Titi Aur: „Faptul că am avut sprijinul societății Eco Anvelope a însemnat pentru noi foarte mult“ - Eco-life | Ecologic

Eco-life

Titi Aur: „Faptul că am avut sprijinul societății Eco Anvelope a însemnat pentru noi foarte mult“

03 April 2017 - 01:40 PM Eco-life

România are la ora actuală una dintre cele mai moderne școli de pilotaj din lume, dezvoltată pe un circuit de o complexitate unică în Europa de Est: Academia Titi Aur. Un element important în siguranța cursanților îl constituie parapeţii de protecție, realizați din anvelopele puse la dispoziție de către singura societate de gestionare a fluxului anvelopelor uzate din România, societatea Eco Anvelope SA. Despre ceea ce se predă în această școală, despre cum poți șofa în siguranță, dar nu încet, despre conducerea ecologică și despre curse am vorbit cu fondatorul Academiei, Titi Aur.ecologic

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți cum ați trecut de la dragostea față de mașini la înființarea unei academii de conducere a autovehiculelor.

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Povestea începe din altă viață, pentru că de mic mi-a plăcut foarte mult să conduc mașini, biciclete, orice. Am reușit să obțin permisul înainte de termen în niște condi-ții speciale; pe timpul acela Miliția nu a realizat că eu nu aveam 18 de ani. La vârsta de 16 ani, m-am înscris la școală și datorită unei conjuncturi mi-am luat permisul la 17 ani și jumătate, legal dar în același timp și ilegal. Am fost pasionat de mersul cu viteză, de stăpânirea mașinii la limită, toată viața m-am ocupat de curse de automobilism sportiv în diferite variante, de viteză, raliuri, de mers tare cu mașina în diferite forme.

În anul 1987 am fugit din țară pentru că aici iarna închideau circulația, nu ne dădeau benzină și am ajuns în Italia, pe urmă în Franța, unde am făcut școala de pilotaj la Cergy Pontoise, în 1988. Mi-am dorit foarte mult să învăț, dar pe timpul acela nu te învăța nimeni și nu știu dacă știți, dar pe vremea aceea secretul era atât de mare încât pilotul, care era de obicei și preparatorul mașinii, deschidea capota mașinii cu pătura pe cap ca să nu vadă ceilalți ce modificări a făcut el la mașină. Era un fel de spionaj și nimeni nu spunea nimic celuilalt. Așa că odată plecat din țară, când am văzut că există în Franța o şcoală de pilotaj, primul lucru a fost să mă înscriu acolo. Am făcut școala de pilotaj și de pe atunci visam să existe așa ceva și în România. La un moment dat am reușit, și în anul 2012 am cumpărat terenul de aici, apoi în perioada 2013-2015, cu fonduri europene, asociați, bănci, am reușit să facem această academie.

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aurecologic: Ce înseamnă această academie?

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Academia este un business gândit, construit astfel încât să fie și fezabil, să nu fie un circuit de motor sport, dar nici să nu fie doar o școală de conducere defensivă. Ne-am gândit ca pe infrastructura de aici să putem face de toate. În conducerea defensivă, noi învățăm șoferii să conducă mai în siguranță. Astfel, avem săli de clasă, săli cu simulatoare, avem o curte cu suprafața de 12,5 hectare în care am încercat să reproducem cât mai multe forme de situații găsite atunci când te deplasezi cu o mașină, și nu doar în trafic, pentru că avem și off-road și macadam. Când te deplasezi cu mașina, dai peste tot felul de condiții și am încercat să le reproducem: piste alunecoase, piste udate, denivelate, cu trecere de la o aderență la alta, cu viraje sau fără, cu coborâre ca să putem pregăti șoferii să treacă prin situații speciale. Avem mașini special construite, cu două volane, iar cel din dreapta virează roțile din dreapta și provocăm derapaje și le controlăm de la viteză mică. Avem mașini cu roți libere, mergem pe două roți, facem tot felul de lucruri pentru a transmite anumite mesaje și pentru a învăța șoferii să conducă în siguranță la cursurile de conducere defensivă.

De asemenea, organizăm și cursuri de pilotaj, cursuri de conducere sportivă, dar facem și diferite acțiuni de team building și distracție cu mașini. Adică vii aici și, într-un program de două ore, treci prin câteva situații speciale, te tamponăm, te răsturnăm, te punem să mergi pe două roți, te derapăm, te ducem pe macadam, se zboară cu mașina până la 40, 50 de metri, facem multe lucruri. Pentru această poveste avem o echipă încă în formare, dar care a crescut de la câțiva oameni cu care lucram înainte - la echipa de curse aveam patru-cinci persoane - iar acum suntem mai mult de 40 de persoane. Nu este ușor de gestionat, pentru că lucrăm cu oameni cu caractere diferite, dar majoritatea instructorilor, principalii actori, sunt din lumea motor sportului, foști sau actuali piloți sau copiloți de raliuri sau de automobilism sportiv. Eu am considerat că aceștia sunt cei mai buni ca să transmită mesajul corect.

Acest lucru înseamnă că deși conduceți o mașină, nu o faceți niciodată la limită. Eu vă spun la curs o poezie pe care o învățați, dar când o să vă pun la volan mașina este scăpată de sub control, iar acest lucru se poate întâmpla din diferite motive. Fie nu aţi tras din volan cât trebuie, fie că aţi accelerat sau dimpotrivă, nu aţi accelerat, ori aţi prins un pic de suprafață cu aderență diferită sau că presiunea la roată era mai mare sau mai mică.

Oamenii care sunt la limită cu mașina sunt piloții și copiloții. Într-o probă specială de 20-30 de kilometri, mașina cu pilot și copilot este la limită de zeci de ori, în timp ce oricare dintre noi pe stradă este la limită foarte rar, poate doar iarna pe gheață, de două sau trei ori pe an, când mașina alunecă câteodată și atunci stăm cu sufletul la gură, fără să disecăm ce s-a întâmplat cu mașina. Dacă nu am scăpat este rău, iar dacă am scăpat, ne bucurăm și nu ne mai interesează ce s-a întâmplat.

ecologic: În atâția ani, sunt convins că ați văzut foarte multe feluri de anvelope. Ce legătură există între uzura cauciucului și siguranța în trafic?

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Of, dar câte cauciucuri am și stricat!

Un cauciuc de curse trebuie să țină între 20 și maximum 50 de kilometri. Dacă ține mai puțin de 20 de km, înseamnă că am făcut o alegere proastă și a fost un cauciuc prea moale, iar dacă ține prea mult, înseamnă fie că am pus un cauciuc prea dur, fie nu am mers eu la limită și nu l-am exploatat. Atât ține un cauciuc de curse și costă mult. Cauciucul, văzut de omul de pe stradă, este un lucru care face parte din echipamentul mașinii, o piesă pe care unii nici nu o consideră așa de importantă. În ultimii ani, de când a apărut obligativitatea cauciucurilor de iarnă și de vară, oamenii au început să înțeleagă importanța lor, dar cu greu. Am fost unul dintre cei care au susținut importanța acestor anvelope. În ceea ce privește cursele, cauciucul este și laitmotivul succesului sau mai ales al insuccesului, fiindcă atunci când pilotul pierde, primul lucru pe care îl spune este că nu a ales bine gumele, eventual și set-up-ul mașinii, adică suspensia. Într-adevăr, cauciucul este important pentru că prin el avem un contact mic, de patru palme cu pământul. Dacă acolo reușești să faci ce trebuie, ai toate șansele să rămâi pe sol.

Pista de antrenament

Din punctul nostru de vedere, cauciucurile sunt specializate: de asfalt, de ud, de gheață, de zăpadă, de macadam, apoi pe durități: moi, medii, dure și între ele, de tot felul: mai late, mai înguste, cu profiluri, mai mult sau mai puțin tăiate.

