"Îi avertizez pe agenţii economici că nu facem rabat pentru perioada de criză" - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic

Legislaţie

"Îi avertizez pe agenţii economici că nu facem rabat pentru perioada de criză"

01 April 2009 - 01:10 PM Legislaţie

Numirea lui Silvian Ionescu în funcţia de comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu nu a fost o surpriză, mai ales după ce ministrul Nicolae Nemirschi şi-a făcut publică dorinţa de a-l avea ca subordonat. Revenirea lui Silvian Ionescu în biroul pe care îl părăsise în anul 2007, aduce mari schimbări atât în structura instituţiei cât mai ales în relaţiile dintre Garda de Mediu şi agenţii economici din România. Şi dacă ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi declara pentru ecologic că nu va accepta nici un fel de amânare în realizarea investiţiilor de mediu pe care agenţii economici s-au obligat să le facă anul acesta, acum el are şi instrumentul necesar impunerii politicii de mediu pe care şi-a propus-o, în persoana lui Silvian Ionescu.

ecologic: De ce a venit atât de greu numirea comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Sunt două explicaţii. Prima, dată şi de premier, este aceea că, de data aceasta, orice numire s-a făcut abia după ce s-au făcut verificări foarte serioase, pentru a nu se ajunge ca în anii trecuţi când în Guvern au fost făcute numiri discutabile, chiar şi ale unor persoane cu probleme penale.

O a doua explicaţie este legată de baza legală a numirii comisarului general. Hotărârea Guvernului nr. 1224/2007 de organizare şi funcţionare a Gărzii Naţionale de Mediu este foarte şubredă ca bază legală. În sensul remedierii acestei probleme, m-am pus de acord cu domnul ministru Nemirschi să schimbăm organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale de Mediu, ca să intrăm în legalitate.

Vă dau un exemplu, ca să mă înţelegeţi: comisariatele judeţene, înfiinţate prin HG nr. 1224 funcţionează actualmente, din punctul meu de vedere, la limita legalităţii. Este dovedit cu rapoartele de control ale Corpului de Control ale Primului Ministru, că departamentele economice, financiare şi de contabilitate nu sunt încadrate la nivelul la care trebuie încadrate pentru o persoană juridică. Ştiţi că, actualmente, comisariatele judeţene au personalitate juridică, ele trebuiau să aibă în acest compartiment cinci posturi, şi au doar trei. Ca urmare, controlul financiar preventiv nu se execută. Şi, ca urmare, se dovedeşte că am avut dreptate când, în 2007, am atacat în instanţă Hotărârea de Guvern. De altfel, mă aflu încă în proces cu vechiul Guvern pentru acest mod de acţiune.

Acestea au fost explicaţiile şi să vă mai spun ceva, lucrurile se fac de această dată temeinic. Nu e nimic anormal. Odată cu mine, în ziua respectivă au mai fost numiţi domnii Andreica, directorul de la Apele Române şi aşa mai departe. Oameni care, totuşi, au aşteptat şi ei ceva timp.

ecologic: Ce-aţi găsit când aţi venit, sau mai bine spus, când aţi revenit la Gardă?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Nici nu ştiu dacă să vă răspund la această întrebare, pentru că seamănă a tânguială, a plângere. Am găsit o situaţie lamentabilă. Vă dau datele privind controalele de la un singur judeţ: Caraş-Severin. Să le luam aşa, pe sărite, deci în anul 2006 au fost 178 de inspecţii şi controale, în anul 2007 - 150, iar în anul 2008 - 114. Vă mai dau un exemplu, de la Ialomiţa: anul 2006 - 135 de amenzi, anul 2007 - 82 şi anul 2008 - 35. Amenzile, am spus-o întotdeauna, desigur, nu constituie un criteriu de evaluare a muncii Gărzii de Mediu, dar ele reflectă activitatea comisarilor de gardă. Nu acuz comisarii! Acuz conducerea, care n-a ştiut să se impună, iar dacă vreţi, cel mai elocvent exemplu este că pe data de 29 ianuarie când m-am prezentat la post, planurile de muncă pe anul 2009 nu erau aprobate. Deci trecuse toată luna ianuarie şi Garda de Mediu nu ştia ce are de făcut.

