66 la sută din mediul marin european se află într-o stare de conservare nefavorabilă - Eco-life | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Eco-life

66 la sută din mediul marin european se află într-o stare de conservare nefavorabilă

15 October 2015 - 02:34 PM Eco-life

Viaţa marinăAgenţia Europeană pentru Mediu a emis, la începutul anului 2015, un raport cu referire la evaluarea mărilor de pe continentul nostru. Mările Europei înseamnă „acasă“ pentru o mare varietate de organisme marine şi ecosisteme, dar reprezintă şi o importantă sursă de mâncare, materii prime şi energie pentru oameni, cu condiţia ca acestea să fie folosite într-un mod corespunzător şi responsabil. Prin intermediul acestui raport s-a ajuns la concluzia că mările noastre sunt considerate doar productive, dar nicidecum sănătoase şi curate.Ramona Buciu

Există politici ale Uniunii Europene care au în vedere gestionarea activităţii de pescuit, producţia de energie offshore şi protejarea biodiversităţii marine. Astfel, pentru implementarea politicilor diferite cu privire la protejarea mărilor, factorii de decizie europeni au convenit în anul 2008 Directiva Cadru privind Strategia pentru mediul marin a UE (MSFD). Directiva Cadru Strategia pentru mediul marin (MSFD) este un exemplu al modului în care UE promovează un ecosistem bazat pe management. MSFD este pilonul mediului înconjurător privind politica maritimă integrată a UE şi are în vedere toate aspectele legate de funcţionarea ecosistemelor marine.

Această directivă are trei obiective principale pentru situaţia mărilor din Europa, iar acest raport urmăreşte dacă aceste obiective sunt asumate şi îndeplinite. Concluzia acestui raport este că din păcate se îndeplineşte doar unul dintre aceste trei obiective foarte importante, şi anume productivitatea. Raportul este împărţit în trei părţi, prima parte tratează un management bazat pe ecosistem, acesta fiind un concept promovat de către MSFD. Managementul bazat pe ecosistem înseamnă gestionarea activităţilor activităţilor umane într-un mod care să fie compatibil cu funcţionarea deplină a ecosistemelor marine. În partea a doua, raportul analizează dacă UE îndeplineşte cele trei obiective stabilite de către MSFD. Din păcate prin intermediul acestui raport s-a ajuns la concluzia că mările noastre sunt considerate doar productive, dar nicidecum sănătoase şi curate. Partea a treia arată că dacă pe viitor mările din Europa vor fi utilizate într-un mod responsabil, acestea pot deveni un capital natural durabil.

Ţestoasă marinăDe asemenea, în raport mai este precizat faptul că nu există nicio hartă oficială despre teritoriul maritim al UE, multe stocuri comerciale de peşti nu sunt evaluate, există o prezentare şi o analiză precară asupra activităţii umane în zona regiunilor maritime, coordonarea regională cu privire la partajarea şi armonizarea informaţiilor este insuficientă, iar în ciuda obligaţiilor de raportarea stabilite de către UE, există un număr foarte mare de habitate şi specii, catalogate cu „necunoscut“ sau „neevaluat“. Regiunile maritime ale Europei sunt productive, astfel că activităţile din acest sector au asigurat până în prezent 6,1 milioane de locuri de muncă şi un venit brut în valoare de 467 miliarde de euro.

În prezent, zonele costiere şi mările Europei susţin ecosistemele care au fost modificate într-un mod semnificativ de secole de către exploatarea umană. Totodată, datele din trecut ne arată că vânătoarea de balene, de foci, şi ulterior, pescuitul comercial au determinat schimbări profunde în ecosistemul apelor, iar toate acestea au influenţat viaţa marină actuală, mai ales în ultimii 60 de ani. Mările au devenit locuri aglomerate, o combinaţie între progresul tehnologic şi o creştere a cererii pe care societatea noastră o are pentru hrană, energie şi alte resurse. Activităţile maritime tradiţionale, cum ar fi pescuitul, au devenit mai intense şi răspândite, iar creşterea comerţului la nivel mondial a condus la o creştere enormă în industria transportului maritim. De asemenea, alte industrii complet noi în mediul marin au apărut, cum ar fi industria eoliană şi producţia de petrol şi gaze.

Căluţ de mareUn alt element îngrijorător prezentat în acest raport este faptul că zona coastelor maritime s-a schimbat dramatic din cauza creşterii densităţii populaţiei din zone, iar acest lucru a condus la o creştere masivă în dezvoltarea infrastructurii şi a locuinţelor de pe zonele de coastă ale Europei. Acest raport a a- rătat că deşi mările Europei sunt productive, ele nu pot fi considerate sănătoase, curate şi netulburate. De exemplu, evaluările iniţiale din anul 2012 raportate de către Statele Membre au arătat că 80% dintre evaluările marine, specii şi habitate sunt clasificate ca fiind „necunoscute“ şi doar 4% au fost considerate ca fiind într-o stare bună.