Din păcate, dacă în ecuația aceasta adăugăm siguranță, uzură și eco, nu stăm bine deloc la eco. Cu cât cauciucul se uzează mai mult, cu atât avem aderență mai bună. Și ca să am aderență bună ar trebui să am niște cauciucuri care se consumă foarte repede, dar compromisul este ca acel cauciuc să fie cât mai fiabil, să țină 50, 60 de mii de kilometri, dar să aibă și aderență. Și aici este lupta producătorilor să facă anvelope cât mai fiabile, dar și cât mai aderente. La curse este simplu, cauciucul ajunge să se consume la 20 de km. Dar dacă pui cauciucuri de curse încălzite pe o mașină de stradă și intri pe viraj, mașina se va răsturna, fiindcă ai aderență foarte bună. Pe de altă parte, este greu să avem aderență fără să poluăm și acesta este un lucru asumat, pentru că nu avem ce să facem.

ecologic: Cum ați cunoscut societatea Eco Anvelope?

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Utilizarea cauciucurilor pe circuite este varianta cea mai simplă de a face niște împrejmuiri dure pentru protecție, ca să te țină pe pistă, dar care să nu fie atât de dure ca un zid. A apărut de foarte mult timp ideea de a folosi cauciucurile uzate pentru garduri de protecție la circuitele de automobilism. Sunt producători de cauciucuri care dau către circuite cauciucuri noi, rebuturi, ca să arate bine. Adică la un circuit de Formula 1 sau la circuite de lux se pun cauciucuri noi. Mai mult, se merge și pe un anume producător, Pirelli sau Michelin, care dă cauciucuri, dar dintre acelea tăiate, ca să nu poată fi folosite. Plecând de la ideea aceasta, am încercat să folosim și noi cauciucuri la mini-circuitul nostru, lucru care s-a și întâmplat. Dar faptul că am găsit sprijinul societății Eco Anvelope a însemnat foarte mult, pentru că altfel ar fi trebuit să umblăm noi și să încercăm să le colectăm. Au fost cam 30 de mii de bucăți de anvelope, pe care noi le-am sortat, le-am găurit și le-am legat cu sârmă între ele ca să facem un fel de butoaie, pe care le-am amplasat pe circuit.

O scurtă prezentare

ecologic: Acesta este singurul circuit din țară cu parapeţi din anvelope?

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Da, este singurul cu anvelope. Mai există un circuit în comuna Adâncata din județul Ialomița, dar nu este la nivelul acesta și nu cu gard de protecție din anvelope. Circuitul nostru este cel mai complex din Europa de Est și avem și niște invenții unice. Suntem singurii din lume care avem mașina cu două volane, cu direcție pe spate, omologată și înregistrată la OSIM. Noi spunem că am învățat toate „babele“ să controleze derapajul și aici nu mă refer la doamnele în vârstă, ci mă refer la niște tipare de comportament, valabile atât pentru femei cât și pentru bărbați. Volanul din dreapta virează roțile din spate și instructorul poate să provoace, dar să și controleze în același timp derapajul. Noi, după ce explicăm teoretic, facem și partea practică și reușim să îi învățăm aproape pe toți să controleze un derapaj.

ecologic: Credeți că se poate vorbi de un condus ecologic, economic, fără adrenalină în oraș?

Titi Aur, directorul general al Academiei Titi Aur: Când vorbim despre conducere defensivă, înseamnă implicit conducere ecologică. Vă explic și de ce. Defensiv înseamnă să te aperi; când mergi cu mașina trebuie să știi să te aperi în primul rând de ceea ce tu ai putea să greșești, dar și de ceea ce alții ar putea greși. Acest condus nu înseamnă neapărat mers încet, dar înseamnă să exploatezi mașina într-un mod corect. Iar la cursul de conducere defensivă învățăm cum să stăm la volan, cum să accelerăm, cum să frânăm, de asemenea aflăm de ce și cum se face o echipare corectă a mașinii, iar dacă vorbim despre cauciucuri, de ce este importantă presiunea din anvelope... Prin faptul că știm cum să umflăm cauciucurile și să le punem cum trebuie, deja înseamnă că începem să conducem ecologic. Totodată, prin faptul că știm să accelerăm corect și să reducem din timp și să nu frânăm în ultimul moment, toate acestea înseamnă condus ecologic, pentru că nu se mai uzează atâtea cauciucuri, frână și atâta combustibil.

La antrenament, pe pistă

Toți clienții noștri, 300 de companii, peste 40 de mii cursanți până acum, au raportat că niciunul dintre ei nu a fost implicat în vreun accident cu victime. Și dacă ne uităm în statistica națională, sunt peste cinci milioane de persoane care conduc pe drumurile publice din România, iar acești cinci milioane de oameni produc accidente: în medie 2.000 de morți, 1.800 de răniți grav și aproximativ 23 de mii de răniți ușor în fiecare an. Dacă ne uităm la cei 40.000 de cursanți ai academiei noastre, aceștia ar fi trebuit statistic să producă 17 morți, aproximativ 88 de răniți grav și câteva sute de răniți ușor anual. Dar ei produc zero victime.

Verificând parapeţii de siguranţăDar, în paralel cu victime zero, ni se raportează mereu și economie la mentenanță: la uzură, combustibil, frâne, ambreiaje, tot. Iar acest lucru demonstrează implicit un condus ecologic. De exemplu, OMV Petrom, unul dintre clienții noștri principali, are peste 7.000 de mașini și aproximativ 9.000 de șoferi și a înregistrat o economie de 1.700.000 de euro pe an față de ceea ce consuma înainte cu același rulaj și același număr de kilometri. Compania are o economie de 900.000 de euro la asigurare pentru că şoferii s-au dus și au spus că nu mai fac accidente. Toate companiile cu care colaborăm ne raportează economie la combustibil și la mentenanță, ceea ce înseamnă implicit un condus ecologic.

Ce principiu important se învață la cursul de conducere defensivă? Se învață că deplasarea cu mașina nu trebuie să fie confundată cu pilotajul: a conduce înseamnă să te deplasezi de la punctul A la punctul B fără să ajungi niciodată la limită, iar a pilota înseamnă să te deplasezi de la punctul A la cel B fiind la limită mereu. Când aduci pilotajul pe stradă sau limita, apar accidentele. În primul rând trebuie să învățăm să ne deplasăm eficient și în siguranță.

Noi, la curs, spunem că „tu cari viteza cu tine“, că frânarea și accelerarea bruscă nu sunt eficiente, că acestea sunt doar spectacol. Noi predăm despre cum să ne deplasăm eficient, ceea ce înseamnă și ecologic. Le explicăm tuturor că îi învățăm pe cursanții noștri să se deplaseze în siguranță repede, nu încet. Dacă vrei să mergi încet, poți merge pe jos. Noi te ajutăm să te deplasezi cu mașina eficient. Eficiență înseamnă siguranță, economie, iar aceasta din urmă duce către ecologie. Dar avem și curs de conducere ecologic, sunt companii - este adevărat, puține - care cer acest lucru.

Avem capitolul ecologic din cursul de conducere defensivă, un curs în care învățăm cum să fim eficienți, să nu cărăm bagaje inutile, cum să găsim un traseu pe care să conducem ecologic și să nu mergem pe traseul cel mai aglomerat doar pentru că este mai scurt. Sunt lucruri care se fac strict pe domeniul condusului ecologic, dar din păcate la noi astfel de cereri sunt doar strict declarative. Toate companiile declară că vor să conducă ecologic, dar după aceea revin, spunând că nu trebuie să salveze ele lumea. 

Sistemul de protecţie realizat din anvelope



Alte articole in rubrica Eco-life