Corneliu Mugurel Cozmanciuc: „O suprafaţă foarte mare de pădure din România nu este administrată“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic

Dezvoltare durabilă

Corneliu Mugurel Cozmanciuc: „O suprafaţă foarte mare de pădure din România nu este administrată“

10 October 2012 - 11:56 AM Dezvoltare durabilă

Pădurile din România au fost afectate anul acesta de incendii fără precedent. Tăierile ilegale, mafia lemnului, interesele uriașe din acest domeniu ne fac să credem că România nu va mai avea prea mult timp pădure. Care sunt preocupările ministerului şi când va fi definitivată noua strategie forestieră am aflat de la Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Pădurilor.

 ecologic

ecologic: De ce este nevoie acum de o strategie în domeniul forestier?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Atunci când eu am venit în minister, instituția nu mai avea o strategie, cea din perioada 2001-2010 fiind expirată. Timp de doi ani, cu toate că aici lucrurile s-au mișcat și a fost activitate, s-au făcut unele lucruri mai mult sau mai puțin importante, dar ele nu au fost parte componentă a unei strategii. Principala mea preocupare de când am ajuns la Ministerul Mediului și Pădurilor a fost să încerc să aduc consensul în acest domeniu atât de des „reformat“, iar în acest sens am început demersurile pentru realizarea „Strategiei Naționale Forestiere 2013-2022“.

De aceea am considerat că este necesar, chiar vital, să dezvoltăm acest subiect și să aplicăm pentru acest sector un plan de acțiuni, un plan de măsuri, care, la un moment dat, vreau să fie unanim acceptat și să fie ca și linie directoare pentru acest sector de activitate în următorii 10 ani.

S-a pornit în cadrul ministerului împreună cu Direcția Generală Păduri la construcția acestei strategii forestiere. În cadrul acesteia sunt organizate întâlniri săptămânale de lucru prin care noi urmărim ca implicarea să nu fie numai în interiorul ministerului, ci să fie o implicare totală a tuturor celor care sunt actori sau sunt jucători în acest domeniu. Și mă refer aici nu numai la minister, care este entitatea care guvernează şi emite le-gislația. Mă refer și la RNP Romsilva care este administratorul cel mai mare de păduri de stat și private, la administratorii de păduri private, la tot ce înseamnă asociații de profil și ONG-uri de mediu, de păduri și firme de exploatare.

Încercăm acum să realizăm unificarea tuturor celor care sunt în diferite forme administratori sau custozi ai ariilor protejate, a celor care sunt reprezentanți ai salariaților într-o formă sau alta, a sindicatelor. Aici aș dori să menționez contribuția științifică de înaltă calitate adusă de către Academia Română, Academia de Științe Agricole și Silvice, Universităţile Brașov și Suceava, expertiza pusă la dispoziție de către administratorii de păduri atât de stat, cât și privat și, nu în ultimul rând, societatea civilă: Asociația WWF, Asociația ECOASSIST și asociațiile de profil.

ecologic: Nu credeți însă că oricum ar fi tot vor apărea contestații?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Dorim să nu fie doar un singur jucător care înscrie și dictează regulile, ci să rezulte un set de reguli unanim acceptate pornind de la vocile actuale ale sistemului și mergând spre viitor. Momentul acesta este foarte important pentru că am stabilt în cadrul acestor întâlniri un set de zece obiective acceptate de fiecare dintre cei care participă la discuții, urmând ca mai departe să definitivăm un plan de acțiuni și de măsuri pentru atingerea acestor obiective.

ecologic: De împăduriri s-a vorbit întotdeauna. Împăduririle intră acum și în această strategie?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Da! Chiar unul dintre obiectivele principale este creșterea gradului de împădurire. În momentul de față România are o medie națională a gradului de împădurire sub media europeană, nu cu mult, dar suficient cât să ne facă foarte atenți. Uniunea Europeană are un grad de împădurire de 31%, iar România are un procent de 27%.

În cadrul acestei strategii ne dorim ca prin programe anuale să reușim ca la finalul anului 2022 să ajungem la media europeană de împădurire. Mergem mai departe și vedem că România este și sub media europeană în ceea ce privește accesibilizarea în mediul forestier și mă refer aici la infrastructura forestieră, la drumurile forestiere. Media europeană este de 14 metri liniari la hectar, în timp ce în România este de 6 metri liniari la hectar. În acest sens noi avem nevoie de investiții majore care ar trebui susținute de fonduri aferente.

O altă prioritate importantă o reprezintă realizarea cadastrului forestier, cadastru care ar fi trebuit realizat încă din 1991, an al aplicării legilor proprietății. Ulterior, în anul 2000 sau 2005 ar fi trebuit continuat. Este o măsură necesară din două perspective. Dacă partea de implementare a legilor proprietății s-a făcut mai puțin, respectând și cadastrul forestier trebuia urmărită în primul rând identificarea tuturor proprietarilor, pentru că numai în momentul când există o identificare corectă și reală a proprietarilor putem vorbi și de un grad superior de intervenție în cazul defrișărilor ilegale.

O a doua parte este cea legată de administrare. În prezent o suprafață foarte mare de pădure din România nu este administrată. În momentul de față Romsilva administrează 1,1 milioane hectare de pădure privată, însă există în continuare 500 de mii de hectare de pădure privată neadministrate. Și asupra acestui lucru trebuie să ne concentrăm atenția pentru că pădurile neadministrate pot să însemne și păduri defrișate ilegal pe care nu le semnalează nimeni.

Trebuie să acordăm importanță și corectării torenților. În momentul în care vorbim despre inundații, vorbim despre efectele pe care acestea le produc și luăm măsuri de moment. Dacă privim per ansamblu, fiecare inundație are niște cauze. Unele dintre acestea le reprezintă și torenții care în anumite zone de munte nu sunt corectați, nu sunt amenajați și de aceea și aici trebuie să existe o intervenție din partea autorităților.

mugurel2

ecologic: Sunt și bani pentru tot ce vă propuneți?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Finanțarea este un punct de interes pentru toată lumea, deoarece se știe că ideile oricât ar fi de bune trebuie să fie și bugetate. Aici noi avem în vedere trei componente. O sursă este bugetul de stat, dar aici suntem perfect conștienți că vorbim despre o sursă limitată în condițiile în care cerințele sunt nelimitate.

A doua componentă este reprezentată de partea care rămâne în bugetul Regiei Romsilva sau în cadrul ministerului în urma exploatării masei lemnoase. O a treia componentă pe care vreau să își axeze în mod deosebit atenția atât ministerul, cât și alte autorități ale statului român în următoarea perioadă, o reprezintă fondurile europene 2014 - 2020.

În acest sens va trebui ca în momentul negocierilor România să acorde o atenție sporită asupra acestui sector, iar măsurile care până acum erau incluse în PNDR în programul de la Ministerul Agriculturii, să devină o nouă axă de finanțare care să conțină capitole pentru drumuri, torenți, pentru creșterea gradului de împădurire, capitole care să fie foarte clar delimitate. Mai trebuie să se urmărească creșterea gradului de accesibilizare, gradul de intervenție și ulterior contractarea și decontarea sau gradul de accesare a fondurilor europene. Acestea ar fi ideile pe care mergem pentru atragerea de fonduri. Bineînțeles că putem vorbi într-o zonă extinsă, într-o perioadă următoare și de alte posibilități economice care sunt în sarcina unor granturi, a unor împrumuturi rambursabile sau nerambursabile. Dar ceea ce este foarte important este ca înainte de a ajunge acolo să vedem cam cât ne-ar costa toate acestea. După aceea, într-un calendar de lucru, am ști în fiecare an de cât am avea nevoie.

Eu pornesc de la convingerea că aceste aspecte pot constitui inclusiv premizele creării de noi locuri de muncă în domeniul direct sau indirect, pentru că putem merge mai departe pe o dezvoltare pe orizontală a prelucrării materiei prime și a unui export nu numai de materie primă, ci și a unui export de produse finite. Deși nu trebuie să generalizăm ideea că în momentul de față România ar fi doar un exportator de materie primă.

mugurel3

ecologic: În noua strategie va crește cantitatea de lemn care va fi exploatată?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Vreau să punctez că în momentul de față în România se exploatează 17 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, din care 10 milioane sunt ale Regie Naționale a Pădurilor, iar restul ale fondurilor private. Raportat la bilanțul total de masă lemnoasă care este dată spre maturitate anual, nu suntem într-un deficit. Anual intrăm cu 24 de milioane de metri cubi de cantitate de masă lemnoasă ceea ce ne face să privim acest subiect într-un sens pozitiv. Știm că nu vom intra într-un deficit și că nu mergem într-o direcție greșită, ci spre o dezvoltare durabilă a fondului forestier.

ecologic: Puteți să detaliați obiectivele strategiei forestiere?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Acestea sunt: dezvoltarea cadrului instituțional și de reglementare a activității din silvicultură, gestionarea durabilă și dezvoltarea fondului forestier, administrarea pădurilor, extinderea fondului forestier național, accesibilizarea fondului forestier, sprijinirea proprietarilor de păduri în special a micilor proprietari, elaborarea Programului Național pentru gestionarea durabilă a pădurilor, adaptarea pădurilor la schimbările climatice, diminuarea tăierilor ilegale de arbori din fondului forestier național, identificarea unor mecanisme de plăți pentru servicii de mediu la nivel național pentru serviciile oferite de păduri.

Un alt obiectiv este planificarea fondului forestier fiindcă este foarte important să avem un sistem informatic care să monitorizeze fondul forestier, să avem planuri de management pentru pădurile din România, cadastru forestier și un inventar forestier național care va fi finalizat la sfârșitul acestui an.

Aș vrea să se înțeleagă faptul că este important ca în acest domeniu să se facă investiții pe linie de retehnologizare. Nu e vorba numai de posibila creștere a exportului de material lemnos prelucrat, ceea ce ar duce și la crearea de noi locuri de muncă în țară. Produsele și serviciile pe care pădurea le oferă țin nu numai de componenta de exploatare a materialului lemnos. Pădurea mai are și alte funcții foarte importante cum ar fi de exemplu stocarea dioxidului de carbon din atmosferă, producerea de oxigen, reglarea cantității de apă în atmosferă, asigurarea versanților abrupți pentru înlăturarea alunecărilor de teren etc.

Comunicarea și colaborare intersectorială sunt pentru prima dată când sunt integrate într-o strategie în domeniul forestier, iar rolul acestora este acela de asigurare a transparenței și a difuzării către publicul larg a măsurilor specifice de management forestier. Nu în ultimul rând, cercetarea și dezvoltarea profesională sunt obiective ale noii strategii.

mugurel4

ecologic: Anul acesta au avut loc incendii de pădure fără precedent. Cum vedeți dumneavoastră această problemă?

Corneliu Mugurel Cozmanciuc, secretar de stat în Ministerul Mediului și Pădurilor: Această vară a fost într-adevăr o perioadă cu un număr mare de focare active de incendii de pădure raportat la ceea ce a fost în anul 2011 și în anii 2010, 2009. Aș sublinia însă încă din începutul discuției că nu putem vorbi de o stare generalizată de risc. Însă este adevărat că trebuie să privim în viitor pentru a avea în vedere măsurile de prevenție.

În primele opt luni ale anului 2012, din numărul total de incendii, majoritatea au fost cele care au afectat liziera pădurii. Cum este cazul celor 620 incendii de pe suprafaţa de 3966,16 hectare acoperite cu vegetaţie forestieră. Pagubele, foarte mari, sunt încă în curs de evaluare. În luna august 2012 au fost 60 incendii produse pe o suprafaţă de 499,17 hectare acoperite cu vegetaţie forestieră. Volumul arborilor afectaţi de aceste incendii este evaluat la 2863 de metri cubi.

Ceea ce ar trebui să avem noi în vedere este o implicare activă a celor care au în grijă paza și protecția pădurilor. Și un parteneriat cu jandarmeria oferă o protecție suplimentară asupra pădurilor, asupra pericolului pe care îl reprezintă de multe ori toți cei care intră în pădure și care nu știu sau nu vor să respecte legea. Vorbesc de cetățeni care merg la picnic, care fac foc în pădure, sau care vin la cules de fructe de pădure, de ciuperci și în în fond de tot ceea ce ține de partea nelemnoasă a pădurii. Într-adevăr, poate ar trebui făcută la nivel guvernamental o analiză asupra unor investiții în viitor în tot ce înseamnă măsurile de intervenție și cred că ar trebui luate ca exemplu unele țări care s-au confruntat cu incendii majore, cu incendii pe suprafețe de zeci de mii de hectare. Numai astfel în viitor nu vom mai fi găsiți descoperiți în fața unor astfel de situații.



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă