Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ, o sărbătoare a bunătăţilor şi tradiţiilor româneşti - Eco-life | Ecologic

Eco-life

Festivalul Caşcavalului de Brăduleţ, o sărbătoare a bunătăţilor şi tradiţiilor româneşti

11 August 2017 - 10:57 AM Eco-life

La BrăduleţCunoaștem cu toții cașcavalul Brădet. Îl găsim în comerț, sub diferite mărci de producător. Puțini știu însă că Brădet este doar unul dintre satele comunei argeșene Brăduleț, în care se produc brânzeturi ca odinioară, cum nu găsim în magazine. Anual, Festivalul Cașcavalului de Brăduleț este un minunat prilej de a descoperi bunătățile, tradițiile și oamenii locului.

Locuitorii din Brăduleț sunt mândri de istoria și tradițiile lor. Comuna este cea mai nordică așezare din pitoreasca vale a Vâlsanului și se află la 55 de kilometri de Pitești, reședința județului, și la 25 de kilometri de Curtea de Argeș, despre care oamenii nu uită să adauge că a fost prima capitală a Țării Românești și este „Oraș Regal“.

Caşcavalul-minuneCei peste 2.100 de locuitori ai Brădulețului actual au și strămoși munteni, și ardeleni. „Prin secolul al XVIII-lea, elementul autohton s-a completat cu fugarii din zona Mărginimii Sibiului, iar din simbioza aceasta s-a născut actuala populație. Legăturile cu frații de dincolo de Carpați s-au păstrat, la fel ca și cele cu alte comunități de păstori de la sudul munților, fapt dovedit la fiecare sărbătoare“, a spus Evlampie Alecu, primarul din Brăduleț, la cea mai recentă ediție a festivalului.

Comuna Brăduleț are nouă sate și cătune: Brădet, Brăduleț, Galeș, Cosaci, Aluniș, Piatra, Ungureni, Uleni și Slămnești, în care meșteșugul cașcavalului este foarte răspândit. Festivalul Cașcavalului de Brăduleț se desfășoară succesiv în cele mai mari trei sate - Brădet, Brăduleț, Galeș - timp de trei zile, când producătorii, meșteșugarii, artiștii și gospodarii se întrec în a-și cuceri vizitatorii și vecinii cu bunătățile, cântecele, dansurile, produsele meșteșugărești și straiele lor populare.

Zona își păstrează tradițiile așa cum rareori mai vezi în România: portul popular autentic este îmbrăcat la zi de sărbătoare, dar și în alte zile poți vedea femei în straie ca ale străbunicilor, torcând lână pe băncuța de la poartă și murmurând cântece de demult.

Satul Galeș are un mic și fermecător muzeu etnografic, iar în multe gospodării se găsesc adevărate piese de colecție: costume populare, ceramică, obiecte decorative, unelte și instrumente vechi.

Istoria unei tradiţii

A șasea ediție a festivalului, desfășurată între 30 iunie și 2 iulie 2017, a fost de fapt a șaptea sărbătoare de acest fel. Primul Festival al Cașcavalului a fost organizat în 2008, în satul Galeș. Două zile a durat manifestarea, la care au fost invitați 30 de producători de cașcaval și alte brânzeturi din Brăduleț, din localitățile învecinate, dar și din Săliște, județul Sibiu.

A fost o inițiativă locală, prin care s-a dorit promovarea tradițiilor zonei și care a luat forma unei serbări câmpenești ca pe vremuri, cu o paradă a portului popular, cântece și dansuri populare cu formațiile din Brăduleț, artiști și ansambluri folclorice din Curtea de Argeș, Săliște (Sibiu), Mureș și Sighișoara. Succesul răsunător al cașcavalului local și al festivalului dedicat nu au rămas fără urmări: autoritățile locale și-au propus să creeze un brand național din cașcavalul de Brăduleț și să transforme evenimentul într-o tradiție sărbătorită anual.

În 2012, evenimentul a căpătat o nouă formă și altă amploare, în cadrul unui proiect de promovare a potențialului turistic, tradițional și gastronomic al comunei Brăduleț. Anul 2017 este al treilea an în care primăria a asigurat sustenabilitatea proiectului finanțat inițial cu fonduri europene, iar acum susţinut din bugetul local.

Un festival frumos ca o poveste

Serbările ediției 2017 a Festivalului Cașcavalului de Brăduleț au durat trei zile, ca de obicei. A fost un prilej de reafirmare a folclorului local, a straielor, cântului și dansului popular de pe ambii versanți ai Carpaților. S-au scos la lumină țiterele maestrului Tica Vasile din Galeș, care a oferit un concert împreună cu elevii săi. Rapsodul popular Grațian Bădescu, originar de pe Valea Argeșului, a fost gazda evenimentului, alături de cântăreața Rodica Comaniciu Popa, venită de dincolo de munți, din Mărginimea Sibiului, iar amândoi artiștii au încântat audiența cu melodii ardelenești și muntenești. Alături de cântăreții din comuna Brăduleț și din localitățile invitate, au participat la spectacol și tineri soliști vocali de la Clubul Copiilor din Pitești.

Dansurile s-au ținut lanț timp de trei zile, cu formațiile de la Baia de Fier, Jina, Săliștea Sibiului, ansamblul de dansuri țigănești „Steluțe slănicene“ de la Aninoasa, ansamblul „Trivale junior“, călușarii de la Corbu (Olt), apoi cei de la Polovragi, Vlădești, „Hora“ de la Albeștii de Argeș și alții.

Vizitatorii au putut gusta din bunătățile preparate în gospodăriile din Brăduleț: cașcaval de casă, brânză de burduf, telemea, cașcaval din caș baschiu, produse din carne, dulciuri și multe altele.

Caşcavalul lăudat de Charles de Gaulle

La târgul internațional de la Paris, în 1969, Charles de Gaulle, președintele francez, a lăudat gustul fin și bogat al cașcavalului de Brăduleț, ceea ce nu-i deloc puțin lucru, dacă ne gândim că Franța este patria celor mai apreciate brânzeturi din lume.

Cașcavalul gustat de președintele francez era unul autentic, 100% natural și ecologic, afumat cu rumeguș de brad și de arin timp de trei zile, aidoma celui care se prepară și astăzi în Brăduleț și care diferă mult față de cel din supermarket. În comună sunt familii cu tradiție de câteva generații în prepararea ­acestui produs.

Păstrarea tradiţiei locale

„Baciu' Fane“ este deja un brand și are o poveste foarte frumoasă. Ștefan Ioniță din Brădet a învățat mai târziu, de la socri, să facă brânzeturi. Îi place ce face și pune mult suflet. Cașcavalul „Baciu’ Fane“ este decorat cu motive populare vechi, cu valoare simbolică. A fost foarte apreciat la târgurile din România, Bulgaria, Republica Moldova și chiar la Paris şi la Berlin, la „Săptămâna Verde“, iar producătorul vrea să participe la cât mai multe târguri naționale și internaționale. „Mai producem brânză de burduf în coajă de brad, cașcaval fără fum, covrigei de cașcaval... Toate produsele noastre sunt prelucrate manual, în gospodăria proprie, cu cheaguri naturale. Lucrăm în familie, căci am o mică secție de producție. Dețin 10 vaci cu lapte și vreo 40-50 de oițe și mă mândresc cu ceea ce fac!“, a declarat Ștefan Ioniță la festival. Animalele din mica lui fermă sunt din rase autohtone: vacile sunt bălțata românească neagră, iar oile țurcane și carabașe.

Lucruri care merită încurajate

La încheierea serbărilor, primarul comunei Brăduleț s-a declarat mulţumit de reușita acestei ediții a festivalului, în organizarea căreia a avut un rol important și viceprimarul, Ion Stan. Edilul a declarat: „faptul că am avut parte de susținere totală din partea oficialităților județene ne încurajează să continuăm pe această linie. Vom continua seria acestor festivaluri și după expirarea finanţărilor. Eu cred ca merită, deoarece prepararea cașcavalului este pentru oamenii din comuna noastră o îndeletnicire de bază și o bună sursă de venit“.

Produse tradiţionale

La Festivalul Cașcavalului de Brăduleț, ediția 2017, au participat președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu, vicepreședinții Ion Mînzînă și Simona Brătulescu, prefectul Emilian Dragnea, consilieri județeni și primari ai altor localități argeșene.

Inițiativa Brădulețului de a-și pune în valoare produsele artizanale autentice, tradițiile, costumele populare, oamenii gospodari și peisajele de basm merită cu adevărat încurajată. Dincolo de sprijinul autorităților locale sau al altor foruri, putem merge și noi la anul, ca turiști, să petrecem trei zile la final de iunie la aer curat, într-un decor minunat, printre dealuri înflorite. Am avea ocazia să gustăm cașcavalul de Brăduleț și multe alte bunătăți, să participăm la serbările câmpenești cum rar am mai văzut, sau poate niciodată, și să-i aplaudăm pe acești oameni pentru ceea ce fac.

Irina Tomşa

Este sărbătoare



Alte articole in rubrica Eco-life