Habitatele de pe fundul mării

Din păcate biodiversitatea marină este insuficient evaluată la nivelul UE. Astfel, mările Europei nu pot fi în prezent considerate într-o stare bună de sănătate, pentru habitatele şi speciile evaluate în perioada 2007-2012 în temeiul Directivei Habitate, rezultatele au demonstrat că 9% dintre habitatele marine şi 7% dintre evaluările speciilor marine au fost considerate a fi într-o stare de conservare favorabilă, în timp ce 66% din mediul marin şi 27% dintre evaluările speciilor marine au fost considerate a fi în stare de conservare nefavorabilă.

Europa deţine o gamă largă de ecosisteme de la oceane la mările de coastă dinamice. Există mai mult de 36.000 de specii şi 1.000 de habitate în mările Europei.

Nevertebratele marine

Nevertebratele marine reprezintă mai mult de jumătate dintre speciile marine din apele europene (cu excepția bacteriilor şi virusurilor). Informaţii coerente cu privire la starea de sănătate a nevertebratelor marine la scară regională sunt foarte limitate, dar există semne că există comunităţi de nevertebrate marine care nu sunt într-o stare ecologică bună.

Nevertebratele marine reprezintă un grup extrem de diversificat de animale, de exemplu: meduze, anemone de mare, corali, homari, crabi, creveți, scoici, stele de mare, arici de mare, crustacee, bureți, calmar şi caracatiţe. Există mai mult de 18.000 de specii de nevertebrate marine în mările Europei.

Peştii marini

Peste 650 de specii de pești marini populează mările europene, variind în mărime de la 11 m (Rechinul pelerin Cetorhinus maximus) la specii de apă deschisă care ajung rareori la 1 cm în lungime. Cele mai multe dintre stocurile evaluate de peşte comercial (58%) nu sunt într-o stare ecologică bună, în timp ce 40% dintre capturile UE rămân neevaluate. Comerţul cu peşte împre-ună cu modificările algelor marine din cauza pescuitului excesiv au dus la populaţii nesănătoase de peşti.

Broaştele ţestoase

Cinci specii de broaşte ţestoase pot fi găsite în mările Europei, în partea de Nord-Est a Oceanului Atlantic şi în Marea Mediterană. Din păcate, evaluările biogeografice arată că ţestoasele din mările regionale din Europa nu au fost într-o stare de conservare favorabilă pentru perioada 2007-2012.

Păsările de apă şi de mare

Există peste 180 de specii de păsări marine de-a lungul mărilor Europei, iar multe dintre acestea migrează anual între perioadele de hrănire şi de reproducere.

Informaţii privind starea de sănătate a păsărilor marine la scară regională sunt disponibile doar pentru anumite regiuni. Prin combinarea acestor informații cu studii de caz, putem concluziona provizoriu că aproximativ o treime dintre populaţiile de păsări marine sunt în scădere, o a treime sunt stabile, iar o treime sunt în creştere.

Între anii 1994 şi 2002, populaţia de păsări din habitatele marine şi din zonele costiere de pe teritoriul Europei au fost considerate a fi în creştere.

Păsări marine

Mamiferele marine

Aproape 40% dintre speciile de mamifere marine cunoscute din lume pot fi găsite în mările regionale din Europa. Informaţii privind starea ecologică a mamiferelor marine la scară regională sunt destul de dificil de obţinut. Cu toate acestea, este clar că pentru u-nele specii din anumite regiuni, populaţiile de mamifere marine trăiesc în condiţii nefavorabile.

În prezent, perspectivele pentru a avea regiuni maritime sănătoase, curate şi productive în viitorul apropiat par să fie amestecate. Evaluarea realizată în cadrul acestui raport arată că în prezent mările Europei nu pot fi considerate sănătoase, curate şi netulburate şi este puțin probabil să devină astfel pe viitor, având în vedere tendinţele actuale. Totuşi, UE şi statele membre au adus o gamă largă politici şi iniţiative noi.

Politici europene

Aceste politici şi iniţiative nu sunt întotdeauna puse în aplicare într-un mod eficient, dar unele ecosistemele marine au început să răspundă pozitiv. Rezervele de peşte se refac în mările din nordul Europei datorită cotei de pescuit care se realizează într-un mod sustenabil şi eficient. Dacă vom continua să permitem ca deşeurile de ambalaje, materiale plastice şi produsele chimice toxice să ajungă în mările noastre, acestea vor fi ingerate sau absorbite de către flora vieţii sălbatice şi astfel biodiversitatea va suferi daune majore. Totodată, plajele şi malurile au suferit modificări majore şi sunt puternic afectate din cauza deșeurilor marine. Nisipul, pietrele şi zonele costiere ar putea deveni peisaje permanent amestecate cu deşeuri. Aceste zone degradate îşi vor pierde capacitatea de a atrage vizitatori şi vor afecta economia regională.   



Alte articole in rubrica Eco-life