Strategia Energetică Națională, între cazuri de infringement și obiective ambițioase - Energie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Energie

Strategia Energetică Națională, între cazuri de infringement și obiective ambițioase

12 October 2018 - 01:47 PM Energie

Alexandru Mustaţă, Bankwatch RomâniaStrategia Energetică Națională va trebui să indice direcția pentru următoarele decenii: ținem în viață artificial o industrie aflată în declin la nivel global sau investim într-un sistem modern, bazat pe energie curată? Pentru a găsi răspunsuri la aceste întrebări, Asociația Bankwatch România a organizat pe 6 septembrie 2018 conferința „Legislația de mediu și energia în România: provocări și viitor“.

La eveniment au vorbit Doru Vișan, secretar de stat în Ministerul Energiei, Marcela McAndrew, reprezentând departamentul juridic al Directoratului General de Mediu din cadrul Comisiei Europene, Cristina Prună, deputat și membru al Comisiei pentru industrii și servicii, Antoanela Costea din partea WWF România și Alexandru Mustață, Bankwatch România.

Nevoia de o discuție pe această temă este dată de contextul european - adoptarea pachetului legislativ „Energie curată pentru toți europenii“ și național - pregătirea Planurilor Naționale Integrate Energie Schimbări Climatice (PNIESC), care trebuie să conțină obiectivele și strategiile în domeniu ale statelor pentru perioada 2020-2030.

În același timp, mai multe termocentrale pe cărbune funcționează fără autorizație integrată de mediu (AIM), fapt ce a dus la deschiderea procedurii de infringement împotriva României încă din 2017. Un alt caz a fost demarat în iulie anul acesta pentru că doar două unități - Govora 2 și Deva 2 - au emisii de dioxid de sulf și pulberi care depășesc pragul național alocat pentru toate instalațiile mari de ardere.

Conferinţa Bankwatch

Asociația Bankwatch a semnalat Comisiei Europene proasta transpunere a Directivei pentru Emisii Industriale prin Legea nr. 278/2013 deoarece sancțiunile care se aplică operatorilor nu sunt eficiente, proporționale și descurajante așa cum prevede textul Directivei, lipsind și prevederile care să împiedice funcționarea instalațiilor fără autorizație integrată de mediu.
O serie de termocentrale au urmat în ultimii ani un scenariu aproape identic. Acestea au funcționat fără a deține o AIM valabilă, au fost amendate de Garda de Mediu, au contestat sancțiunea în instanță și pe durata desfășurării procesului - minim doi ani - au funcționat nestingherite, fără alte repercusiuni. Bankwatch Romania a sesizat acest lucru în ianuarie 2016, solicitând Gărzii de Mediu Gorj verificarea activității unității 7 de la termocentrala Turceni, deoarece pentru aceasta nu fusese emisă AIM. Autoritățile au dispus suspendarea activității și o amendă de 60.000 lei, dar Complexul Energetic Oltenia a solicitat la scurtă vreme anularea sancțiunii. Deoarece plângerea suspendă executarea, unitatea funcționează și astăzi nereglementat, iar abia luna aceasta a început procedura de reautorizare. În situații similare se găsesc termocentralele Deva, Govora și Paroșeni.

Doru Vişan, secretar de stat, Ministerul EnergieiAșadar, decizia rațională din punct de vedere economic pentru un operator este să încalce legea și să conteste amenda primită, fapt ce îi permite funcționarea timp de 2-3 ani, până la pronunțarea definitivă a instanței. Conform OUG nr. 195/2005, amenda poate fi de maxim 100.000 de lei, adică încasările unei termocentrale pentru energia produsă în câteva ore, ceea ce nu este deloc „descurajant“, așa cum prevede Directiva. Cealaltă opțiune este să facă investiții de ordinul milioanelor de euro în modernizări, însă această alternativă nu este luată în considerare deoarece lipsește presiunea din partea autorităților responsabile.

Din iunie 2021 intră în vigoare noile BAT-uri ce obligă operatorii termocentralelor să utilizeze cele mai bune tehnici disponibile, care vor înăspri limitele de emisii existente. Majoritatea termocentralelor pe cărbune nu reușesc să le respecte nici pe cele existente, iar multe unități beneficiază de derogări pentru SO2, NOx sau pulberi. Peste trei ani vor fi obligate să reducă emisiile mai multor substanțe, printre care și mercurul, pentru a reduce nivelul poluării aerului, care în Europa este responsabilă pentru peste 400.000 de morți premature în fiecare an. Regulile se schimbă și pentru derogări, acestea fiind condiționate de o analiză care să demonstreze că beneficiile aduse de modernizări vor fi mai mici decât costul investiției.
Nu doar contextul legislativ este nefavorabil industriei cărbunelui: vârsta medie a unităților pe lignit și huilă din România a depășit 40 de ani, costul exploatării cărbunelui crește pe măsură ce carierele au nevoie de extinderi și utilaje de reparații, iar prețul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră a crescut anul acesta de la 6 la 25 de euro. Strategia Energetică Națională va trebui să țină cont de toate aceste lucruri și să indice direcția pentru următoarele decenii: ținem în viață artificial o industrie aflată în declin la nivel global sau investim într-un sistem modern, bazat pe energie curată?

Alexandru Mustață,
campaign coordinator Bankwatch Romania



Alte articole in rubrica Energie