Renunțarea la cărbune, unul dintre obiectivele Pactului Ecologic European - Energie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Energie

Renunțarea la cărbune, unul dintre obiectivele Pactului Ecologic European

11 April 2020 - 02:22 PM Energie

180-45_lrUn sector energetic durabil în Europa este pasul care ar putea îmbunătăți radical calitatea vieții prin închiderea termocentralelor pe cărbune. Este un plan ce se regăsește în Pactul Ecologic European al Comisiei Europene și care va asigura tranziția statelor membre către o energie verde.
Diana Uţă

Pactul Ecologic European constă într-un pachet de legi propuse de Comisia Europeană care va aduce schimbări importante menite să revoluționeze mai multe sectoare ale economiei. Principalul obiectiv pe termen lung este obținerea neutralității climatice până în 2050. Tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon vizează crearea unui sector energetic durabil, care stimulează dezvoltarea și inovarea, sporește calitatea vieții, lărgește gama de produse și servicii și scade valoarea facturilor pe care le vom plăti.

Decarbonizarea Europei

Industriile europene plătesc un preț pe poluare care este stabilit în baza sistemului EUTS de comercializare a certificatelor de carbon, de aproximativ 25 euro pe tona emisă. Companiile din afara UE nu trebuie să plătească această taxă, ceea ce face ca produsele de import să fie mai ieftine. Taxarea carbonului la frontiera Uniunii ar face ca importurile să fie la același preț ca și produsele interne ale blocului european. De asemenea, ar trebui să acționeze ca un stimulent pentru alte economii care doresc să exporte către UE pentru a-și decarboniza procesele de producție.

Uniunea Europeană sprijină statele membre să își dezvolte infrastructura energetică astfel încât să utilizeze mai mult surse regenerabile și să aleagă hidrogenul în locul arderii cărbunelui. În paralel va fi creată o piață competitivă a gazelor decarbonizate, odată ce concentrațiile de gaz metan din atmosferă cresc. Din bugetul UE pentru perioada 2021-2027 aproximativ 250 miliarde euro vor fi alocate pentru măsuri care să atingă obiectivele de mediu, iar în același timp va fi creat un „Mecanism al Tranziției Juste“ în valoare de 100 miliarde euro. Din acești bani 7,5 miliarde euro sunt fonduri nerambursabile alocate pentru a ajuta cele mai afectate regiuni, în special zonele miniere din marile bazine carbonifere. Termocentralele pe cărbune din Polonia, România și Germania sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din efectele negative asupra sănătății populației, așadar aceste țări se numără printre statele care vor primi sprijin. Polonia va primi 2 miliarde euro, Germania 800 de milioane, iar România 750 milioane euro.

180-46

Pulberile de cărbune ajung în corpul nostru

Emisiile de la termocentralele pe cărbune din Europa cauzează anual peste 18.000 de decese premature și aproximativ 8.600 de noi cazuri de bronșită cronică, ducând la pierderea a peste 4 milioane de zile de lucru. Impactul asupra sănătății în Europa este estimat la aproximativ 43 miliarde euro pe an.

Termocentralele pe cărbune emit cantități semnificative de pulberi în suspensie, dioxid de sulf și oxizi de azot, iar aceștia din urmă contribuie indirect la formarea ozonului. Cele mai îngrijorătoare pentru sănătate sunt pulberile în suspensie (PM2,5) și ozonul. O expunere îndelungată la acești poluanți poate cauza boli respiratorii cronice (bronșită cronică, emfizem, cancer pulmonar) și maladii cardiovasculare (infarct miocardic, insuficiență cardiacă congestivă, boală cardiacă ischemică, aritmii cardiace). Studiile arată că mortalitatea din cauză cardiovasculară crește cu 12 până la 14% la fiecare 10 micrograme în plus la concentrațiile de pulberi fine. Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că poluarea aerului poate afecta greutatea nou-născutului și poate provoca nașteri premature.

Mercurul și poluanții organici persistenți (POP) din atmosferă sunt emiși tot de termocentralele pe cărbune. Pot fi inhalați sau absorbiți prin alimente și apă. Termocentralele pe cărbune sunt cea mai importantă sursă de mercur din Europa, deși emisiile tot mai mari pot afecta dezvoltarea cognitivă a copiilor și pot cauza daune ireversibile organelor vitale ale fătului.

