Legea salubrităţii, o lege pe tema căreia dezbaterile se ţin lanţ - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Legislaţie

Legea salubrităţii, o lege pe tema căreia dezbaterile se ţin lanţ

09 May 2014 - 11:17 AM Legislaţie

Dezbaterea proiectului Legii salubrităţiiInstitutul de Politici Publice, Asociaţia Română de Salubritate şi Green Group Buzău au organizat în data de 16 aprilie a.c. un seminar pe tema mult discutatei Legi privind salubrizarea localităţilor nr. 101/2006. Amintim faptul că această lege se află din nou în discuţii în comisiile parlamentare. La conferinţă au participat din partea autorităţilor Doru Ciocan, preşedintele ANRSC, Mihail Fâcă, secretar de stat în MMSC şi Eduard Martin, vicepreşedintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor.

La seminarul intitulat „Efectele aplicării noii legi a salubrității și identificarea responsabilităților autorităților, operatorilor de salubritate, reciclatorilor și colectorilor de flux de ambalaje și DEEE pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare“ au participat şi unii reprezentanţi ai organizaţiilor de preluare de responsabilităţi, agenţi economici din domeniul salubrităţii şi reciclării deşeurilor. Discuţiile s-au axat în special pe câteva prevederi ale Legii nr. 101, în special pe cea care prevede acordarea de către autorităţile publice prin încredinţare directă a exclusivităţii colectării deşeurilor pe o perioadă de 35 de ani societăţilor de salubrizare.

O parte dintre participanţi, cei din industrie şi din organizaţiile de preluare de responsabilităţi şi-au exprimat nedumerirea şi chiar îngrijorarea faţă de aceste prevederi care, din punctul lor de vedere, încalcă orice norme de concurenţă în a-cest domeniu. Legea, în actuala formă, a fost susţinută în cadrul seminarului de către o parte dintre organizatori şi de către oficiali care au explicat în luările de cuvânt necesitatea aplicării acestei legi cât mai repede cu putinţă.

Prezent la eveniment, Doru Ciocan, preşedintele ANRSC, unul dintre susţinătorii proiectului de lege aflat în Parlament, a declarat: „Din momentul când am venit la Bucureşti, pe fiecare dintre segmentele serviciilor publice le-am tratat şi le tratez la fel. De aceea sunt astăzi aici cu dumneavoastră ca să vă ascultăm acele probleme cu care nu sunteţi încă lămuriţi, atât pe dumneavoastră, partea de reciclatori ai tuturor materialelor reciclabile, cât şi operatorii de servicii publice, reprezentanţii autorităţilor locale, reprezentanţii asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, reprezentanţii din organele centrale ale administraţiei publice. Vreau să vă spun că am lucrat la această lege, nu eu, colegii mei împreună cu factorii implicaţi din Ministerul Mediului şi din asociaţiile profesionale.

Confuzia dumneavoastră pe care o susţineţi astăzi cred că nu este justificată. La întâlnirile pe care le-am avut în Camera Deputaţilor, în Senatul României, şi în discuţiile de acum, cred că vom ajunge la o eventuală clarificare acolo unde considerăm că într-adevăr lucrurile nu au fost bine înţelese. Pot să spun că poate unele dintre confuzii ţin poate de unele definiţii, dar pot să fac afirmaţia în cunoştinţă de cauză că ele sunt în perfectă conformitate cu directivele europene privind deşeurile.

Şi dumneavoastră ştiţi foarte bine că Legea nr. 101, care a fost întoarsă de domnul preşedinte Traian Băsescu la Parlament pentru reanalizare, are două puncte care sunt în concordanţă cu directiva europeană privind achiziţiile publice, şi pot să vă spun acum că în 28 martie a.c. au fost aprobate trei directive la nivel european privind achiziţiile publice.

În acel context a fost reţinut că legea trebuie analizată strict pe partea aceasta.

Eu, împreună cu colegii mei, împreună cu Ministerul Mediului, am rediscutat lucrurile acestea, am discutat cu Consiliul Concurenţei. Ne întâlnim probabil în decursul săptămânilor de după 1 Mai ca să lămurim foarte clar aceste lucruri şi dacă o să fie nevoie vom completa suplimentar acele definiţii. Sigur, va exista o iniţiativă parlamentară pentru ca lucrurile să fie clare, să le explicităm în aşa fel încât să nu incomodăm absolut pe nimeni, dar în acelaşi timp să facem şi ordine pe acest segment de mare importanţă pentru România, segment care, spun eu, înseamnă curăţenie.

Nicio lege nu poate să fie perfectă, totul este perfectibil. Dar susţin cu tărie că ce avem astăzi pe masa Parlamentului este corect. Nu vă dezavantajează nici pe unii, nici pe alţii. Din contră, căutăm să facem o anumită regulă. Spuneam ultima dată la Senat, că începând cu 1 ianuarie 2015 noi, ca stat, avem obligativitatea de a introduce acea colectare selectivă, în caz contrar România va fi penalizată. Deci e o problemă deosebit de stringentă. Dacă din 2010 această lege stă, am reuşit în ultimii doi ani, cu eforturi nu puţine, să ajungem cu ea la Parlament. Deci eu o consider corectă, chiar dacă are unele puncte interpretabile.“

Secretarul de stat în Ministerul Mediului, Mihail Fâcă, a fost şi el de acord cu necesitatea intrării în vigoare a legii discutate. „Acest act normativ este deosebit de important pentru noi, şi acum vorbesc pentru MMSC, şi o să enumăr doar câteva puncte. Unu: vrem să facem ordine într-un sistem care va trebui să funcţioneze prin acele sisteme integrate de management al deşeurilor în marea majoritate a judeţelor din ţară. Noi suntem aproape gata de finalizare cu accesările fondurilor pe implementare şi sigur că avem nevoie de cadrul legislativ pentru o funcţionare corectă. Şi a doua chestiune foarte importantă o reprezintă atingerea ţintelor pentru ţara noastră. Din acest motiv vrem să clarificăm ce se întâmplă cu aceste deşeuri, care este traseul lor, în aşa fel încât la finalul acestui traseu să le regăsim în ţintele pe care le avem de îndeplinit.

Eu zic că este un act normativ absolut necesar şi perfectibil. Perfectibil prin astfel de discuţii şi prin stabilirea rolului fiecăruia în schema respectivă. În acelaşi timp aş vrea să menţionez şi faptul că în spatele actului normativ va fi absolut necesar, iar ministerul nostru lucrează la această idee, să avem un sistem de trasabilitate. Acest sistem ar elimina foarte multe discuţii şi controverse pe care le avem astăzi, fără doar şi poate. Deci, pe scurt, aceasta este părerea ministerului, şi intenţionăm să sprijinim implementarea acestui act normativ în aşa fel încât să fie cât mai bine şi cât mai corect aplicat“, a spus Mihail Fâcă.

Dezbaterea proiectului Legii salubrităţii

Constantin Damov, reprezentantul Green Group Buzău şi unul dintre iniţiatorii evenimentului, a prezentat un punct de vedere al industriei de reciclare faţă de legislaţia din domeniu. „Cantităţile de deşeuri care ajung la noi pentru reciclare de la firmele de salubritate sunt undeva până în 5% din ce reciclăm noi astăzi. Astăzi în România, capacităţile sunt mult mai mari decât ce se poate colecta, deci aş spune că cererea este mai mare decât oferta, şi de aceea există acea temere de care spunea domnul preşedinte Ciocan mai devreme, că am înţelege greşit lucrurile.

Dar miza este destul de mare. Preţul pe tonă la deşeuri a depăşit preţul pe tonă la grâu. Grâul este la preţ de 80 euro pe tonă, iar deşeurile de la 100 de euro la 300-400 de euro pe tonă. Metalele depăşesc 1.500 de euro pe tonă. În plus avem o piaţă de tranzacţii cu deşeuri în România de circa un miliard de euro pe an, mai bine de un miliard. Cantităţile reciclate sunt mai mari decât cantităţile colectate şi eu pot să spun aici încă o dată că se importă deşeuri în România, se importă plastic în România, se importă aluminiu în România. Şi în acest domeniu însă noi suntem discriminaţi negativ faţă de concurenţii noştri din Europa. Pentru a face un import noi trebuie să completăm zeci, sute de hârtii pentru a obţine acele notificări. Altfel nu poţi să imporţi. În schimb oricine poate să importe din România liber. Dacă mâine un reciclator din Italia de exemplu, vrea să cumpere aluminiu din România, se încarcă camionul, a plecat, nu este nicio problemă. Dacă noi vrem să importăm doze de aluminiu din Italia, trebuie să facem un dosar care s-ar putea să dureze şi şase luni de zile, nu din cauza autorităţilor noastre, ci pentru că ni se cer şi autorizaţii de tranzit prin alte ţări.

