Şi caprele negre se împuşcă, nu-i aşa? - Eco-life | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Eco-life

Şi caprele negre se împuşcă, nu-i aşa?

11 November 2018 - 10:20 AM Eco-life

Capre negreNe place să credem că avem o țară minunată ca nicio alta, că suntem frate cu codrul, cu natura, că în munții noștri trăiesc o mulțime de sălbăticiuni ca nicăieri altundeva în Europa. Într-un fel, trist, poate că este adevărat. Oficial, România are un număr mare de animale sălbatice. Problema este că aceste animale sunt din start numite „de interes cinegetic“ și sunt numărate ca buletinele de vot, de nimeni alții decât de cei care vor să le împuște.
ecologic

În România împușcarea animalelor sălbatice este o afacere estimată de unii specialiști la mai mult de 50 milioane euro. Urși, căprioare, porci mistreți, vulpi, marmote, cerbi, păsări de tot felul, chiar și ciocârlii sunt vietăți omorâte cu mare bucurie de practicanții acestui sport considerat de unii nobil, dar care pentru cea mai mare parte dintre noi nu este decât o reminiscență a primitivismului egocentric al unor indivizi, puțini la număr, dar suficient de mulți pentru a pune în pericol fauna națională.

Diferența dintre modul în care se face vânătoarea în România față de alte state europene constă în felul în care statul nostru decide câte animale pot fi omorâte, în termeni tehnici modul cum se calculează „cotele de recoltă anuale“.

Efectivele de animale sălbatice pe care le mai are România ne-ar putea îndreptăți să credem că nu stăm chiar atât de prost la acest capitol. Numai numărul cerbilor este estimat la 42.069 de exemplare, din care au fost împușcate anul acesta doar 481. Cei care iubesc munții și care nu au interese financiare în domeniul vânătorii spun însă că vederea unui cerb carpatin a ajuns o raritate în România.

Capră neagră

Caprele negre erau estimate de reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor în 2017 la 7.809 exemplare, din care anul acesta au fost oferite spre „recoltare“ 477. Iar în anul 2018, fiindcă ministerul a constatat că numărul acestora nu a scăzut ci a crescut la 7.944 de exemplare, cota de recoltare a crescut și ea la 536 exemplare de capră neagră care pot fi ucise până în anul 2019 de membrii organizațiilor vânătorești și de alți iubitori de vânătoare.

Calculul este simplu. Cu cât numărul exemplarelor este mai mare, cu atât cresc și cotele de vânătoare. Iar prețul plătit pentru împușcarea unui exemplar poate ajunge și la 4.000 de euro. De aceea important nu este câte capre negre are România, ci cine le numără. Iar cei care le numără nu sunt alții decât cei care gestionează fondurile de vânătoare și care au tot interesul de a umfla în acte numărul exemplarelor existente. Practic, ei transmit Ministerului Apelor și Pădurilor efectivele de capre negre pe care le-au numărat. Evaluarea se face în luna mai și în perioada 15 octombrie - 10 noiembrie de către așa-numiții observatori. Se întocmesc fișe, se completează formulare și datele sunt transmise către minister, care stabilește cota de recoltă ținând cont de efectivul real, de efectivul optim și de sporul anual.

Reprezentanții organizațiilor de protecția mediului consideră că toate cifrele prezentate în centralizatorul privind efectivele de animale sălbatice sunt inexacte. Fundația Conservation Carpathia a încercat să afle câte capre sălbatice trăiesc în estul Munților Făgăraș și în Munții Leaota, în situri Natura 2000 protejate prin lege. Membrii organizației nu au găsit nici măcar o singură capră neagră în aceste zone unde în centralizatoarele ministerului era indicată prezența a mai mult de 150 de exemplare.

Capre negre au rămas puține în România. O parte din ele cad pradă braconajului, altele mor după ce iau toate bolile caprelor domestice ajunse cu stânele până în vârful munților, iar altele sunt împușcate cu aprobare de la Ministerul Apelor și Pădurilor.

Capră neagră

Niciodată ministerul nu a considerat necesar să supună dezbaterii publice stabilirea cotelor de recoltă propusă pentru anul în curs, la fel cum niciodată nu a făcut un studiu de impact asupra speciilor de faună de interes cinegetic, efectuat conform Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Marea problemă constă - după cum am mai spus - în modul în care se face evaluarea efectivelor de animale de interes cinegetic în România.

Este un cerc închis, unde nu sunt acceptați specialiștii din organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului. Aceștia au cerut de nenumărate ori implementarea unui sistem de cipare a unor specii de animale sălbatice, un sistem pentru care s-ar fi găsit cu ușurință fonduri europene. O altă variantă ar fi însoțirea formularelor și fișelor depuse la minister de dovezi foto și video prin care să se poată confirma realitatea acestor evaluări.

Din păcate însă, interesele legate de capra neagră și de celelalte biete animale țin de banii și plăcerile unora, nu de dorința celorlalți de a le proteja, de a le asigura supraviețuirea. 



Alte articole in rubrica Eco-life