ecologic: Probabil că angajaţii aşteptau ca mai peste tot noul şef, un şef care nu mai venea. Nu este normal să aştepte pentru a vedea care sunt noile priorităţi?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Nu e admisibil aşa ceva! Instituţia funcţionează şi când se schimbă şefii, şi când rămân în funcţii. Nu poţi să opreşti activitatea instituţiei. Îmi pare rău că fac asemenea constatări. Mă aflu acum, de două zile, în situaţia de a soluţiona opt hotărâri definitive şi irevocabile ale instanţelor din România, care nu au fost puse în aplicare şi care prevăd sancţiuni pentru cei care nu le-au pus în aplicare. Vorbesc de hotărâri care sunt definitive şi irevocabile de mai mult de două luni de zile.

ecologic: Cine trebuia să le pună în aplicare?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Cei care au fost înaintea mea, eu nu numesc persoane. Dar e absolut anormal! Hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă este lege. Eu respect instanţele din România, indiferent ce soluţii dau ele, dar soluţia dată de instanţă, când rămâne definitivă şi irevocabilă, se pune în aplicare. Noi, românii, vrem să îmbunătăţim calitatea actului de justiţie, dar nu îl respectăm.

ecologic: Din punct de vedere al pregătirii profesionale, cum sunt acum angajaţii Gărzii? Vă întreb acest lucru fiindcă în ultimii ani au fost multe schimbări aici. Vizaţi au fost cei din vechea gardă care fie au fost daţi afară, fie au plecat singuri...

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Nu s-a ocupat nimeni de pregătirea profesională! În 2007, înainte de a pleca eu, am aplicat la Comisia Europeană şi am obţinut fondurile necesare pentru două proiecte de twinning, deci proiecte de îngemănare cu organisme similare din ţările membre ale Uniunii Europene, una pe întărirea capacităţii instituţionale şi una pe întărirea calităţii actului de inspecţie şi control. 800.000 de euro şi 600.000 de euro. Cu co-participare românească relativ mică în interiorul acestor sume. Am lăsat aceste proiecte aprobate, cu termene de referinţă aprobate de către Comisia Europeană. Vorbim de 2007, luna mai. Ştiţi când s-au început twinning-urile? Nu s-au început încă!

Am găsit aici reprezentanţii Agenţiei Regionale de Mediu din regiunea Venetto, pe cei ai Agenţiei de Mediu din regiunea Basilica, partenerii noştri care au fost selecţionaţi din Italia. I-am găsit aici, în Garda de Mediu după data de 2 decembrie, fără să aibă un interlocutor. Sunt lucruri care pe mine mă stupefiază. Dar banii au început să curgă şi italienii au venit!

Noi am avut o cu totul altă abordare, eram într-o familie europeană de inspecţie şi control. Am invitat din 2007, la Riga, când eram în funcţie, organizaţia europeană IMPEL, organizaţia tuturor organismelor de inspecţie şi control din ţările membre şi ţările candidate, ca să ţină următorul congres din 2009 la Bucureşti. Constat că nici până acum nu sunt aprobate fondurile de participare ale părţii române, deşi Comisia Europeană a alocat fondurile, ţările membre au alocat fondurile, IMPEL a alocat fondurile. Noi nu am fost în stare să facem Hotărârea de Guvern care să dea drumul manifestării. Sigur, am pregătit-o, o vom prezenta domnului ministru, o vom susţine în Guvern în următoarele săptămâni. Dar acestea sunt lucruri pe care le recuperăm.

ecologic: Cât de importantă este pentru România organizarea acestui congres la Bucureşti?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Extraordinară. Este un congres al unui organism european de inspecţie şi control. Sunt 250-300 de participanţi, câte 5-6 din fiecare ţară membră. Este o manifestare uriaşă. La Riga, a fost deschisă de preşedintele ţării şi cu participarea ministrului Mediului. Deci se dă o importanţă covârşitoare activităţii de endorsement, de ramforsare a legislaţiei, în toată Uniunea Europeană. Iar la noi, aşa cum v-am spus mai înainte, scade numărul inspecţiilor şi controalelor, scade numărul de amenzi aplicate, deşi eu nu pot să cred că în intervalul acesta de timp ne-am conformat aşa de bine în aceste două judeţe pe care vi le-am prezentat ca exemplu, încât lucrurile sunt perfecte.

Sunt trei vectori pe care vreau să-mi desfăşor activitatea viitoare. Primul este acela de întărire a capacităţii de inspecţie şi control al Gărzii de Mediu prin reorganizarea ei, câştigând astfel un număr de 120 de posturi de inspectori şi comisari în toată ţara şi întărind capacitatea printr-o instruire continuă, împreună cu colegii noştri din Uniunea Europeană, între noi sau în acţiuni complexe cu celelalte instituţii ale statului. Mă refer la Agenţia Naţională de Mediu, la Apele Române, la Poliţie, la Jandarmerie, la organele de inspecţie şi control ale administraţiei locale. Asta este prima direcţie.

Cea de-a doua direcţie este creşterea calităţii actului de inspecţie şi control. Nu voiam să v-o spun, dar v-o spun şi pe asta: Garda de Mediu nu mai face de trei luni de zile controale în ţară, pentru că nu are aprobate metodologia de inspecţie şi control şi formularele tip de proces verbal şi de raport de inspecţie şi control. Este incredibil, dar e adevărat!

Domnul ministru, ieri după amiază, pe locul pe care staţi dumneavoastră, şi-a făcut cruce, v-o spun şi pe asta. Este imposibil ca un organ de inspecţie şi de control să fie într-un asemenea hal de decrepitudine. Deci, întărirea capacităţii de inspecţie şi control prin aprobarea unei metodologii, cât se poate de rapid, şi prin pregătirea personalului, aşa cum am început în 2007. Program de instruire şi de training care se face cu instituţiile specializate, cu specialişti veniţi din străinătate şi prin schimb de experienţă, la noi sau în ţări membre ale Uniunii Europene, pentru comisarii noştri.

Al treilea lucru, care a fost omis cu desăvârşire, este relaţia cu societatea civilă. Nu este pe locul trei, pentru că ne asumăm prin propunerea noului act normativ, pentru tot sistemul de mediu din România, colaborarea cât mai strânsă şi refacerea voluntariatului de mediu, conlucrării cu ONG-urile, conlucrării cu şcolile care poartă stindardul verde şi cooptării cât mai multor şcoli către acest obiectiv, reintroducerii taberelor de instruire pentru copii şi revenirea la o existenţă pozitivă la Ministerul Educaţiei, pentru ca acele manuale pe care le-am elaborat în 2007 să fie introduse în curricula şcolară, astfel încât să pornim din nou la drum cu dreptul pentru instruirea de mediu.

ecologic: Ce modificări se aşteaptă la Agenţia pentru Mediu şi la Fondul pentru Mediu? Se aud zvonuri că o parte din Fond, departamentul de încasări, va trece la Gardă, ca şi o parte din Agenţia de Mediu, cea care se ocupă de autorizare, va trece la Gardă, e ceva real în toate acestea?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Nu, nu! În discuţia cu domnul ministru de ieri, i-am explicat cum am procedat în trecut pentru colaborarea cu celelalte instituţii din sistem. I-am propus ca, în măsura necesarului, să instituim cât mai multe echipe complexe de inspecţie şi control, cu participarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu participarea Apelor Române sau cu participarea celorlalte instituţii din structura Ministerului de Interne.

Am discutat cu comandantul Poliţiei de Frontieră, zilele trecute, o problemă care mă preocupă, pentru că Poliţia de Frontieră, la sfârşitul anului 2010 îşi încetează jurisdicţia pe Dunăre, pentru că perioada de tranziţie se termină. Şi atunci, parte din atribuţiile Poliţiei de Frontieră vor trebui preluate de Garda Naţională de Mediu, mai ales în ceea ce priveşte poluarea fluviului şi protecţia împotriva braconajului şi a altor activităţi ilegale.

Deci toate aceste lucruri i le-am spus domnului ministru, domnia sa a fost de acord cu ele şi nu s-a pus problema vreunei modificări majore la instituţiile din subordine. Mai mult, împreună cu dânsul, atunci când a avut acea ieşire publică referitoare la Casa Verde, toţi cei care eram vizaţi a fi numiţi în funcţii de conducere, am avut o discuţie foarte aprofundată şi i-am dat dreptate domnului ministru, pentru că argumentele sunt extrem de solide. Gândiţi-vă dumneavoastră că, dacă s-ar fi aprobat în forma în care era proiectul Casa Verde din Fondul pentru Mediu, s-ar fi cheltuit o sumă relativ mare de bani pentru..., şi vă spun cinstit, pentru importuri extracomunitare, pentru că vrem, nu vrem, importurile din China ar fi fost cele mai ieftine cu panourile solare, pe de o parte, iar pe de altă parte nu e normal să foloseşti banii Fondului pentru Mediu ca să aduci produse din afara CE, nu mi se pare logic. Un al doilea argument deosebit de sensibil este faptul că societatea noastră este aşa cum este, că mergând la maximul proiectului Casa Verde, 2500 de lei nu sunt totuşi la îndemâna oricui - era participarea de 10% la proiect din partea unei familii româneşti, atunci la ce s-ar fi ajuns, ca tot oamenii cu bunăstare relativ mare să fie cei care beneficiau de proiectele Fondului de Mediu. Ideea domnului ministru de a folosi banii din Fondul de Mediu numai la blocuri mi se pare corectă şi social echilibrată.

Am mai discutat cu dânsul de asemenea şi despre pungile biodegradabile, suntem într-un impas care va trebui rezolvat în Parlament, Ordonanţa de Urgenţă e plecată către Parlament, pentru că nu e normal să cerem producătorilor de pungi să le aditiveze cu aditivi biodegradabili naturali sau chimici, dar să nu avem în ţară un laborator de referinţă care să testeze folia care rezultă, şi atunci Fondul de Mediu spune că „nu-ţi dau certificat că este biodegradabil, că nu mi-ai adus rezultatul testului“. Testele se fac în laboratoare din Germania, Marea Britanie sau Franţa şi costă o grămadă de bani şi atunci cred că soluţia de viitor foarte apropiat este ca în Parlament să trecem această lege cu un moratoriu de câteva luni, pentru ca producătorii de pungi - care nu sunt puţini, sunt vreo 25 în România, cu vreo 4000 de angajaţi, oameni care nu trebuie lăsaţi pe drumuri, să se poată pregăti. Sigur că mi s-a părut şi o exagerare taxa de mediu care a fost crescută la sfârşitul anului trecut de la 0,1 lei la 0,2 lei. Pe foştii guvernanţi i-a interesat, se pare, mai mult încasările la Fondul pentru Mediu decât efectul dezastruos pe care îl au pungile nedegradabile asupra mediului.

ecologic: Aţi reluat dialogul cu marii agenţi economici, faţă de care aveaţi în trecut o anumită predilecţie?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Am urmărit şi eu presa, ca orice cetăţean, atunci când nu eram în funcţie. Am citit că Mittal Steel pregăteşte, la sfârşitul lunii februarie, lansarea unei mari investiţii de mediu. Sper că este vorba de instalaţia de desprăfuire de la Furnalul nr. 1, pentru că el poluează cel mai mult şi acesta a fost angajamentul pe care şi l-a asumat directorul general al Mittal Steel faţă de Garda Naţională de Mediu şi de Guvernul României, în scris, adică un document opozabil.

Tot Mittal Steel s-a angajat în scris că reduce cu 6 luni perioada de tranziţie, până în 2015. Nu am ajuns încă acolo, mă aflu în funcţie doar de câteva zile, dar cu siguranţă că vom relua dialogul.

Şi nu e vorba numai de Mittal Steel. Petrom-ul trebuie să-şi ducă la îndeplinire angajamentele de ecologizare a terenurilor poluate cu explorările şi exploatările de ţiţei. Dacă facem socoteala că sunt 16.500 de foraje de ţiţei în România...

ecologic: Oricum, că ne place sau nu, conform contractului de privatizare plata lucrărilor de ecologizare revine statului român... Intenţionaţi să forţaţi statul să plătească acum, în plină criză, lucrări ce nu s-a făcut zeci de ani?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu:...Nu e chiar aşa, statul român contribuie, prin Anexa P la contractul de privatizare, cu 50 de milioane de dolari pe an. Ori eu sper că investiţiile nu sunt la nivelul de 50 de milioane de dolari pe an, vor trebui să fie mult mai mari, pentru că vorbim de închideri de câteva mii de sonde, sonde deja oprite, sau care urmează să fie oprite. Dacă facem socoteala la o medie de 5000 de metri pătraţi de teren în jurul sondei, a 2000 de sonde, astea înseamnă vreo câteva mii de hectare.

ecologic: Am înţeles că există cel puţin o lacună legislativă în zona depoluării solurilor. Este adevărat?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Scuze ne găsim cu toţii, dar când am semnat contractul de privatizare, când am repatriat profitul la societatea-mamă OMV nu ne-am uitat la scuze, ne-am uitat la efectele financiare. Trebuie să refacem efectele financiare şi cu drum către România. Asta nu este o idee nouă, a spus-o şi domnul prim-ministru acum câteva zile. Aceste societăţi-mamă trebuie să se gândească şi la locul de unde au preluat mult profit. Dar nu este vorba numai de investitorii străini, pentru că am discutat de doi investitori străini mari.

Spre exemplu, Renault, la Piteşti, respectă în proporţie covârşitoare condiţiile de mediu, la fel ca în Franţa. Dar ruşii de la Slatina nu prea fac treaba asta. Nici ucrainienii de la Tulcea.

ecologic: Este o realitate faptul că industria a intrat într-o criză fără precedent. Tot ei, puţinii mari agenţi economici ai României se confruntă acum cu probleme sociale fără precedent... Nu credeţi că ar trebui măcar înţeleşi pentru...

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Asta să nu o aud! Dacă noi facem anul acesta rabat de la condiţiile de mediu impuse de tratatul de aderare, se duce tot tratatul!... Noi avem termen de conformare 2018. Nu ne-a întrebat nimeni, şi nici noi n-am spus că facem „time-out“ dacă este perioadă de criză. Vrem, nu vrem, în 2018 ori suntem conformi, cu toate obiectivele înşirate în tratatul de aderare, ori părăsim Uniunea Europeană! Altfel nu se poate! Deci am un rol ingrat, o misiune neplăcută pentru agenţii economici, dar îi avertizez că nu există rabat pentru perioada de criză, nu am auzit de aşa ceva.

ecologic: Aţi spus că primul vector îl constituie creşterea numărului de comisari de mediu. Se poate realiza acest lucru în condiţiile actuale, de reducere drastică a cheltuielilor bugetare?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Eu nu vorbesc de creşterea numărului de posturi în Garda de Mediu, vorbesc de transformarea unor posturi administrative în posturi de execuţie. Reduc aparatul pe care îl numeam pe vremuri TESA la maximum şi maximizez numărul comisarilor de Gardă de Mediu.

Sigur că dacă vizez o discuţie în interiorul întregului sistem de mediu din România în care, slavă Domnului, posturile nu sunt puţine şi dacă mă refer la faptul că sunt o serie de posturi care, în viziunea mea, nu se justifică în alte instituţii din sistemul de mediu, am disponibilitatea, dorinţa şi intenţia de a purta, în colegiul pe minister, o discuţie serioasă cu toţi ceilalţi colegi din conducerea ministerului şi să facem în aşa fel încât să realizăm şi în sistemul de mediu din România ceea ce spunea domnul prim-ministru Boc - eficientizarea funcţiilor publice utilizate. Şi există resurse.

ecologic: Aveţi sprijinul ministrului, cu toate că sunteţi din partide diferite. Cum se explică acest fapt?

Silvian Ionescu, comisar general al Gărzii Naţionale de Mediu: Vă asigur că nu discutăm politică atunci când facem politică de mediu, şi am rămas surprins de profunzimea cunoştinţelor domnului ministru şi de modul de bun simţ în care judecă lucrurile. Am avut o discuţie - nu vă ascund - pe tema faimoasei şosele de coastă de la Constanţa. Soluţia tehnică pe care a ales-o şi pe care o are în cap este cea corectă. În aşa fel încât nu distrugem plajele, nu supărăm pe nimeni şi facem şi un lucru corect. E interesant.



Alte articole in rubrica Legislaţie


Alege o altă temă de culori

Revista

Cele mai populare articole