Germania a vrut să fie un exemplu, dar a eșuat

Cărbunele alimentează aproximativ o treime din energia electrică a Germaniei și mai mult de jumătate din această cantitate se bazează pe arderea lignitului, un combustibil fosil mai ieftin, care produce mult mai multe emisii de carbon.

180-47Guvernul german a convenit asupra unui plan de eliminare treptată a centralelor pe cărbune până în 2038 și își propune să utilizeze cel puțin 65% din energia electrică din surse regenerabile până în 2030. O mare parte din compensațiile de 40 miliarde euro se va aloca proiectelor noi de infrastructură pentru zonele dependente de cărbune și recalificarea angajaților. Un prim pas a fost făcut în 2018 când a fost închisă ultima mină de huilă din țară, în regiunea Ruhr. Momentul a fost marcat printr-o ceremonie impresionantă care a pus punct unei industrii vechi de 200 de ani și care a dat startul unei noi revoluții industriale. Conform cifrelor guvernamentale, industria minieră de cărbune din Germania a primit peste 40 miliarde euro din 1998 și urmează să obțină alte 2,7 miliarde euro până în 2022. O parte din bani sunt necesari pentru a face față eforturilor de întreținere a minelor, de ecologizare a siturilor și de protecție a regiunii Ruhr, în condițiile în care galeriile subterane cedează de la o zi la alta.

Spre deosebire de huilă, operațiunile de extragere a lignitului creează profit, iar cea mai mare parte a cărbunelui este folosită la centralele electrice din apropierea minelor. Au mai rămas trei regiuni de exploatare în Germania: districtul Rhenish din Renania de Nord-Westfalia, Lusatian din Brandenburg și Saxonia și districtul Germaniei Centrale din Saxonia și Saxonia-Anhalt. Rezervele totale de lignit ale țării se ridică la 31 miliarde tone.

Închiderea ultimei mine de huilă a fost un exemplu pe care guvernul de la Berlin a vrut să îl dea partenerilor europeni, dar acum este umbrită de o nouă decizie care revoltă activiștii de mediu. Germania va deschide cea mai mare centrală pe cărbune în 2020. Uniper, un distribuitor de energie internațional, va începe operațiunile comerciale la termocentrala Datteln 4, o investiție care se ridică la 1,5 miliarde euro. Centrala va arde cărbune care nu va fi extras în Germania, ci importat din regiuni precum Siberia, Africa de Sud sau nordul Columbiei. Potrivit organizației Prietenii Pământului din Germania, Datteln 4 va emite 8,4 milioane tone dioxid de carbon anual și va ajunge astfel printre cele mai poluante centrale pe cărbune din țară.

Cazul Poloniei este mai dificil

Polonia este dependentă de cărbune, din care se produce 80% din energia livrată în rețelele publice. Aproximativ 5% din energie are ca sursă gazul natural și 14% energia regenerabilă. Folosirea cărbunelui autohton în detrimentul gazului reprezintă de fapt o declarație politică în fața Rusiei.

În septembrie 2019 guvernul conservator al Partidului Lege și Justiție a redeschis prima mină de cărbune după 25 de ani, un gest cu semnificații politice, mai ales că avea loc cu trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare. Mișcarea i-a alertat pe partenerii europeni, iar Anton Lazarus, directorul de comunicare al Biroului European de Mediu, a declarat că Polonia riscă să piardă un mare număr de locuri de muncă dacă amână tranziția către energia verde.

180-48

Cărbunele este un subiect de polemică pe scena politică poloneză între conservatorii aflați la putere și ecologiștii și liberalii din opoziție. Guvernul conservator de la Varșovia susținut de Partidul Lege și Justiție (PiS) și-a declarat sprijinul pentru cărbune, dar își dorește să reducă ponderea în coșul energetic de la 80% în prezent la 50% până în 2050. Coaliția civică de opoziție ar vrea să elimine complet cărbunele până în 2040.

În același timp, PiS pregătește o legislație care să permită guvernului să deschidă noi mine de cărbune fără aprobarea autorităților locale. Krzysztof Tchórzewski, ministrul Energiei, a adus lămuriri: „Această legislație specială pregătită de parlamentari este legată de faptul că autoritățile locale nu sunt interesate de construirea altor mine în zonele lor, iar noi vom avea nevoie de depozite de cărbune pentru a asigura aprovizionarea industriei energetice“.
PG Silezia, cea mai mare companie privată de minerit din Polonia, susține că economia va rămâne dependentă de cărbune și în următorii 15 ani din cauza dezvoltării lente a surselor alternative de energie și a puterii sindicatelor minerilor.

Pactul ar putea închide minele din Valea Jiului și Oltenia

În România, conform datelor din 2018 publicate de Ministerul Energiei, 28% din electricitatea livrată provenea din hidrocentrale, 10% din fermele eoliene și 3% era energie solară. În total, o pondere de 31% este considerată energie regenerabilă, iar cărbunele reprezintă 24% din coșul energetic național.

Uniunea Europeană a alocat României 750 milioane euro pentru a facilita tranziția către energia verde. În acest context, țara noastră ar fi nevoită să închidă mai multe mine ca acelea din Valea Jiului și Oltenia. Siegfried Mureșan, negociatorul-șef al Parlamentului European pentru Pactul Verde, a solicitat ca această sumă să vină din fonduri suplimentare și să nu fie finanțată prin tăieri de la agricultură sau coeziune: „Obiectivul meu este să nu alocăm acești bani pe focuri de paie cum sunt măsurile de reconversie profesională. Degeaba faci reconversia unui miner în brutar sau frizer dacă nu există locuri de muncă. Trebuie să investim în principal în industrie, acolo unde sunt calificați deja minerii respectivi. Măsurile sociale sunt un foc de paie“.

180-50

Europarlamentarul afirmă că România își dorește să înlocuiască termocentralele pe cărbune cu cele pe gaz, dar procesul va fi de lungă durată: „Cel mai mult poluează cărbunele. Dacă renunțăm la termocentralele pe cărbune, este esențial să utilizăm gazul pentru tranziție. Vom solicita să putem retehnologiza termocentralele pe cărbune în termocentrale pe gaz. De exemplu, termocentrala de la Paroșeni (Valea Jiului). Se poate face ușor tranziția la gaz și angajații care lucrează acum în termocentrala de la Paroșeni își vor păstra locurile de muncă“.

Cele mai noi directive de mediu ale Comisiei Europene impun condiții drastice pentru termocentrale, care vor trebui îndeplinite până în 2021. Sorin Boza, directorul Complexului Energetic Oltenia, a explicat: „Acest pachet de directive europene prevede reducerea emisiilor la 550 grame dioxid de carbon pe kilowatt oră produs. Complexul Energetic Oltenia și producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să știm toți că dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic este imposibil“. Aplicarea acestor noi norme ar însemna închiderea tuturor termocentralelor în doar un an pentru că fie ar trebui ca mare parte din grupuri să stea oprite, fie ar trebui disponibilizate sute de milioane euro în câteva luni pentru realizarea investițiilor. Complexul Energetic Oltenia nu dispune de acești bani, dar și dacă ar dispune, termenul este prea scurt pentru a putea efectua lucrările.

Eforturile sunt mari din partea tuturor

Obiectivul Comisiei Europene este unul ambițios, dar și costisitor. Tranziția către neutralitate climatică necesită foarte multe investiții din punctul de vedere al emisiilor de carbon, iar unele țări vor fi nevoite să depună eforturi mai mari decât altele. Ajutorul de 7,5 miliarde euro din partea Uniunii Europene pentru regiunile carbonifere și miniere este un pilon de sprijin în cazul multor state, inclusiv al României. Aceste țări își vor pierde o parte importantă din baza economică în decursul procesului de tranziție, dar eliminarea treptată a cărbunelui în următoarele decenii este un pas fundamental și necesar, care va trasa drumul către un viitor al energiei verzi. 

180-49



Alte articole in rubrica Energie