Vasile Pintilie: „Să ne întoarcem cu faţa spre ape“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Vasile Pintilie: „Să ne întoarcem cu faţa spre ape“

11 September 2013 - 01:56 PM Dezvoltare durabilă

Vasile Pintilie, directorul general al Administrației Naționale „Apele Române“, are 54 de ani și este de formație inginer constructor. A absolvit Facultatea de Hidrotehnică din Iași în anul 1985. Din anul 2002, a devenit doctor în inginerie civilă. Este membru al Partidului Social Democrat, iar din data de 30 mai 2013 a fost numit director general al ANAR, funcție pe care a mai ocupat-o în anul 2009. Despre inundații, diguri și comportamentul cetățeanului român față de ape, am stat de vorbă cu Vasile Pintilie într-un interviu pe care vi-l prezentăm în continuare.

ecologic: Sunteți la un al doilea mandat la conducerea acestei instituții. Cum considerați că se comportă oamenii în raport cu apele în general?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: „Apa este seva vieții pe pământ“, spunea Leonardo da Vinci. Apele, fie că sunt râuri sau lacuri, sunt ființe vii. Ele trăiesc, respiră și se hrănesc ca și oamenii. Dacă nu sunt lăsate vii, atunci vorbim, fie despre poluări, fie despre fenomene extreme, secetă sau inundații.

Mă întristează și în același timp mă îngrijorează faptul că oamenii nu știu să acorde apelor respectul cuvenit. Poluarea datorată deșeurilor menajere sau descărcărilor necontrolate de ape uzate au consecințe negative asupra calității apelor. PET-urile sunt pelagra apelor. De aceea, ar trebui ca, împreună, să facem orice pentru ca apele să fie mai curate, mai ales că majoritatea dintre noi ne dorim un mediu mai sănătos, atât pentru noi, cât și pentru generațiile următoare.

ecologic: Există această atracție a oamenilor de a fi cât mai aproape de ape?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Da și este normal să fie așa. Aglomerările umane au apărut și s-au stins lângă ape, de exemplu civilizația sumeriană din Mesopotamia, care a trăit între fluviile Tigru și Eufrat. De asemenea, vă amintiţi că cele trei cetăți grecești, Histria, Calatis și Tomis îşi concentrau toate activitățile de comerț în jurul lor, iar apele care înconjurau aceste cetăți asigurau bunăstarea comunităților și totodată constituiau căi de comunicație între civilizații și popoare. Astăzi, oamenii trebuie să ştie că apele aduc și beneficii, iar stilul de viaţă trebuie să fie adaptat conviețuirii în astfel de zone. La noi în țară oamenii Deltei Dunării ştiu asta şi, de aceea, reprezintă un exemplu pentru mulţi. Resursa de apă reprezintă o moștenire care trebuie protejată și conservată ca atare, pentru că ea este limitată în spațiu și timp.

ecologic: Ar trebui să ne temem noi românii că vom rămâne fără apă?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Ţara noastră nu se află în acest moment pe o hartă a crizei de apă dulce, aceasta regăsindu-se în cea mai mare parte în bogația subterană. Totuși specialiştii din lumea întreagă atrag atenția asupra protejării rezervelor planetare de apă dulce. Schimbările climatice reprezintă un motiv de îngrijorare și o temă de dezbatere la nivelul Uniunii Europene, dar și la nivel mondial. Astfel, topirea ghețarilor și creșterea temperaturii globale ne determină să regândim soluții pentru existența noastră. Evoluţia omenirii a condus la explozia de aglomerări urbane şi la apariţia a tot mai multe construcţii. Toate acestea au condus la dezechilibre majore resimţite în mediul înconjurător cu efecte regăsite la nivelul întregii lumi prin apropierea fenomenelor extreme. România nu a făcut, din păcate, excepție. Aţi observat că, aproape în fiecare an, ne confruntăm cu viituri puternice şi scurgeri importante de pe versanţi. Comparativ cu anii ‘90, fenomenele acestea de tip flash-flood (adică într-un interval relativ scurt de timp, pe un areal restrâns, se produce o cantitate însemnată de precipitații) au crescut în intensitate şi în frecvenţă.

