Punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Stânca - Costești - Energie | Ecologic

Energie

Punerea în siguranță și reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Stânca - Costești

08 April 2014 - 03:19 PM Energie

Stânca - Costeşti, deversor inundaţiiLucrarea hidrotehnică de pe Prut, Stânca - Costeşti, pusă în funcțiune în anul 1978, este o lucrare realizată în perioada comunistă de către RSR în parteneriat cu URSS. Acum, după 36 de ani și după mari schimbări politice, refacerea unor lucrări se face în mare parte din fonduri europene.

Descrierea și importanța lucrării

În Registrul Român al Marilor Baraje din România, în prezent cu un total de 247 baraje, barajul Stânca - Costeşti figurează pe locul 49 în ordinea înălţimii şi pe locul 2 după volumul util al lacului de acumulare (1285 milioane mc, după Porţile de Fier cu 2100 milioane mc, la nivelul corespunzător asigurării de 1%).

Acumularea Stânca - Costeşti este amplasată pe râul Prut pe graniţa dintre România şi Republica Moldova, în dreptul comunei Stânca pe malul românesc, şi al comunei Costeşti de pe malul moldovenesc, la 576 km de la confluenţa Prut - Dunăre, și reprezintă cea mai importantă lucrare existentă în cadrul bazinului hidrografic Prut. Execuţia lucrărilor s-a făcut în perioada 1973 - 1978. În perioada de peste 30 de ani de exploatare, numeroasele lucrări și amenajări componente ale NH Stânca - Costești s-au comportat în mod corespunzător, la parametrii și condițiile avute în vedere la proiectarea acestora. Au existat însă și unele lucrări care s-au degradat în timp.

S-au constatat scurgeri în regim tranzitoriu pe golirile de fund, cu înregistrare de infiltrații prin rosturile permanente ale golirilor de fund și a aducțiunilor la CHE (centrala hidro-electrică) și degradări ale disipatorului de energie al acestora și ex-filtrații la Barajul din Vechea Carieră cu valori sporite la cote cu acumularea peste nivelul 90,80 mdMB, și cu antrenarea de material solid din corpul barajului.

Nodul hidrotehnic Stânca - Costeşti de pe râul Prut, judeţul Botoşani, compus din frontul de retenţie şi lacul de acumulare împreună cu CHE este exploatat în comun cu organele de exploatare din Republica Moldova.

Stânca-Costeşti

Partea din Nodul Hidrotehnic Stânca - Costeşti situată pe teritoriul României este administrată de Administraţia Naţională „APELE ROMANE“ - Exploatarea complexă Stânca - Costeşti şi respectiv Sucursala Hidrocentrale Bistriţa - CHE Stânca pentru uzina hidroelectrică situată la piciorul barajului, iar partea aflată pe teritoriul Republicii Moldova, nodul hidrotehnic, este administrat de Direcţia de Exploatare a Nodului Hidrotehnic Costeşti - Stânca de pe râul Prut şi respectiv de IS Nodul Hidroenergetic Costeşti.

Conform „Acordului între Guvernul RS România şi Guvernul URSS privind construirea şi exploatarea în comun a nodului hidrotehnic Stânca - Costeşti de pe râul Prut“, acesta are ca principale obiective: asigurarea debitelor necesare pentru extinderea suprafeţelor irigate; producerea de energie hidroelectrică (două hidrocentrale); alimentarea cu apă potabilă şi industrială; atenuarea undelor de viitură şi combaterea inundaţiilor; piscicultură.

Viituri semnificative

În perioada de exploatarea a acumulării, s-au produs, între anii 1991-2006, o serie de viituri semnificative, dintre care cele mai importante în mai 1998 și august 2005, cu debite maxime de 2410 respectiv 2640 m3/s, nivelurile maxime în acumulare ajungând la 2,82 m sub cota deversorului de ape mari.

Viitura survenită pe râul Prut în iulie - august 2008 cu un debit maxim de 3380 m3/s (cu circa 15% mai mare ca debitul de calcul al amenajării) a produs o creștere a nivelului apei în acumulare cu aproximativ 7 cm peste creasta superioară deversorului. Prin manevrarea a două stavile clapetă s-a permis prima deversare la evacuatorul de ape mari al barajului Stânca - Costești, cu o lamă maximă de 277 cm, iar în timpul tranzitării viiturii barajul s-a comportat bine, înregistrându-se însă și două incidente:

• A fost inundată camera de comandă a acționării stavilelor clapet, astfel încât nu a mai fost posibilă manevrarea acestora, în ramura de sub deversor a galeriei de drenaj din versantul drept.

• Forajele de drenaj existente din tavanul galeriei au colectat și evacuat debite cu valori ridicate, ceea ce a împiedicat, în mare măsură, evacuarea acestora. Acest eveniment a impus necesitatea realizării unor lucrări de punere în siguranță.

Principalele lucrări și costurile acestora

Principalele lucrări de construcţii-montaj prevăzute în studiului de fezabilitate „Punerea în siguranţă şi reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic STÂNCA - COSTEŞTI“ sunt:

1. Impermeabilizări la camera de manevră a stavilelor clapet;

2. Impermeabilizări la barajul de pământ şi la barajul din Vechea Carieră, pentru diminuarea exfiltraţiilor şi coborârea nivelurilor piezometrice din prismul de stabi- litate aval;

3. Impermeabilizarea pereţilor de beton ai turnului de manevră de la golirile de fund;

4. Refacerea betoanelor pe canalul rapid al descărcătorului de ape mari şi reabilitarea sistemului de drenaj al acestuia;

5. Consolidări versant în amonte de baraj, în zona debarcaderului, pe o lungime de circa 250 m;

6. Reabilitarea sistemului de drenaj al barajului de beton de pe malul stâng şi realizarea unui sistem eficient de măsurare a debitelor exfiltrate;

7. Hidroizolarea pereţilor de la Blocul Co-mun de Exploatare, de pe coronamentul barajului, în zonele afectate de factorii atmosferici şi de deferlare a valurilor;

8. Refacerea digului de contur al albiei vechi a râului Prut, aval de nodul hidrotehnic, pe circa 150 m;

9. Reparaţii şi reabilitări în zonele degradate ale disipatorului de energie şi a zidurilor de racord;

10. Reabilitare drumului pe coronamentul barajului şi a căilor de acces;

11. Amenajări şi reabilitări echipamente hidromecanice şi electrice;

12. Reabilitare sistem informaţional.

Valoarea totală a investiţiei cu TVA la data de 31 decembrie 2013 (1 euro = 4,4847 lei), conform HG aprobate pentru partea română şi moldovenească este de 207.353,604 mii lei, respectiv 46.235,404 mii euro, din care Construcţii + Montaj: 145.296,244 mii lei, respectiv 32.397,832 mii euro.

Pentru partea română valoarea totală actualizată a investiţiei cu TVA la data de 31 decembrie 2013 (1 Euro = 4,4847 lei), este de 79.432,171 mii lei, respectiv 17.711,626 mii euro, din care Construcţii + Montaj 53.098,215 mii lei, respectiv 11.839,671 mii euro.

Stânca-Costeşti

În cadrul proiectului „Prevenirea şi protecţia împotriva inundaţiilor în bazinele superioare Prut şi Siret, prin punerea în aplicare a unui sistem modern de monitorizare cu staţii automate“ - (EAST AVERT), proiect implementat prin Programul Operaţional Comun România - Ucraina - Republica Moldova 2007-2013, finanţat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat şi co-finanţat de statele participante în program, se vor executa lucrări de construcţii şi montaj, pentru Punerea în siguranţă şi reabilitarea amenajărilor de la Nodul Hidrotehnic Stânca - Costeşti, jud. Botoşani, în valoare de aproximativ 856.000 euro.

Principalele lucrări care se vor executa, în perioada 2014 - august 2015 sunt:

- Reabilitarea echipamentului hidromecanic de la descărcătorul de ape;

- Reabilitarea echipamentului electric de la descărcătorul de ape mari şi reabilitarea sistemului informaţional baraj Stânca Costeşti.

A. Reabilitarea echipamentului hidromecanic de la descărcătorul de ape mari

La descărcătorul de ape mari se vor realiza următoarele lucrări:

- înlocuirea sistemului de etanşare la fiecare stavilă segment;

- refacerea protecţiei anticorozive a corpurilor stavilelor;

- îmbunătăţirea sistemului actual de etanşare între tija servomotorului şi planşeu;

- prevederea de limitatoare de siguranţă pentru poziţia maximă (ridicat) la fiecare stavilă;

- prevederea unui sistem de blocare sub sarcină a stavilelor ridicate;

- revizia rezervorului de ulei;

- înlocuirea grupurilor de pompare prin schimbarea componentelor (pompă, mo-tor electric etc.), a aparaturii hidraulice şi a circuitelor;

- mutarea grupurilor de pompare tip „B“ de la servomotoare într-o zonă neinundabilă;

- revizia servomotoarelor.

B. Reabilitarea echipamentului electric de la descărcătorul de ape mari şi implementarea  unui sistem informaţional

Echipamente electrice

Pentru echipamentul electric, se vor realiza următoarele:

- Execuţia tablourilor electrice 0,4 kV de la Deversorul de ape mari care le vor înlocui pe cele actuale;

- instalaţiile electrice interioare noi de la Deversorul de ape mari;

- reabilitarea elementelor de protecţie, şi anume reabilitarea prizei de pământ şi a instalaţiilor de împământare de la Deversorul de ape mari pentru asigurarea protecţiei corespunzătoare atât a echipamen- telor, cât şi a oamenilor;

- reabilitarea instalaţiilor electrice de acţionare hidraulică la Deversorul de ape mari. Acţionarea acestora se va prevedea a se realiza cu automate programabile, capabile să transmită date la dispecerat, care vor înlocui actualele echipamente cu re-lee;

- Posibilitatea transmisiei datelor la Dispeceratul barajului, atât în ceea ce priveşte poziţia, cât şi starea echipamentelor.

Sistemul informaţional

Proiectul de sistem informaţional urmăreşte asigurarea colectării, prelucrării şi transmiterii datelor hidrometeorologice preluate de la punctul de măsură Ripiceni şi postul pluviometric Dispecerat baraj către Dispeceratul local, precum şi posibilitatea transmiterii acestora sau a rezultatelor prelucrărilor la alte organisme interesate.

Pentru supravegherea accesului persoanelor neautorizate la obiectivele care se reabilitează a fost prevăzut un sistem de supraveghere video cu înregistrare digitală şi transmitere la dispecerat, inclusiv elemente de avertizare antiefracţie.

ecologic



Alte articole in rubrica Energie