Să ştiţi că sesizarea faţă de proiectul Legii nr. 101 nu a venit la noi de la departamentele juridice, nici de la cei de la aprovizionare, ci pur şi simplu din partea băncilor. Ni s-au cerut clarificări. Grupul nostru are astăzi 12 milioane de euro de la Banca Europeană, BERD-ul fiind şi acţionarul nostru majoritar. Credem că Legea nr. 101 nu are corespondenţă cu legislaţiile europene şi de aceea trebuie să îi acordăm o atenţie crescută, pentru că ea va trebui să respecte toate celelalte legi referitoare la deşeuri şi chiar dacă este o lege naţională, ea va trebui să aibă acelaşi iz european.

Referitor la fluxurile speciale. Colegii care se ocupă de DEEE-uri şi-au apărat interesele şi au reuşit să convingă legiuitorul. Noi, ceilalţi care ne ocupăm de ambalaje n-am fost prezenţi la dezbateri, nu ne-am susţinut, şi legea a ieşit aşa cum a ieşit. A apărut o discriminare. Avem un flux special care a fost eliminat, cel de DEEE-uri, dar mai avem un flux special care nu este eliminat, cel de ambalaje. Şi cred că aici ar trebui să ajungem la o soluţie unitară. Vrem să avem acelaşi statut.

Preşedintele Asociaţiei Române de Salubritate şi vicepreşedinte al Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor, Eduard Martin a fost unul dintre principalii iniţiatori ai revizuirii Legii nr. 101/2006. În luarea sa de cuvânt el a încercat să clarifice neclarităţile legate de codurile de deşeuri.

„Noi nu avem o lege astăzi care să-i oblige pe operatorii de salubritate să colecteze separat, şi asta se încearcă prin Legea nr. 101, pentru că nu avem modalităţile care să oblige deţinătorul de deşeuri să depoziteze separat deşeurile municipale, pentru că nu avem amenzi, iar prin Legea nr. 101 încercăm să corectăm aceste lucruri. Am spus că vorbim doar de deşeul municipal aşa cum este definit în Decizia 532/2000. În această definiţie intră şi plastice, şi aluminiu, intră şi sticlă, că asta e, asta aruncă oamenii, nu avem ce face, aşa este peste tot în lume...

Din punctul meu de vedere firmele de colectare pot merge acasă să colecteze de la persoanele cu handicap sau de la orice persoană care doreşte să i se colecteze anumite deşeuri, de ambalaje, pe Cod 15, înainte ca persoana respectivă să le depună la pubelă, să le arunce, şi astfel să-l transforme în Cod 20. Se poate, din punctul meu de vedere. Interdicţia se referă numai la deşeul municipal şi asimilat. Codul 15 este reprezentat de alte acte în vigoare şi nu este supus niciunei exclusivităţi. Peste tot în Europa este aşa, fie găsim automate, fie găsim zone de colectare separată unde vine operatorul de salubritate şi colectează separat fracţiile. Trebuie să interpretăm lucrurile corect, ca să fie înţelegere la finalul acestei discuţii şi să înţelegem cu toţii că această lege reglementează numai deşeurile municipale şi asimilate“, a spus Eduard Martin.

Înţelegere din păcate nu prea a fost însă în cadrul simpozionului. Cele două tabere, salubriştii împreună cu autorităţile pe de o parte, reciclatorii şi organizaţiile de preluare de responsabilităţi pe de altă parte, nu au căzut la o înţelegere cu privire la clarificările de termeni, legea cu pricina rămânând în percepţia marii majorităţi a societăţilor care se ocupă de managementul deşeurilor, o lege făcută de salubrişti, pentru salubrişti.

Matei Dumitru



Alte articole in rubrica Legislaţie