Nicu Buică: „Trebuie încurajat şi sprijinit financiar sectorul de producţie al biokerosenului“ - Dezvoltare durabilă | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Dezvoltare durabilă

Nicu Buică: „Trebuie încurajat şi sprijinit financiar sectorul de producţie al biokerosenului“

04 February 2014 - 12:18 PM Dezvoltare durabilă

Directiva 2009/28/CE privind energia regenerabilă, pusă în aplicare de către statele membre până în decembrie 2010, a stabilit ca obiectiv realizarea până în 2020 a unei ponderi de 20% a energiei din surse regenerabile în totalul producţiei, sectorului transporturilor revenindu-i o cotă de 10%. Despre modul în care se dorește implementarea legislației europene în domeniul transportului aeronautic am aflat de la Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.
ecologic

ecologic: Poate beneficia industria aeronautică de existenţa pe piaţă a combustibilului bio, după cum beneficiază transportul rutier şi feroviar?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Sectorul transportului aerian este în căutare de alternative pentru kerosen. Fabricat din petrol, care este din ce în ce mai greu de extras, preţul său este într-o continuă creştere. Pe de altă parte, trebuie spus că kerosenul este responsabil pentru o mare parte din emisiile de dioxid de carbon şi își aduce o contribuţie majoră la schimbările climatice. Industria aeriană beneficiază până în anul 2020 de subvenţii la plata pentru emisiile de dioxid de carbon, dar în perioada premergătoare termenului limită al subvenţiilor este necesară implementarea şi punerea la punct a unei alternative care să sprijine sectorul aviatic să se alinieze la cerinţele Comisiei Europene.

ecologic: Se vorbește la ora actuală de biokerosen?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Da, iar producerea unui produs alternativ al kerosenului, care să fie produs sustenabil în interiorul graniţelor Uniunii Europene, va aduce multiple avantaje, dintre care amintesc scăderea emisiilor de dioxid de carbon, scăderea cererii de combustibil fosil pentru sectorul aviatic, deci implicit scăderea preţului petrolului.

Consumatorulecologic: Care este poziţia Comisiei Europene referitoare la producerea de biokerosen ca variantă la combustibilii fosili în aviaţie? Ce măsuri au fost luate şi care sunt direcţiile viitoare?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: În 2011, la Salonul Aeronautic Internaţional de la Paris, Comisia Europeană, în strânsă coordonare cu Airbus și cu importante companii aeriene europene (Lufthansa, Air France  - KLM, British Airways) cu producători de biocombustibil din Europa (CHOREN lndustries, Neste Oii, Biomasa Technology Group, UOP), au lansat o nouă iniţiativă, „Biofuels FlightPath 2020“, interesantă la nivel de industrie, pentru a accelera producerea şi comercializarea de biocombustibili pentru transportul aerian în Europa. Obiectivul acestei iniţiative este de a se atinge o producţie sustenabilă de combustibil aviatic de două milioane de tone, anual, la nivelul anului 2020.

Este necesară o abordare la nivel global care să ia în considerare fiecare factor interesat din întregul lanţ de aprovizionare, de la producerea sustenabilă şi la preţuri mici a materiei prime, până la integrarea biokerosenului în sistemele de alimentare ale aeronavelor.

Factorii de decizie politică trebuie să asigure disponibilitatea unui set adecvat de legi şi politici de sprijin, inclusiv criterii invariabile de sustenabilitate, precum şi disponibilitatea unui set de mecanisme de sprijin financiar pentru cercetare, demonstraţii şi aplicare comercială în domeniul biocombustibililor pentru aviaţie.

De asemenea, trebuie asigurată sustenabilitatea aprovizionării cu materie primă şi dezvoltarea mecanismelor pentru a crea o piaţă reală pentru biocombustibilii de aviaţie, prin punerea în aplicare a unui set adecvat de politici şi instrumente specifice de sprijin financiar pentru biokerosen.

Tot sectorul aviatic, în calitate de beneficiar final, trebuie să iniţieze şi să promoveze un dialog politic cu guvernele din statele membre, Comisia şi Parlamentul European.

Din câte știu până în luna iunie 2013 au fost organizate opt workshopuri de către echipa de implementare a FlightPath.

Camelina sativaecologic: Ce proiecte europene importante au fost dezvoltate până în prezent pentru atingerea obiectivului de obţinere a unui lanţ de producere a biokerosenului?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Un consorţiu format din companii din sectorul aviaţiei şi companii producătoare de combustibil a lansat ITAKA, o iniţiativă de a produce biocombustibil pentru utilizarea în aviaţie. ITAKA este un proiect de colaborare, cu scopul de a produce biokerosen din surse regenerabile sustenabile şi de a testa utilizarea sa în sistemele logistice existente şi în operaţiunile de zbor pe rutele din Europa. Pentru a atinge obiectivul propus în cel mai eficient mod, ITAKA vizează uleiul de camelina sativa ca cea mai bună materie primă durabilă, care poate fi produsă în timp util şi în cantitate suficientă în Europa. Această plantă crește la noi și poate fi cultivată intensiv în acest scop.

În anul 2011 Airbus şi TAROM, împreună cu un grup de părţi interesate, au început unul dintre primele proiecte din Europa cu scopul de a stabili o capacitate durabilă de producţie şi de prelucrare a biokerosenului. Iniţiativa din România, denumită "The Romanian Camelina Value Chain", îşi propunea să ofere un biocombustibil realizat pe baza culturii de camelină, plantă autohtonă în România, ca un substitut durabil la combustibilii de origine fosilă folosiţi şi în aviaţie. Proiectul a fost iniţiat şi dezvoltat de un consorţiu de parteneri condus de TAROM, la care s-a alăturat Airbus, Camelina Company Espana, Centrul de Biotehnologii Microbiene (BiotehGen), Manchester Metropolitan University, UOP Honeywell, un furnizor de tehnologie de rafinare. Materia primă aleasă pentru acest proiect este planta de camelină, datorită potenţialului său energetic, calităţilor sale de cultură de rotaţie, eficienţei de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi a cerinţelor reduse de apă ale plantei. Camelina este autohtonă în România, aceasta poate fi crescută şi recoltată de către fermieri cu uşurinţă, iar turtele rezultate în urma presării reprezintă o sursă de hrană de înaltă calitate pentru animale.

ecologic: Care este stadiul actual al proiectului „Romanian Camelina Value Chain“ iniţiat de TAROM?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Din nefericire iniţiativa a fost oprită în anul 2012, iar acum proiectul "Romanian Camelina Value Chain" se încearcă a fi preluat şi reiniţializat de către o companie românească, Global Solution lnnovation SRL (GIS), care îşi propune să realizeze un management de proiect eficient, în urma căruia să se obţină rezultatele propuse în proiectul iniţial. Noul management al proiectului va fi desfăşurat sub conducerea unui ONG-ist, a lui Ionuţ Georgescu, director al Direcţiei Gestiune Deşeuri şi Substanţe Periculoase din "Ministerul Mediului şi Pădurilor", în perioada 2010-2012, şi consilier în cadrul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, în perioada 2012-2013. El s-a confruntat şi este la curent atât cu gestionarea terenurilor contaminate din ţară şi cu necesitatea decontaminării acestora, cât şi cu problematica reducerii emisiilor de dioxid de carbon din industria transporturilor, mult mai dificil de realizat în sectorul aviaţiei. Stadiul actual este de creare a unui nou consorţiu, din care deocamdată fac parte Universitatea Metropolitană din Manchester, BIOTEHGEN şi Global lnnovation Solution. S-au iniţiat discuţii şi cu reprezentanţi ai companiei TAROM, care s-au arătat interesaţi de repornirea proiectului, şi urmează a fi adresate propuneri de participare către toate părţile interesate.

ecologic: Care va fi rolul fiecărui membru al consorţiului?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: În noul consorţiu, BIOTEHGEN va contribui cu aportul de cunoştinţe acumulate şi prin cercetarea în domeniul agronomic, inclusiv al tehnologiilor de creştere a plantelor şi de optimizare a producţiei.

Universitatea Metropolitană din Manchester poate realiza studiul referitor la analiza ciclului de viaţă şi a sustenabilităţii. Global lnnovation Solution va realiza managementul de proiect, va iniţia implicarea tuturor potenţialilor beneficiari ai acestui proiect şi va solicita inclusiv suportul autorităţilor naţionale şi europene pentru crearea unui cadru legislativ favorabil dezvoltării reţelei de creştere a plantelor pentru obţinerea de biokerosen. De asemenea, Global Solution lnnovation îşi propune să identifice oportunităţile şi mecanismele de finanţare pentru construirea în România a unei rafinării a uleiului de camelina sativa, întrucât Comisia Europeană şi-a propus să finanţeze nouă instalaţii de producere a biokerosenului în interiorul graniţelor Uniunii Europene până în anul 2020. Reuşita acestui proiect poate crea oportunităţi şi locuri de muncă atât în rândul fermierilor şi a operatorului viitoarei rafinării, cât şi în rândul celorlalte verigi din lanţul de producţie al biokerosenului.

În octombrie 2012, Comisia Europeană a publicat o propunere de a limita conversia terenurilor pentru producerea de biocombustibil. Astfel, utilizarea de biocombustibili provenind din culturi agricole prevăzută în Directiva privind energia regenerabilă va fi limitată de la 10% la doar 5%, păstrându-se însă ţinta anului 2020 de 20% energie din surse regenerabile.

ecologic: Care sunt avantajele pe care le prezintă cultura de camelina sativa şi de ce nu a fost cultivată în mod curent? Cât de bine este cunoscută această plantă la nivel internaţional?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Camelina sativa nu este o plantă descoperită acum de către oameni, ea fiind cultivată în Europa până în secolul XVIII pentru obţinerea uleiului necesar lămpilor. Seminţele de camelina sativa conţin aproximativ 40% ulei, în timp ce seminţele de rapiţă au un conţinut de ulei de 43%. Dar chiar şi cu un conţinut de ulei ceva mai scăzut decât rapiţa, camelina sativa are avantajul de a putea fi cultivată pe terenuri agricole marginale şi în zone cu un nivel redus al precipitaţiilor. În plus, unul dintre cele mai importante aspecte este faptul că uleiul obţinut din camelină are un punct de îngheţ foarte scăzut, proprietate care nu este prezentă la celelalte plante cultivate pentru biocombustibili, cum ar fi rapiţa. Punctul de îngheţ foarte scăzut al uleiului de camelină îi permite, în urma rafinării, să se conformeze standardului internaţional "Jet A1", care prevede o temperatură de îngheţ nu mai ridicată de -47 grade Celsius. Cu condiţia de a nu utiliza în industria alimentară produsele obţinute, camelina poate fi cultivată şi pe terenurile contaminate, contribuind astfel în timp şi la remedierea solului respectiv, fără a fi necesare investiţii suplimentare.

Consumatorul

Foarte important de menţionat este că această plantă are avantajul unei perioade scurte de creştere până la maturitate şi poate fi astfel cultivată prin practicarea rotaţiei culturilor şi pe terenurile agricole, de exemplu în urma recoltării grâului sau a legumelor. Acest fapt garantează cultivarea sustenabilă a acestei surse de biocombustibil, în paralel cu alte culturi agricole alimentare, fără a periclita sau a scoate din circuitul agricol alimentar terenurile agricole.

Seminţele de camelina sativa conţin între 27% şi 32% proteine şi până la 45% acizi graşi omega-3, fapt excepţional pentru o sursă vegetală. De asemenea, uleiul şi turtele produse din seminţe de camelină reprezintă o sursă bogată în antioxidanţi şi vitamina E. Toate aceste componente ale plantei o recomandă ca materie primă în industria farmaceutică şi cosmetică, dar şi ca aliment important atât pentru consumul uman, cât şi pentru industria zootehnică, unde turtele obţinute în urma presării uleiului ar putea fi valorificate cu succes în cantităţi importante pentru hrana animalelor. La nivel global, turtele de camelină au fost aprobate în SUA ca supliment alimentar pentru hrana vitelor şi a găinilor, iar în Canada uleiul de camelină a fost aprobat pentru consumul alimentar uman.

ecologic: Cum prognozaţi evoluţia industriei transporturilor aeriene şi încadrarea sa în normele de poluare stabilite de Comisia Europeană?

Nicu Buică, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor: Industria aeriană este într-o continuă expansiune conform datelor statistice, care prognozează o creştere anuală a sectorului aviatic din Uniunea Europeană în procent de 3% până în anul 2050. Chiar dacă se iau în calcul reducerile de consum datorate evoluţiei tehnologiei de construcţie a aeronavelor, nivelul emisiilor de dioxid de carbon în anul 2050 va fi de minim două ori mai mare decât nivelul actual. Cu siguranţă sectorul aviatic al transporturilor nu se va putea înscrie până în anul 2020 nici în limitele referitoare la emisiile de gaze cu efect de seră şi nici în limitele referitoare la folosirea de energie din surse regenerabile, dacă nu se vor crea premisele legislative pe plan european şi naţional, pe baza cărora să se poată dezvolta un lanţ de producţie a biokerosenului. Aceste premise legislative trebuie să sprijine şi să încurajeze fermierii să adopte cultivarea de camelina sativa pe terenurile marginale sau aride (neroditoare pentru alte culturi), pe terenurile contaminate, precum şi pe terenurile agricole, ca şi cultură de rotaţie. De asemenea, trebuie încurajat şi sprijinit financiar de către Comisia Europeană şi sectorul de producţie al biokerosenului, prin acordarea unor finanţări pentru construirea staţiilor de presare a seminţelor de camelina sativa şi a noilor rafinării.   



Alte articole in rubrica Dezvoltare durabilă