Peste 60% din inundațiile care se produc pe teritoriul țării noastre sunt datorate acestui fenomen de tip flash-flood. El a fost accelerat şi de tăierile de pădure care au avut loc în ultimii ani, permițând apariția de eroziuni de suprafață și adâncime cu consecințe majore asupra cursurilor de apă.

ecologic: Avem nevoie de perdele forestiere?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Este una dintre soluţiile pe care specialiştii noştri le-au propus de foarte mult timp. Perdelele forestiere, că sunt de natură anticlimaterică sau antierozională, au un rol important în fixarea solului și apărarea acestuia împotriva eroziunii. De asemenea, reprezintă un absorbant al excesului de umiditate. Ştiţi câtă apă poate reţine un copac? Până la 100 litri de apă. Crearea acestor perdele forestiere este vitală pentru combaterea eroziunii malurilor și evitarea alunecărilor de teren. De aceea, este imperios necesară refacerea aliniamentelor cu perdele forestiere de-a lungul coridoarelor de ape în vederea stabilizării și apărării malurilor de forța valurilor și a curenților erozionali ai apelor.

Simulare hidrobaraje pe Râul Mureş

ecologic: Raportat la acest fenomen de eroziune a malurilor, care este rolul lucrărilor hidrotehnice?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Cu siguranță, unul major. După 30 de ani în domeniu, pot să vă spun multe din experiența mea. A existat o perioadă de entuziasm tehnic, dacă pot să mă exprim așa, prin care ingineria considera că, dacă se realizează lucrări suficiente, diguri, în special, inundațiile vor fi evitate într-o proporție foarte mare. Viața a demonstrat că în permanență trebuie să proiectezi și să execuți lucrări hidrotehnice adaptate schimbărilor climatice și de mediu.

La nivelul anului 2013, instituția pe care o conduc are în curs de execuție un număr total de 252 de obiective de investiții, dintre care 210 sunt finanțate de la bugetul de stat, iar restul sunt finanțate din fonduri externe. Pentru execuția lor, au fost alocate fonduri de la bugetul de stat în valoare de 37.001 mii lei.

Baraj Işalniţa, Jiu

ecologic: Sunt lucrări mai vechi?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Da, multe dintre ele au fost începute încă de dinaintea lui 1989 (de exemplu, canalul Siret-Bărăgan). Dacă vor fi asigurate resursele financiare necesare, până la sfârșitul acestui an, vor fi finalizate în jur de 40 de obiective. De asemenea, prin credite externe rambursabile, din totalul celor 106 obiective de investiții derulate prin programul BDCE și cofinanțate de la buget, până în prezent, au fost finalizate deja 71 de obiective, urmând ca, până la sfârșitul anului, să fie finalizate alte patru obiective de investiții. Pentru finalizarea lor, au fost alocate fonduri în valoare de 51.117 mii lei.

ecologic: Aveți și proiecte pe care le derulați prin Axa 5 POS MEDIU. Care sunt acestea și ce valoare au?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Prin linia de finanțare europeană, deschisă la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, pe Axa 5 POS MEDIU, Administrația Națională „Apele Române“ (ANAR) a obținut finanțarea a peste 20 de lucrări în valoare 303 milioane de euro și a realizat încă 5 aplicații de finanțare acceptate. Valoarea financiară a Axei 5 POS MEDIU este de 315 milioane de euro, ANAR reușind în acest moment să contracteze proiecte în valoare de peste 90% din fondurile europene alocate. Două dintre ele sunt proiecte majore, unul derulat în bazinul Prut-Bârlad, în valoare de 70 de milioane de euro, iar altul, în bazinul litoral, în valoare de 170 de milioane de euro a cărui finanțare am obținut-o recent și care are ca obiectiv principal combaterea eroziunii costiere. În plus, prin economiile realizate în urma procedurilor de adjudecare a contractelor de servicii și lucrări a fost acceptat și un alt proiect major, Watman, în valoare de 70 milioane de euro. Putem afirma că, până la sfârșitul anului 2013, vom atrage toată suma alocată Axei 5 POS MEDIU. Mai mult, am propus suplimentarea sumei alocate pentru a putea finanța și alte lucrări din lista de investiții ale ANAR, lucrări care au un grad de realizare de peste 80% și pentru care așteptăm finanțare.

ecologic: Ați putea să-mi detaliați unul dintre aceste proiecte majore?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Proiectul Watman, de care vă spuneam, este un proiect mai vechi care nu a fost finalizat anii trecuți din lipsă de fonduri. Am obținut deja finanțarea și vom începe imediat implementarea lui. Este vorba despre o primă etapă a acestui proiect, care constă în crearea la nivel național a 23 de centre de intervenție rapidă și alte 13 centre de comandă (11 la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, unul la ANAR și unul la INHGA), precum și montarea de senzori și echipamente pe barajele noastre, care au rol primordial în apărarea împotriva inundațiilor și atenuarea undelor de viitură. Aceste dotări ne vor ajuta să optimizăm prognoza hidrologică, inclusiv a celor de tip flash-flood.

A doua etapă a proiectului pentru care intenționăm să obținem finanțare europeană în următorii ani constă în perfecționarea sistemelor de alarmare și avertizare a factorilor responsabili (autorități locale, prefecturi, ISU), dar și a cetățenilor care se află în zone cu risc crescut la inundații.

ecologic: Ce ne puteți spune despre hărțile de hazard?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Hărțile de hazard pe care specialiștii noștri le-au realizat reprezintă instrumente utile de lucru pentru proiectarea viitoarelor construcții de-a lungul apelor și ne indică limite de construire a acestora. Urbanismul este cel care trebuie să țină cont de amplasamentul lor în timp. Autoritățile locale și județene sunt responsabile de modul cum se vor folosi aceste documente tehnice realizate cu mari eforturi financiare și umane. Sunt proiecte demarate în anii anteriori și, grație fondurilor europene primite, vom reuși să le implementăm cu succes. Ele constau în furnizarea unor modele digitale ale terenului din preajma cursului de apă și a zonei adiacente. Este vorba despre scanarea a peste 20.000 km de cursuri de apă, reprezentând cursurile principale de apă și afluenții lor de gradul I și II. Concomitent cu zborurile aerospațiale, au fost efectuate în teren și lucrări pentru ca, în final, să obținem o bază de date topografice. Mai mult, în toate bazinele hidrografice, se trasează benzile de inundabilitate. Acestea vor arăta cu precizie mult mai mare extinderea zonei inundate. În anumite situații, vor putea să ofere informații referitoare la viteza apei, adâncimea apei la viituri, pentru diferite probabilități de apariție a debitelor (0,2%; 0,5%; 1%; 10%), adică vor furniza date referitoare la inundații care se petrec odată la 500 de ani, odată la 200 de ani, odată la 100 ani, respectiv odată la 10 ani. Datele hidrologice vor fi furnizate și validate de către INHGA. Aceste hărți vor fi gata în acest an la nivelul tuturor bazinelor hidrografice.

ecologic: După ce veți finaliza în acest an hărțile de hazard, se va ști unde se va putea construi în siguranță o casă sau un obiectiv economic?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că nicăieri în lume nu există protecţie absolută împotriva inundaţiilor. Inundaţiile sunt fenomene naturale care au existat dintotdeauna și vor continua să existe, iar noi oamenii, trebuie să învăţăm să trăim alături de ele. Trebuie să învățăm să conviețuim lângă ape...

Problema care se pune este aceea a gradului de protecţie posibil şi a costurilor pe care le implică realizarea acestui grad de protecţie, respectiv cât de mare este riscul acceptat de societate, precum şi necesitatea ca toţi cei care ar putea avea de suferit de pe urma inundaţiilor să completeze măsurile generale, luându-şi propriile precauţii. Sigur, este foarte greu să explici oamenilor afectați de inundații, care și-au pierdut casa și bunurile, de ce o anumită localitate a fost afectată de ape, iar altele au scăpat. Pentru fiecare om contează casa şi bunurile lui, pentru că sunt agoniseala lui de-o viață.

ecologic: Este și o problemă de educaţie?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Nici nu vă puteți imagina cât de importantă este educația oamenilor în astfel de situații, când oamenii trebuie să înțeleagă că prioritară este viața lor. În foarte multe situații, reacțiile individuale adecvate pot deveni vitale. Sunt țări care au grupuri de voluntari educați să reacționeze imediat și să ajute autoritățile și oamenii la inundații. În astfel de situații, solidaritatea umană este esențială. Sunt convins că, în timp, și în România, voluntariatul va deveni un deziderat social.

ecologic: Vorbeaţi la începutul interviului despre obişnuinţa oamenilor de a-şi construi casa lângă râu. Îi vor face aceste hărţi să-şi schimbe comportamentul?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Este greu de prezis acest lucru. Vă spuneam că educaţia este extrem de importantă şi nu doar la nivel de informare, cât şi la nivel de reacţie a oamenilor în situaţii extreme. Este foarte important ca oamenii să conştientizeze riscul la care se expun. Dacă apa este reţinută între diguri, practic nu se înregistrează pagube şi asta se întâmplă anual. Dar trebuie însă subliniat că aceste lucrări fac față doar la acele inundații pentru care au fost dimensionate. Iar aici trebuie să mai fac o subliniere: dacă discutăm strict de sistemul de îndiguiri existent, trebuie spus că în situațiile cele mai bune, în funcție de populația potențial afectată, aceste diguri au fost dimensionate pentru inundații cu o probabilitate de apariție de odată la o sută de ani. Ei bine, în conformitate cu Directiva de Management a Riscului la Inundații CE 60/2007, această probabilitate este considerată una medie... Într-adevăr sistemul național de gospodărire a apelor, lucrările hidrotehnice pe care le administrăm, evită în fiecare an pagube semnificative. De altfel, fiecare investiție finalizată își are efectul ei pozitiv. Ceea ce este vizibil este situația extremă când capacitățile proiectate de care vă vorbeam sunt depășite. În cazul atenuării în acumulări, riscul scade semnificativ. Este o diferență dacă ajunge apa de zece centimetri în curte sau dacă are jumătate de metru în casă. Unul dintre obiectivele noastre principale este să reducem impactul inundațiilor.

Regularizarea Râului Bistriţa

ecologic: Aveţi şi alte soluţii, pe lângă investiţiile în lucrări hidrotehnice?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Absolut, şi este necesar să fie continuate. Am preluat de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare diguri cu o lungime de 2000 de km, din care 1152 de km îi reprezintă digurile de la Dunăre. Majoritatea au fost abandonate şi nu s-a mai investit nimic de foarte mulţi ani. Vă amintiţi ce probleme au fost la Bentu, în această primăvară. Deşi nu ni s-au alocat fonduri suplimentare pentru a putea să le reabilităm, noi le-am inclus pe lista de investiţii şi sperăm să le aducem la nivelul standardelor cerute de directivele europene în cel mai scurt timp.

ecologic: Rămân digurile în continuare soluţia cea mai bună împotriva inundațiilor?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Cred că îndiguirea la scară națională ar fi, fără îndoială, o mare greşeală. Orice îndiguire excesivă, acolo unde nu este oportună, creează creşteri artificiale de debite şi niveluri, punând mai multă presiune asupra digurilor, riscurile fiind majore mai ales pentru localitățile din aval.

Din punctul nostru de vedere, acumulările permanente (baraje) şi nepermanente (poldere) au un rol extrem de important în atenuarea viiturilor. De aceea, în ciuda crizei economice, cred cu tărie că investiţiile în infrastructura de apărare împotriva inundaţiilor ar trebui în continuare accelerate. Mi-aş dori foarte mult să se găsească fondurile necesare pentru a menţine acumulările de apă pe care le avem la parametri optimi, iar acolo unde au fost prevăzute, încă din anii ’60, ca soluţii tehnice imperios necesare (de exemplu, acumularea Paşcani, pe râul Siret, Cosmeşti, pe râul Siret, la Hoghiz, pe râul Olt, canalul Siret-Bărăgan), astfel de investiţii să fie finalizate, în cel mai scurt timp, ţinând cont şi de condiţiile de mediu actuale. Realizarea unei construcţii trebuie să ţină cont de mediul natural şi de găsirea soluţiilor tehnice cele mai prietenoase cu mediul.

Barajul Gilău

ecologic: Susţineţi renaturarea Luncii Dunării şi crearea aşa-numitului coridor verde?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Ultimele inundaţii de la Dunăre ne-au arătat că digurile de pe Dunăre s-au rupt exact acolo unde existau vechi braţe ale fluviului, adică în foste zone inundabile. Acest lucru s-a datorat faptului că natura terenului era diferită acolo. Încă din anul 2006, specialiştii Administraţiei Naţionale „Apele Române“ propuneau pentru Dunăre mai multe asemenea zone umede, de renaturare, care coincid cu locurile unde s-au produs în trecut ruperi de diguri, respectiv la Rast, Bistreţ, Nedeia, Călăraşi. În plus, soluţia creării de poldere este mai ieftină decât a îndiguirii albiei râurilor. Mai mult, terenul unui polder nu necesită exproprieri întrucât suprafaţa acestuia poate fi folosită în continuare de proprietari pentru culturi agricole. În acelaşi timp însă, sunt zone, inclusiv la Dunăre, unde digurile au fost în administrarea ANIF şi unde este imperios necesară redimensionarea lor, cu accent pe zonele locuite, prin construcţii cu un nivel de asigurare corespunzătoare unor inundaţii care, conform statisticilor se produc o dată la 100 de ani, iar în zonele cu densitate mare de populaţie o dată la 1000 de ani.

Măsurători hidrologice pe Dunăre

ecologic: Ar oferi o protecție mai mare astfel de soluții?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Evident că da, numai că soluţiile noastre, furnizate în calitate de specialişti, nu trebuie privite disparat, ci trebuie integrate într-o viziune de ansamblu, în care trebuie să se ţină cont de toţi factorii implicaţi. Atunci când se construieşte, de exemplu, un pod, trebuie să se gândească dacă acel pod nu este cumva subdimensionat şi ar putea crea probleme locuinţelor din aval. La acestea se adaugă şi găsirea unor soluţii locale, pentru scurgerea apelor pluviale provenite din ploi torenţiale, în marile oraşe în special, în condiţiile în care majoritatea sistemelor de canalizare sunt sub-dimensionate. De asemenea, autorităţile locale trebuie să înceapă urgent cadastrarea pâraielor locale, inclusiv includerea lor în Planurile de Amenajare a teritoriului, dar şi executarea unor lucrări de amenajare pe cursurile mici de apă din zona administrativă a acestora. Şi toate aceste soluţii trebuie integrate în Strategia Naţională de Management a Inundaţiilor, precum şi în cea pe care intenţionăm să o elaborăm la nivelul ANAR, în calitate de gospodari ai apelor.

ecologic: Ne spuneaţi la începutul interviului de faptul că oamenii îşi construiesc casa lângă ape şi îşi aruncă gunoiul lângă casă, adică în apă.

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Da, așa este. De altfel, dacă încercați să faceți o statistică, veți constata faptul că majoritatea caselor nu sunt îndreptate cu fața către ape, ci cu spatele, adică spre locul în care se depozitează temporar gunoiul. Abia în ultimii ani, situaţia s-a mai schimbat puțin, dar trebuie să luptăm să schimbăm mentalitatea și aceste tipuri de comportament. Am putea începe prin a ne întoarce cu fața către ape...

În calitate de gospodari ai apelor, echipele noastre asigură ecologizarea cursurilor de apă cu bărci și echipamente. Totodată, la nivel național, desfășurăm acțiuni ample de decolmatare a cursurilor de apă și asigurăm și intervenția imediată la poluări accidentale, chiar dacă, într-un final, trebuie să respectăm și să aplicăm principiul european „poluatorul plătește“. În același timp, avem și metode coercitive de a stopa pe cât posibil genul acesta de comportament, de a arunca și a polua apele. Până în prezent, inspectorii noștri au efectuat peste 10.000 de controale la peste 2000 de utilizatori de apă, fie că sunt agenți economici, operatori de apă, autorități locale și județene sau simpli cetățeni. Toți trebuie să ne supunem acelorași reguli și legi, în cazul acesta, Legii Apelor. De aceea, la nivel național, am aplicat un număr de peste 600 de sancțiuni și amenzi în valoare totală de 2.646.000 lei, din care cel mai mare cuantum al amenzilor și cel mai mare număr de amenzi aplicate au fost în bazinele Mureș, Siret, Argeș și Olt.

ecologic: Credeţi că tot acest program de controale şi inspecţii este eficient?

Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române“: Aș vrea să spun totuși că nu întotdeauna coerciția este mijlocul cel mai bun. Românul nostru este obișnuit în general să comunice unul cu altul. După cum am mai spus, aici este o problemă de educație, de schimbare de mentalitate. Atâta timp cât copilul îl trage pe tata sau pe mama de mânecă și-i atrage atenția că el vrea să trăiască și în viitor, nu numai în prezent, atunci toate lucrurile acestea se vor rezolva într-o anumită perioadă de timp.

A conviețui lângă ape înseamnă că le înțelegi, că le cunoşti şi accepţi să-ți iei, alături de măsurile luate de autorități, propriile măsuri de protecție, atunci când este cazul. Acest principiu nu l-am inventat noi, Apele Române. Acest principiu este inspirat din practica europeană și este inclus în Directiva de management a inundațiilor adoptată de Uniunea Europeană. În acord cu ea, am vrea să le transmitem cititorilor dvs. faptul că: „apa este parte a unui întreg“, că trebuie să „acumulaţi apa!“; să lăsați „mai mult spaţiu pentru râuri“ și să „lăsaţi râurile să curgă neîncorsetate“. Și ca să închei plastic: „Apa reprezintă viață, iar viața reprezintă darul lui Dumnezeu pe Pământ“.

ecologic



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă