către toate forurile implicate. Este urgentă nevoie de acest inventar, cu cele mai noi mijloace de lucru, aşa cum este normal şi util să avem în anul 2012. Ştiu cât este de important să existe căi de monitorizare a tuturor activităţilor care derivă din exploatarea fondului forestier. Unora poate să nu le convină, să se fi învăţat cu monitorizarea prin mijloace mai rudimentare, sistem care era mai permisiv în faţa intereselor individuale. Eu pot spune că odată implementat cadastrul, toate aceste metode nu vor mai fi permise.

cozmanciuc4

ecologic: S-a discutat şi se discută încă de interzicerea vânătorii în anumite zone. Care este părerea dumneavoastră?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Nici aspectele legate de exploatarea fondului cinegetic nu vor fi neglijate sau repoziţionate la finalul agendei mele de lucru. Avem o mulţime de lucruri de făcut şi în acest sens. Armonizarea legislativă ar putea fi catalogată drept una dintre cele mai importante etape. În acest sens pot spune cu toată responsabilitatea că avem multe de făcut şi că nu s-au prea mişcat lucrurile în anii anteriori. Este posibil să fi privit cu superficialitate acest domeniu, să-l fi văzut doar ca o sursă de divertisment şi hobby, neglijându-se reglementarea şi adaptarea cadrului juridic în materie la realitatea concretă. Sunt norme redundante, care se bat cap în cap, care produc efecte anacronice. Vă mărturisesc faptul că sunt foarte preocupat de acest domeniu şi de schimbarea atitudinii unor decidenţi faţă de această problematică. Avem un parlament preponderent masculin, nu ştiu câţi dintre domniile lor sunt preocupaţi de vânătoare, cert este ca am nevoie de înţelegerea şi sprijinul parlamentarilor pentru a pune în operă un nou cadru juridic în domeniul vânătorii. Nu ştiu cât timp concret voi avea până la alegeri, nu mă simt confortabil atunci când lucrez pe termen scurt, dar aş vrea să continui acest efort şi după alegeri.

ecologic: Cum colaboraţi cu Parlamentul?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în cadrul Ministerul Mediului şi Pădurilor: Eu am pe lista de responsabilităţi şi relaţia ministerului cu Parlamentul. Sper să îmi aducă avantaje acest lucru. Să îi familiarizez pe deputaţi şi pe senatori şi în mod informal faţă de această temă. Vom vedea împreună cum se vor mişca lucrurile. Nu mai este nevoie să vă spun că în acest domeniu se investesc resurse, iar dacă veţi consulta site-ul ministerului veţi vedea cât de activă este problematica legată de dosarele de licitaţie pentru atribuirea drepturilor de gestionare a fondurilor cinegetice. Şi mai este un aspect. Toate zonele şi subiectele abordate în acest interviu se întrepătrund. Este aproape imposibil să vorbim izolat doar de unul dintre domenii. Pădurea, fondul cinegetic, protecţia resurselor naturale şi, peste toate acestea, cadrul juridic în materiile enumerate sunt puncte pe agendă care vor fi abordate într-o manieră integrată. Este şansa care ne va repoziţiona atât în ceea ce înseamnă armonizarea cu legislaţia europeană, dar şi o dovadă în plus a faptului că pădurea nu are culoare politică. Şi nu cred ca dvs aveţi nevoie de argumente suplimentare în acest sens.

Matei Dumitru



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă