Infracţiunile de mediu, pe locul patru la nivel global după traficul de droguri, de fiinţe umane și cel de arme - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic

Legislaţie

Infracţiunile de mediu, pe locul patru la nivel global după traficul de droguri, de fiinţe umane și cel de arme

11 November 2015 - 05:55 PM Legislaţie

Infracțiunile de mediu înseamnă câștiguri imense, pagube incomensurabile, dispariții de specii și, nu de puține ori, punerea în pericol a vieților a mii de oameni. După război, distrugerea mediului înconjurător este poate cea mai periculoasă activitate umană. În goana nebună după profit, oameni, companii și chiar țări distrug cu bună știință lumea în care trăim, singura pe care o avem. La nivel global, instituția care stimulează cooperarea internaţională în combaterea acestor infracțiuni este INTERPOL-ul. Iar unul dintre coordonatorii proiectelor Departamentului Securitatea Mediului din INTERPOL este o româncă, Ioana Botezatu. ecologic

Ofiţerii INTERPOL sunt la datorie

ecologic: Vă rog să ne dați câteva date referitoare la cum funcționează INTERPOL-ul în ceea ce privește combaterea infracțiunilor de mediu.

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: În cadrul organizaţiei există trei grupuri de lucru pe ceea ce înseamnă mediu, printre care şi cel împotriva infracţiunilor legate de poluare, grup care s-a creat în anul 1997. În cadrul acestui grup de lucru, anumiţi ofiţeri se întâlnesc o dată pe an şi discută priorităţile geografice de analiză criminalistică şi operaţionale care se vor pune în practică de un grup bine stabilit de ţări. Un exemplu este Operaţiunea INTERPOL Enigma III (trafic de deşeuri), unde România a participat cu rezultate remarcabile. Totodată, se analizează resursele disponibile şi oportunităţile de colaborare care sunt nu numai ale Poliţiei, ci și ale altor autorități guvernamentale care pot contribui la misiunea noastră comună.

De exemplu, în România acestea intră în competența Gărzii Naţionale de Mediu, Poliției, Poliţiei de Frontieră, Vămilor, altor autorităţi cum ar fi și Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului. Dar cea care are mandat şi atribuţii peste toţi este Poliţia. Priorităţile Poliției nu le includ însă întotdeauna şi pe cele privind problemele de mediu, deoarece de acestea se ocupă şi alte autorităţi

Reprezentare internaţională a INTERPOLecologic: Există priorități ale acestor instituții, dar acestea sunt stabilite în baza unor legi. Legi transpuse din legislația europeană, dar care în România întârzie să apară.

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Într-adevăr aici trebuie făcut ceva rapid, pentru că legislaţia poate fi şi este în multe domenii inspirată şi adaptată din alte ţări europene, iar România se poate consulta cu ţările membre în această direcţie.

De exemplu, în topul clasamentului la managementul deşeurilor şi aplicarea legii referitoare la infracţiunile care erodează sistemul legislativ sunt țări ca Suedia şi Norvegia, iar noi ca țară, ca societate românească, am putea să îi invităm pe reprezentanţii acestor ţări, prin INTERPOL şi cu suportul altor organizaţii internaţionale competente, într-un format de task-force, de grup de lucru. În modul acesta putem stimula împreună un audit constructiv, să identificam aspectele care trebuie îmbunătăţite şi să învăţăm de la cei cu performanţe, pentru a putea aplica proceduri eficiente în protejarea mediului.

Însă legislația este peste tot o problemă. Se vorbeşte foarte mult la nivel global, european și regional de îmbunătăţirea legislaţiei. Sunt ţări cu legislaţii foarte puternice, solide şi foarte bine studiate, dar unde legile respective nu se aplică pentru că autorităţile care ar trebui să le aplice nu sunt mandatate, nu sunt susţinute nici moral și nici financiar. CapturăMoral înseamnă că dacă în strategia naţională pentru securitate nu sunt incluse infracţiunile de mediu, atunci autorităţile strategice în menţinerea siguranţei şi securităţii unei ţări, care ar putea să diminueze această criminalitate, nu vor fi interesate de acest subiect, fiindcă se știe că ceea ce nu este considerat a fi o prioritate se va trata mult mai greu.

În România, în ceea ce privește infracţiunile de mediu, Poliţia s-a interesat mai mult până acum de fenomenul defrişărilor şi de traficul de cherestea, ceea ce anunţă o clară îmbunătăţire a perspectivelor naţionale, în special cele referitoare la protejarea economiei naţionale prin prisma resurselor naturale.

ecologic: Se câștigă mult din infracțiunile de mediu?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Da, și este foarte important faptul că ne dăm cu toţii seama ce profituri sunt în spatele acestor afaceri, unde sunt venituri mult mai mari decât în alte infracţiuni. Într-adevăr, câştigurile sunt exagerat de mari. Ceea ce trebuie subliniat este că infracţiunile de mediu sunt infracţiuni economice, care de multe ori sunt intim legate de anumite interese politice majore, greoaie, care compromit integritatea ţării ca stat de drept.

