„Trebuie să dezvoltăm un turism durabil și ecologic în siturile Ramsar“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

„Trebuie să dezvoltăm un turism durabil și ecologic în siturile Ramsar“

07 September 2012 - 02:23 PM Dezvoltare durabilă

Prezent la Întâlnirea Părților Contractante ale Convenției Ramsar COP 11 care a avut loc la București în perioada 6 - 13iulie 2012, Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar a acordat un interviu publicației ecologic pe tema importanței siturilor Ramsar și dezvoltării durabile a zonelor umede.

delta_rr

(foto: Agerpres)

Ramona Preda: Care sunt beneficiile zonelor umede pentru comunităţile locale? Dar pentru țara care deține situri?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Încă din cele mai vechi timpuri, oamenii şi-au aşezat locuinţele lângă o sursă de apă, iar apa vine în ajutorul oamenilor. Ploile cad în râuri, izvoare, lacuri și astfel are loc un circuit al apei în natură, iar ecosistemul oferă oamenilor o apă de bună calitate. Vegetaţia poate purifica apa, zonele umede pot stoca apă atunci când vin anotimpurile secetoase. Suprafeţele umede pot de asemenea stoca şi elibera apa treptat în caz de inundaţii, atunci când plouă mult. Aşa că, dintotdeauna oamenii au trăit aproape de apă pentru că aceasta reprezintă o parte importantă a vieţii, o parte esenţială a zonelor umede. Când deschidem robinetul deseori uităm de unde vine apa. În Europa sunt râuri care traversează dintr-o ţară în alta. De exemplu Tisa, care izvoreşte din Carpaţii Păduroşi din Ucraina şi curge prin România, Slovacia, Ungaria şi Serbia.

pelican

(foto: Agerpres)

Ramona Preda: Care sunt criteriile prin care o zonă este declarată sit Ramsar?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Există niște criterii pe care zonele umede trebuie să le îndeplinească. Aş dori să menţionez că Ramsar a fost prima convenţie modernă, semnată în 1971, în urma cu 40 de ani în oraşul Ramsar din Iran. În ultimii 40 de ani criteriile au evoluat puţin, în timp au fost adăugate altele noi. La început, păsările migratoare aveau prioritate deoarece există o legătură evidentă între o zonă umedă şi păsări. Raţele şi gâştele sălbatice, lebedele, toate acestea şi multe altele care trăiesc în aceste zone umede migrează dintr-o parte în alta a lumii. Dar mai târziu a fost evident că este nevoie de mai mult, astfel încât a fost nevoie să adaugăm alte criterii ca biodiversitatea, peştele (specii sălbatice şi rare), dar pot exista şi criterii economice care sunt în special importante pentru peşti, ca zonele cu recife unde peştii își pot depune ouăle sau zonele de migraţie. Un alt criteriu îl reprezintă valoarea hidrologică a zonelor umede. Sunt sigur că se vor dezvolta şi alte criterii, în ultimii ani s-a discutat mult despre valorile culturale şi valorile lăsate ca moştenire.

Ramona Preda: Educaţia este importană pentru protejarea zonelor umede?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Educaţia este foarte importantă pentru zonele Ramsar. Încurajăm managerii locali din aceste zone să includă activităţi educaţionale, ideal ar fi înființarea unui centru educaţional, un centru pentru vizitatori, mai ales în zonele cu mulţi turişti. Există multe modalităţi de a accesa aceste zone umede. O astfel de modalitate este reţeaua Wetland Link International, care organizează întâlniri legate de importanţa zonelor umede din lume. Această organizaţie încearcă să facă legătura între centrele existente din alte zone umede pentru a face schimb de experienţă. Astfel, există centre unde multe şcoli organizează programe educaționale. Un astfel de centru educaţional există între graniţele Ungariei şi Austriei. Sunt multe astfel de centre în Europa. Sunt ţări cu programe educaţionale extraordinare, spre exemplu în Londra se găseşte o zonă umedă restaurată şi constituie o adevărată atracţie, această zonă se află în interiorul oraşului şi nu trebuie să mergi mult până acolo. Şi în Bucureşti există o astfel de zonă, Lacul Văcăreşti, care este o propunere. Am înţeles că este un proiect de început pentru că este foarte scump să fie asanată această zonă şi mai degrabă este recomandat să rămână o zonă umedă. Sunt sigur că acest loc va avea efecte benefice asupra climei, în special vara când este foarte cald, dar mai ales şi pentru oamenii care trăiesc în oraş şi care astfel se pot bucura de natură. Aş dori să precizez că şi eu intenţionez să vizitez Lacul Văcăreşti.

salathe1

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar

Ramona Preda: Pescuitul şi vânatul ar trebui interzise în zonele umede?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: În urmă cu 40 de ani, când a fost semnată Convenţia Ramsar, existau două tipuri de persoane care susțineau acestă inițiativă: pe de-o parte erau biologii, iar pe de altă parte vânătorii. Dar un lucru este sigur, Convenţia Ramsar îşi doreşte folosirea înţeleaptă şi durabilă a zonelor umede. Vânătoarea şi pescuitul sunt recunoscute ca fiind un lucru bun, atâta timp cât acestea se fac într-un mod durabil, atâta timp cât oamenii nu pescuiesc şi nu vânează prea mult. Aceste activităţi sunt importante, deoarece ele aduc venituri atât din punct de vedere comercial, dar sunt considerate şi ca activităţi de petrecere a timpului liber. Dar, desigur, situaţia este complicată uneori. De exemplu, am urmărit ceea ce s-a mediatizat despre pescuitul în Delta Dunării.

Pescuitul este foarte important, are o importanţă industrială şi locală pentru populaţia care trăieşte acolo, dar această activitate ar trebui să se facă cu siguranţă într-un mod durabil. Este o activitate economică de bază pentru persoanele care trăiesc în Delta Dunării, îi ajută pe aceştia să supravieţuiască. Deci este în interesul lor să practice pescuitul într-un mod cât mai responsabil. Dar îmi dau seama că nu este uşor şi trebuie să se facă un compromis.

Instituțiile statului, persoanele care sunt angrenate în protejarea acestor zone, trebuie să comunice şi să găsească soluţii pe termen lung. Cred că acum, când România a intrat în Uniunea Europeană, poate să profite prin aplicarea normelor acesteia. În Europa aceste soluții la problemele de management sunt mult mai avansate.

Ramona Preda: Cum ar trebui limitată activitatea oamenilor în zonele umede dar, în acelaşi timp, cum ar trebui comunităţile locale să sprijine populaţia care trăieşte acolo astfel încât să nu fie afectat mediul înconjurător?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Cel mai eficient mod este de a acţiona ca un tot unitar, ceea ce înseamnă că sunt zone în care accesul nu este permis, sau zonele în care accesul este foarte limitat. De exemplu, într-un sit mare Ramsar, există zone umede în formă de mozaic şi anume sunt zone în care vânătoarea de păsări este permisă sau zone unde această activitate este interzisă. Eu cred că un astfel de sistem funcţionează. Astfel, păsările învaţă rapid zonele în care ele sunt protejate şi astfel ele ştiu unde să se orienteze să zboare. În timp ce sunt în zbor, vânătorii împuşcă o parte din ele. Oamenii ar trebui să înţeleagă să nu mai polueze zonele umede, de exemplu în zonele în care peştii îşi depun ouăle.

De asemenea, vizitatorii pot perturba animalele, mai ales în timp ce acestea se împerechează. Modalitatea cea mai simplă este să se delimiteze drumuri speciale, itinerarii, să se creeze posturi locale cu puncte de observare sau chiar de a fi organizate vizite cu ghid. Acestea pot oferi locuri de muncă, deoarece vizitatorii pot plăti pentru ghizi. Recunosc că acest lucru nu se poate rezolva peste noapte şi trebuie lucrat cu mare grijă şi responsabilitate.

vacaresti

Lacul Văcăreşti

Ramona Preda: Aţi avut ocazia să vizitaţi vreun sit Ramsar din România?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Am fost în Delta Dunării de mai multe ori în vacanţă, dar odată am venit însoţit de un grup de 20 de ornitologi. Acolo, am avut şansa de a petrece o săptămână întreagă pe un hotel plutitor. De asemenea, în timpul participării mele la Convenţia de la Ramsar organizată în Bucureşti, am vizitat complexul piscicol de la Dumbrăviţa, județul Brașov şi a fost foarte interesant.

Ramona Preda: Tema Conferinţei Ramsar, organizată la Bucureşti a fost „Zonele umede: Cămin şi Destinaţie“. Cum pot ajuta siturile Ramsar turismul?

Tobias Salathé, consilierul regional pentru Europa al Convenţiei Ramsar: Cred că România a propus acest subiect, deoarece a fost considerat în mod evident relevant. Ţările occidentale sunt ţările mai bogate, populaţia din aceste ţări are mult timp liber, la sfârşit de săptămână, seara şi în zilele de sărbătoare, şi astfel din ce în ce mai multe persoane care locuiesc în oraşe sunt interesate de a evada, de a se relaxa în natură.

În timpul acestei conferinţe am lucrat mult cu Organizaţia Naţiunilor Unite şi cu Organizaţia Internatională a Turismului pentru a găsi soluții cu privire la dezvoltarea turismului în siturile Ramsar. Noi am realizat studii, am lucrat la 40 de studii de caz, inclusiv în Delta Dunării. Zonele umede nu sunt doar o simplă destinaţie pentru un weekend, sau pentru o vacanţă, acestea reprezintă „căminul“ pentru toţi oamenii. Astfel, trebuie să dezvoltăm din ce în ce mai mult un turism durabil, unul ecologic.

Ramona Preda



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă