PFAS, substanțele care se găsesc în orice și ne omoară cu zile - Eco-life | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Eco-life

PFAS, substanțele care se găsesc în orice și ne omoară cu zile

11 February 2020 - 01:30 PM Eco-life

178-44_rrSubstanțele perfluoroalchilate și polifluoroalchilate (PFAS) sunt chimicale care se găsesc în sol, apă, plante și organisme și ne pun în pericol sănătatea. Nu le putem evita complet deoarece sunt folosite în foarte multe domenii, de la cosmetice la vasele de bucătărie neaderente. Agenția Europeană de Mediu a realizat un raport pe tema prezenței PFAS în mediul înconjurător în care a prezentat riscurile la care sunt expuși zilnic cetățenii și a propus câteva măsuri pentru limitarea contaminării.
 Diana Uţă

Monitorizările efectuate de Agenția Europeană de Mediu au indicat prezența PFAS pe întreg teritoriul spațiului comunitar. În unele zone concentrațiile de acid perfluorooctanoic (PFOA) și acid perfluorosulfonic (PFOS) din apa de la robinet au depășit valoarea limită de 0,1 micrograme pe litru stabilită în 2018 la revizuirea Directivei UE privind apa potabilă. În alte zone concentrațiile de PFOA și PFOS la cetățenii cei mai expuși au fost peste nivelurile de referință pentru efectele adverse la om.

Ce sunt aceste substanțe și unde sunt folosite?

Categoria substanțelor alchilice per- și polifluorurate cuprinde peste 4.700 de chimicale folosite în diferite industrii încă din 1940. Cele mai cunoscute sunt acidul perfluorooctanoic (PFOA) și acidul perfluorosulfonic (PFOS). Sunt substanțe care nu se descompun și se acumulează de-a lungul timpului atât în organismele oamenilor și animalelor, cât și în mediul înconjurător. Se dispersează ușor prin aer și apă și au fost găsite inclusiv în zona arctică.

Cercetătorii au găsit PFAS în sângele lucrătorilor care erau expuși direct în 1970, iar începând cu anii ’90 substanța a fost identificată în tot mai multe cazuri la restul populației. PFAS se găsesc în sângele majorității oamenilor, indiferent dacă sunt sau nu expuși la locul de muncă. În iunie 2013 acidul perfluorooctanoic a fost inclus pe lista substanțelor care prezintă motive de îngrijorare sporită.

178-45

Multe dintre aceste substanțe sunt rezistente la grăsimi, apă sau căldură și de aceea sunt folosite pe scară largă în compoziția spumelor pentru stingerea incendiilor, în stratul neaderent de pe vasele de gătit, la ambalajele din hârtie pentru alimente și cosmetice, textile pentru mobilă și îmbrăcăminte de exterior, vopsele, articole fotografice, pesticide, produse farmaceutice etc.

PFAS pot fi găsite inclusiv în apa potabilă, alimente, produse de curățat și praf. În industria alimentară cea mai mare contaminare cu aceste substanțe a fost identificată în pește și crustacee. Animalele crescute pe terenuri contaminate pot acumula PFAS în carne, lapte și ouă. În schimb, dacă într-o zonă contaminată au fost plantate diferite culturi, alimentele provenite din acestea nu conțin întotdeauna PFAS în cantități detectabile. Cantitățile poluanților din mâncare diferă în funcție de diverși factori, cum ar fi tipul de PFAS și caracteristicile alimentului. Deși substanțele sunt folosite și în produsele farmaceutice, nu există studii despre efectele lor în acest domeniu.

Cum ne afectează sănătatea

Din cauza utilizării excesive a PFAS și a incapacității lor de a se descompune, acestea se acumulează masiv în mediul înconjurător, afectând sănătatea oamenilor și viețuitoarelor. Unele persoane sunt mai expuse riscului de intoxicare, în special copiii mici și vârstnicii. Bebelușii acumulează acid perfluorooctanoic (PFOA) prin expunerea mamei înainte de naștere, apoi prin alăptare și prin modul în care le este pregătită hrana, mai cu seamă dacă se folosește apă de la robinet care conține PFOA. De asemenea, bărbații prezintă un grad mai ridicat de contaminare decât femeile.

178-46

Deși nu poate fi complet evitată contaminarea cu PFAS, există metode prin care poate fi prevenită sau redusă. Expunerea poate fi controlată prin folosirea de produse cosmetice fără PFAS, alegerea produselor alimentare ecologice și evitarea utilizării vaselor de gătit din teflon și aluminiu. Materialele cele mai sigure sunt lutul, ceramica, sticla, inoxul sau metalul emailat, dar acestea din urmă nu trebuie să aibă nicio zgârietură.

Acidul perfluorooctanoic (PFOA) este eliminat prin urină, iar nivelul acestuia scade în mod natural din sânge cu aproximativ 50% la fiecare 2-4 ani în condițiile în care nu există o expunere suplimentară, ceea ce însă nu este posibil pentru că zilnic intrăm în contact cu aceste substanțe.

Cercetătorii încă dezbat efectele expunerii la PFAS asupra sănătății umane, deși o serie de studii arată că ele afectează creșterea, învățarea și comportamentul copiilor, scad fertilitatea femeilor, produc dereglări hormonale, cresc nivelul colesterolului, afectează sistemul imunitar și cresc riscul apariției cancerului.

Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a declarat PFOA drept substanță cu potențial cancerigen în urma unor cercetări care au dovedit legătura dintre contaminarea cu această substanță și cancerul renal, respectiv cel testicular. De asemenea, PFAS sunt asociate și cu diferite efecte nocive asupra rinichilor și ficatului, inclusiv leziuni hepatice, degenerarea rinichilor și deteriorarea funcției hepatice.

Politicile europene referitoare la PFAS

Substanțele alchilice per- și polifluorurate (PFAS) au fost detectate în aer, sol, plante, în mediul acvatic și în organisme. Culturile obținute în sol contaminat sau irigate cu apă poluată cu PFAS reprezintă un risc pentru sănătatea oamenilor și animalelor mai ales în zonele industriale unde gradul de poluare este mai mare. Măsurătorile au evidențiat niveluri mari de poluare a apei potabile în preajma fabricilor din Belgia, Italia și Olanda, precum și în jurul aeroporturilor și bazelor militare din Germania, Suedia, SUA și Marea Britanie. Se estimează că în Europa există 100.000 de zone care emit aceste substanțe, iar în apele de suprafață din Austria, Danemarca, Franța, Germania, Olanda, Suedia și din țari din afara Uniunii au fost identificate din ce în ce mai frecvent PFAS.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a monitorizat 21 de municipalități din regiunea Veneto din Italia și s-a demonstrat că apele subterane, cele de su- prafață și apa de la robinet sunt contaminate din cauza activității industriale. Dintre siturile incluse în studiu la 63-100% s-au găsit poluanți PFOS și în absolut toate existau și PFOA.

În 2017, europarlamentarul Daniel Buda a trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care a solicitat să i se comunice instrumentele de care dispune forul european în vederea interzicerii utilizării PFAS în ambalajele folosite pentru produsele fast-food.

Comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară Vytenis Andriukaitis i-a răspuns europarlamentarului român cu următoarea precizare: „Regulamentul (CE) nr. 1935/20041 prevede că în condiții de utilizare normale sau previzibile constituenții acestor materiale nu trebuie să se transfere în produsele alimentare în cantități care ar putea periclita sănătatea umană. Dacă în urma consultării Autorității Europene pentru Siguranță Alimentară devine evident faptul că nu sunt controlate în mod corespunzător riscurile legate de utilizarea unui material care intră în contact cu produsele alimentare, regulamentul permite Comisiei să adopte o măsură specifică pentru a reglementa suplimentar utilizarea materialului respectiv.

178-47

O astfel de măsură bazată pe evaluarea riscului ar putea interzice utilizarea unei substanțe la fabricarea materialului respectiv. În ceea ce privește PFAS, anumite substanțe perfluorurate intră în domeniul de aplicare a legislației Uniunii privind materialele plastice care intră în contact cu produsele alimentare și fac obiectul unor restricții specifice de utilizare. Folosirea lor în alte materiale care intră în contact cu produsele alimentare, cum ar fi hârtia și cartonul, poate fi reglementată în mod specific la nivel național în temeiul articolului 6 din Regula- mentul (CE) nr. 1935/2004“.

Europa începe să ia măsuri pentru a stopa contaminarea

Uniunea Europeană ia în considerare o revizuire a Directivei privind apa potabilă și dezbate stabilirea valorii limită de grup pentru PFAS la 0,5 micrograme pe litru. Acidul perfluorosulfonic (PFOS) și precursorii sunt în prezent restricționați în temeiul REACH, Regulamentul Uniunii Europene adoptat pentru îmbunătățirea protecției sănătății umane și a mediului față de riscurile pe care pot prezenta substanțele chimice. Mai multe țări au început să monitorizeze prezența PFAS, iar unele au stabilit valori limită naționale pentru apă și sol (Danemarca, Germania, Olanda și Suedia), pentru textile (Norvegia) și pentru industria alimentară (Danemarca). Danemarca a anunțat chiar interzicerea din 2020 a folosirii în industria alimentară a materiilor prime contaminate cu PFAS.

În iunie 2019 Consiliul European a atras atenția asupra răspândirii PFAS în mediul înconjurător și a solicitat să fie găsite soluții pentru stoparea contaminării. În România nu s-a luat deocamdată nicio decizie privind utilizarea acestor substan-țe nocive. 



Alte articole in rubrica Eco-life