Remat MG, cel mai puternic reciclator din vestul ţării - Energie | Ecologic

Actualitate

Remat MG, cel mai puternic reciclator din vestul ţării

03 January 2013 - 03:03 PM Actualitate

În țară, dar în special în zona de vest, Remat MG este o prezență foarte puternică în piața reciclării. Cu o politică de investiții majore, cei de la Remat MG au reușit să fie astăzi unul dintre cei mai importanți reciclatori din domeniul fierului vechi, al metalelor neferoase și, mai nou, al deșeurilor electrice și electronice. Directorul general al companiei, Marius Mairovitz, face parte din noua generație de manageri din domeniul reciclării. La 37 de ani conduce o firmă a cărei cifră de afaceri depășește 100 de milioane de euro.

Matei Dumitru

rematmg1_lr

M.D.: Cum a luat naştere REMAT MG SA?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Remat Arad SA este actualul Remat MG (Müller Guttenbrunn), între cele două societăţi, Müller Guttenbrunn Recycling şi Remat SA, a avut loc o fuziune în anul 2011. Şi aşa am ajuns să fim Remat MG cu puncte de lucru în Arad, Timişoara, Frumuşeni, Ploieşti, Ineu, Lipova, Sebiş şi Simand. Societatea a luat naştere ca urmare a fuziunii dintre RMG şi MGR.

M.D.: Ce ne puteţi spune despre firma „mamă“?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Firma Müller Guttenbrunn a fost înfiinţată în anul 1954, în Austria şi și-a început activitatea prin colectarea deşeurilor şi resturilor rezultate în urma războiului. Deşeuri pe care firma le prelucra primar şi apoi le livra topitoriilor. Apoi încet, încet s-a dezvoltat şi în anul 1970 a achiziţionat primul schreder. Începând cu anii ’90 a început o expansiune în Europa, în special spre Europa de Est, profitând de căderea blocului comunist şi astfel au ajuns să aibă filiale în Cehia, Slovacia, Ungaria şi în România. În ţara noastră, primul punct a fost în Timişoara (2000) şi apoi în Arad (2005). În anul 2011, am hotărât împreună cu cei de la Müller Guttenbrunn să construim aici, în Frumuşeni, noul punct de lucru care să fie şi sediul societăţii, datorită unor necesităţi apărute din dezvoltarea bussines-ului. Aici am vrut să facem după posibilităţile noastre, cel mai modern punct de reciclare a deşeurilor electrice, electronice şi a metalelor neferoase din ţară. Cifra de afaceri a grupului este peste 500 de milioane de euro, iar cifra de afaceri a Remat-ului MG este de aproximativ 100 de milioane de euro anual. Cantităţile rulate anual de societatea noastră sunt în jur de 100 de mii de tone de deşeuri reciclate din fier vechi, aproximativ 25.000 de tone de deşeuri metalice neferoase, rezultate atât în urma colectării şi sortării, cât şi în urma prelucrării deşeurilor electrice, electronice, a cablurilor şi a cablajelor. Cantitatea de plastic pe care reuşim să o reintroducem în circuitul economic este de aproximativ 1500 de tone anual, iar hârtia pe care reuşim să o repunem pe piaţă este de 18.000 de tone pe an.

M.D.: Am înţeles că aici s-a făcut o investiţie mare...

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Da, aici am făcut o investiţie mare, practic am început de la zero. În urmă cu un an de zile când s-a dat drumul la această investiţie, aici era o păşune comunală, iar una din  motivaţiile noastre pentru care am hotărât să facem o investiţie aici a fost zona care este suficient de aproape de oraşul Arad şi oferă locuri de muncă pentru cei din zonă.

M.D.: Care este numărul de angajaţi?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: În total pe Remat MG avem undeva peste 220 de angajaţi, iar la Frumușeni sunt aproximativ 60 de angajaţi.

M.D.: Ce ne puteţi spune despre utilajele pe care le-aţi achiziţionat?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Da, utilajele achiziţionate sunt specifice scopului nostru, pentru a recicla la maximum metalele neferoase şi deşeurile electrice şi electronice. De aceea noi suntem dotaţi cu o serie de utilaje, cum ar fi schreder-ul pentru deşeuri electrice şi electronice, schreder-ul pentru deşeurile din aluminiu, mai multe schredere pentru cabluri şi cablaj, avem şi alte utilaje pentru descărcare, încărcare, manipulare, tăiere, precum şi diferite instrumente pentru verificare şi control a radioactivităţii şi a calităţii materialului.

M.D.: Toate utilajele care au fost achiziţionate au fost noi?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Da, investiţiile s-au făcut în utilaje noi, iar investiţia totală în construcţia sediului şi în utilaje s-a ridicat undeva la 7 milioane de euro. Am reuşit să beneficiem şi de un ajutor din fondurile europene prin Programul Operaţional Sectorial ,,Creşterea competitivităţii economice“, de aproximativ 400 de mii de euro. Până la urmă am trecut de toate verificările, dar încă nu am obţinut aceşti bani, probabil și pentru că programul s-a suspendat momentan. Avem două lucruri total diferite, realizarea investiţiei şi finanţarea. Practic noi ne-am autofinanţat din resurse proprii şi din credite bancare ca să facem acest punct de lucru, pentru că această investiţie nu a fost una cu valoare mică şi nici uşoară, dar noi credem că pe viitor ea va aduce un avantaj atât grupului, cât şi  comunităţii. Astfel, noi suntem capabili să reciclăm la maximum deşeurile, pentru că ştim că resursele sunt limitate. Iar reciclarea este de fapt o formă de minerit, dar în varianta modernă. Este mult mai puţin costisitor să extragi resursele de care ai nevoie din deşeuri şi să le introduci în circuitul economic. Se evită astfel și poluarea, şi nici nu se mai distruge mediul înconjurător prin activităţile de exploatare minieră.

rematmg2

M.D.: Referitor la linia de prelucrare a deşeurilor electrice şi electronice, sunt mai multe astfel de investiţii în ţară. La ce nivel este situată investiţia de aici?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Noi sperăm să fim peste celelalte investiţii de acest fel, fiind una dintre cele mai moderne şi având experienţa colegilor noştri din grup care au dezvoltat în Austria o linie proprie pentru reciclarea deşeurilor. Instalațiile sunt asamblate aici, dar ele sunt produse în mai multe ţări. Am lucrat cu mai mulţi producători din Germania, Austria, Ungaria, Italia, Elveţia pentru ca acum să avem o instalație unică în România.

M.D.: Cum vă procuraţi marfa?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Noi ne aprovizionăm în urma contractelor de colaborare cu generatori de deşeuri, într-o relație normală în care noi le oferim un preţ corect în urma schimbului de deşeuri. Remat-ul nostru reuşeşte să acopere foarte bine zona de vest a României şi totodată toată ţara prin colaborări cu alte societăţi comerciale de profil din domeniul reciclării. Sunt două mari componente care ne asigură deşeurile, şi anume contractele directe cu generatorii şi colaborarea cu alţi parteneri din domeniul reciclării. Bineînţeles că toate aceste colaborări au în vedere un scop co-mun, un avantaj reciproc, pentru ambele părţi implicate.

M.D.: Există la ora actuală o piaţă pentru produsele finite?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Există pieţe pentru toate produsele finite. Noi reuşim să extragem din diverse componente, de exemplu din deşeurile electrice şi electronice, noi extragem diverse metale neferoase, preţioase, semipreţioase, care până la urmă se întorc la topitoriile specifice fiecărui metal şi astfel se fac produse finite care sunt introduse în circuitul economic. Acelaşi drum îl urmează şi metalele feroase. Avem în grupul nostru o societate care poate recicla plasticul. Avem atât o piaţă internă, cât şi o piaţă externă. Varietatea produselor noastre, cantităţile pe care le producem ne obligă să avem mai mulţi clienţi atât pe plan intern, cât şi pe plan extern, în special în Europa şi Asia.

rematmg3

M.D.: Pe plan intern nu s-a simţit o revigorare a firmelor care iau materiale?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: În ultimii cinci ani există un trend ascendent în această direcţie, de dezvoltare a firmelor din România. Cred că economia românească a cunoscut un progres în ultimii cinci ani, chiar dacă unii vor critica acest lucru. Iar progresul economic implică automat producerea de cantităţi mai mari de bunuri de consum. Este direct proporţională creşterea deşeurilor tehnologice cu creşterea cantităţilor de bunuri livrate. Automat se impune necesitatea reciclării unor cantităţii de deşeuri care, după părerea mea, în ultimul timp au crescut. Dar nu trebuie să uităm că ţara noastră are două mari categorii de deşeuri, şi anume acelea provenite din demolări şi dezmembrări, fiindcă după 20 de ani încă se mai demolează şi se dezmembrează, şi celelalte deşeuri provenite din dezvoltarea economică care generează deşeuri tehnologice. Dar spre deosebire de prima categorie, această nouă categorie de deşeuri sunt specifice societăţii în care trăim. Acum nu mai avem vechile obiecte masive construite din aluminiu, multe dintre componente au fost înlocuite cu plastic şi nu mai putem discuta despre un obiect compus dintr-un singur metal sau material. Mai nou avem obiecte complexe, formate dintr-un amalgam de metale feroase, neferoase. Astfel, pentru acestea se impune găsirea unor tehnologii noi care să extragă cât mai multe componente la un procent cât mai mare.

M.D.: Ce ne puteţi spune despre politica firmei? Care este politica de achiziții a firmei?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Noi lucrăm cu toată gama de furnizori începând cu persoanele fizice care au posibilitatea să îşi predea deşeurile în toate punctele noastre de colectare, societăţile comerciale generatoare de deşeuri şi cu alte societăţi de reciclare care doresc să îşi valorifice deşeurile colectate. Există o paletă destul de mare.

M.D.: Ce puteţi să ne spuneţi despre profit?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Aceasta este o activitate profitabilă, orice manager îşi doreşte să aibă o afacere profitabilă, la urma urmei acesta este şi scopul principal pentru care cineva îşi deschide o firmă, dar cred că profitabilitatea rezultă şi din modul de organizare, din dotarea, din capacităţile de a prelucra o cantitate cât mai mare de deşeuri, în cazul nostru de a o transforma într-o materie primă secundară pentru diverşi destinatari finali, cum ar fi topitoriile. Dar succesul unei firme nu depinde doar de dorinţa de a munci, profitabilitatea unei firme este influenţată de mai mulţi factori. Pe de o parte profitul este direct proporţional cu capacitatea de prelucrare şi de valorificare pe o piaţă cât mai bună a produselor societăţii, pe de altă parte profitul este afectat şi de factori externi, cum ar fi legislaţia statului în care firma îşi desfăşoară activitatea, o fiscalitate excesivă cum este şi cazul nostru când, astfel, profitabilitatea este redusă. Un alt factor de risc este cel bursier, majoritatea materiilor prime sunt cotate la burse, iar preţurile acestora sunt fluctuante. Riscul de schimb valutar poate influenţa foarte mult profitul unei societăţi, creşterea sau descreşterea bruscă a monedei naţionale, faţă de euro sau dolar, pentru că noi exportăm aproximativ 80% din producţia noastră şi astfel încasăm valută. Ca şi manager, trebuie să găseşti soluţii pentru a reduce aceste riscuri şi să ajungi să ai o societate care să desfăşoare o activtitate profitabilă.

rematmg4

M.D.: La ora actuală, legislaţia din domeniu vă ajută?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: Avem un schelet legislativ pe care încă se mai poate construi. Din punctul nostru de vedere nu cred că statul român s-a interesat până acum în mod deosebit de reciclare. Nu avem o legislaţie care să ne sprijine foarte mult, dar este o legislaţie în care poţi să îţi desfăşori activitatea. Dacă urmărim progresul legislativ din ultimii ani, putem observa cu uşurinţă că încetul cu încetul statul român a realizat importanţa reciclării, a realizat că o reciclare adevărată nu se face decât cu dotări specifice şi a impus unele condiţii în acest domeniu, astfel încât societăţile care chiar vor să îşi desfăşoare activitatea în domeniul reciclării trebuie să aibă dotările specificate în legislaţie. În felul acesta statul român a limitat accesul unor societăţi care se ocupau doar de comerţul deşeurilor şi a deschis o portiţă reciclatorilor adevăraţi. Este adevărat că paşii care trebuie făcuţi sunt mulţi, dar în timp vom ajunge, din punct de vedere legislativ, la nivelul celorlalte ţări din Europa, şi aici mă refer în special la ţările din Europa de Vest sau la ţările nordice.

M.D.: Cum lucraţi cu organizaţiile de preluarea de responsabilităţi?

Marius Mairovitz, directorul general REMAT MG SA: În momentul de faţă noi nu lucrăm cu nicio organizaţie de preluare de responsabilităţi. Noi încercăm să ne găsim nişa noastră, să supravieţuim din munca noastră, din reciclare, din afacerea pe care noi o desfăşurăm şi nu din nişte taxe încasate într-un fel sau altul de la stat sau de la cetățeni prin intermediul organizaţiilor de preluare de responsabilităţi.



Alte articole in rubrica Actualitate

  • Certificate verzi pentru „energia verde“

    09 August 2018 - 01:04 PM

    În primele cinci luni ale anului 2018 au fost eliberate nu mai puțin de 6.422.393 de certificate verzi pentru producătorii de energie electrică di ...

  • De ce se va mai scumpi electricitatea

    10 July 2018 - 01:01 PM

    Românii vor plăti facturi mai mari la electricitate pentru a susține investițiile producătorilor de energie nepoluantă. ...

  • Bani pentru energia „prosumatorilor“

    10 July 2018 - 12:55 PM

    Proiectul legii care modifică legislația în domeniul energiei regenerabile va primi în curând votul final. Consumatorii de electricitate care au ...

  • România, lider european la energie eoliană

    12 June 2018 - 12:15 PM

    Pe data de 7 mai a.c., 35% din cantitatea totală de energie electrică consumată în România a provenit de la turbinele eoliene, iar România a dev ...

  • Noi decizii privind energia regenerabilă

    10 May 2018 - 01:41 PM

    România își va asuma o țintă de energie regenerabilă de aproximativ 35% pentru anul 2030, însă producția de energie verde nu ar mai trebui su ...

  • Turnurile turbinelor eoliene vor fi taxate

    05 April 2018 - 04:30 PM

    După ce a fost diminuat numărul de certificate verzi pe care le pot folosi, producătorii de energie eoliană vor fi nevoiți să plătească și im ...

  • Energia verde care nu poate fi plătită

    05 April 2018 - 04:17 PM

    Deși există o lege în acest sens, persoanele fizice nu pot produce și livra energie electrică în rețea, întrucât nu există o soluție pentru ...

  • Consumul de energie electrică creşte cu 2,8%

    12 February 2018 - 01:55 PM

    Consumul final de energie al României va crește în următorii ani, cu salturi anuale de peste 2,5%, iar importurile vor fi din ce în ce mai mici, ...

  • Combustibili alternativi: România trebuie să răspundă în fața UE

    12 February 2018 - 01:47 PM

    Comisia Europeană a decis pe 25 ianuarie 2018 să trimită România în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a notif ...

  • Bilanţ ANAR: starea de siguranță a barajelor mici

    07 January 2018 - 11:43 AM

    Ministerul Apelor și Pădurilor și Administrația Națională Apele Române au organizat între 6 și 8 decembrie 2017 ședința de bilanț al activ ...

  • Trei noi parcuri eoliene în România

    06 December 2017 - 12:52 PM

    România va avea trei noi parcuri eoliene, cu 362 de turbine și o capacitate de circa 1 GW. Lucrările vor începe în 2019, iar intrarea în funcți ...

  • Energie electrică pentru comunitățile izolate

    11 November 2017 - 12:28 PM

    Ministerul Mediului și Ministerul Energiei pregătesc un proiect destinat comunităților izolate care nu au acces la infrastructura de alimentare cu ...

  • Ajutoare pentru energia regenerabilă

    11 May 2017 - 12:14 PM

    Societățile care activează în sectorul producerii de energie electrică și termică și unitățile administrativ-teritoriale sau asociațiile de ...

  • Ţinta pentru 2020 a fost atinsă din 2015

    07 March 2017 - 01:37 PM

    România și-a îndeplinit deja obiectivul privind ponderea energiei regenerabile în totalul producției de energie valabilă pentru 2020, însă se ...

  • Certificatele verzi cresc factura la electricitate

    09 February 2017 - 03:25 PM

    Comitetul de Reglementare al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei a aprobat în ședința din 30 decembrie 2016 Ordinul nr. ...