Dacă reuşim să ne convingem oamenii politici, persoanele din poziţii cheie să se angajeze în lupta contra infracţiunilor pe mediu, atunci poate avem o şansă. Este foarte important să avem priorităţi şi pe partea aceasta, este de fapt o oportunitate de a apărea pe harta lumii cu un exemplu de urmat şi de alte ţări.

Ofiţeri INTERPOL în acţiune

În cadrul Adunării Generale a INTERPOL din perioada 2-5 noiembrie 2015 în Kigali, Rwanda, se va organiza pentru prima dată o masă rotundă, o discuţie între şefi de poliţie, procurori generali şi miniştri care vor dezbate diverse aspecte legate de mediu, pentru a revizui şi contura noua direcţie a INTERPOL în sectorul mediului înconjurător.

Cooperare cu organele vamaleÎn 2010 şi în 2014, INTERPOL a adoptat două rezoluţii foarte importante pentru ţara noastră, dar şi pentru Europa, în care Poliţia tuturor ţărilor se angajează să joace un rol de lider în acest domeniu.

Este totodată necesar să facem o distincţie între autoritățile de mediu și Poliție. În general, autorităţile de mediu nu pot efectua investigaţii, nu pot aresta şi nu pot să aplice legea penală. Acestea au nişte limite din anumite puncte de vedere şi activitatea lor de control este considerată mai „soft“, însă au cunoştinţe în domeniu pe care Poliţia nu le are, de aceea activităţile acestora sunt complementare.

Este adevărat că Poliţia s-a angajat să joace acest rol, dar mai mult la nivel moral, fiindcă din păcate finanţarea nu numai la nivelul INTERPOL, dar şi la nivel naţional, încă nu este sustenabilă şi clară.

ecologic: Credeți că există o legătură între corupţie şi problemele de mediu?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Da, cred că există o legătură şi nu nu mai în România, fiindcă acest fenomen este peste tot în diferite doze, în Asia, în Africa, cât şi în ţări dezvoltate, însă la un nivel mult mai scăzut. În anumite zone nici măcar nu se poate numi corupţie, este o stare de normalitate şi este doar un alt fel de a guverna, caracterizat de o istorie a dezvoltării societăţii diferită de sistemul modern.

Vorbeam de Suedia, de Norvegia. În ţările nordice, există mai mult respect pentru sine şi pentru cetăţeni. Ceea ce se întâmplă în România nu este pe placul nimănui, dar lucrurile par să se îmbunătăţească, deoarece vrem să ajungem să ne respectăm cu adevărat, vrem ca legile să se aplice, vrem să fim liberi de această anestezie a corupţiei care ne deformează imaginea naţională.

ecologic: Ce s-a dorit a se afla prin proiectul Countering WEEE Illegal Trade?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Prin acest proiect s-a dorit să se afle ce se întâmplă cu deşeurile electronice. A fost un proiect de studiu, în care câţiva parteneri cu viziuni total diferite au analizat ceea ce se întâmplă în lanţul de aprovizionare din industria DEEE-urilor la nivel european şi ce pleacă în exterior. Dispar materiile prime, iar noi tot vorbim de o economie circulară.

Uniunea Europeană şi Comisia Europeană sunt angajate să promoveze din ce în ce mai mult conceptul de economie circulară şi de aceea au fost create oportunităţi de finanţare pentru proiecte temporare, relativ scurte. Toate acestea au contribuit la îmbunătăţirea legilor şi la susţinerea altor domenii de activitate care contribuie la dezvoltarea acestei industrii.

Şedinţă de pregătire profesională

Deşi Countering WEEE Illegal Trade a fost un proiect de studiu, cum am menţionat mai devreme, INTERPOL a condus o acţiune internaţională care acum câteva luni s-a încheiat şi la care România a participat cu informaţii şi acţiuni pe teren care au demascat modalităţi noi de transport al deşeurilor, nereguli majore în actele de import/export, cât şi companii suspecte cu interpuşi. Ţări ca Franţa, Germania sau Regatul Unit, dar şi vecini ca Bulgaria s-au angajat alături de ţara noastră la desfăşurarea acestor acţiuni simultane în Operaţiunea Enigma III. În România, coordonatorul acestei operaţiuni a fost Garda Naţională de Mediu însă în colaborare şi cu alte autorităţi, cum ar fi Poliţia de Frontieră şi, desigur, Biroul Central Naţional INTERPOL Bucureşti.

ecologic: Care au fost rezultatele studiului?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Noi ne aşteptam să plece mai multe deşeuri din Uniunea Europeană spre ţări din Africa şi Asia, însă ceea ce s-a constatat în proiectul CWIT este că infracţiunile sunt mai numeroase pe teritoriul Uniunii Europene decât pe partea de export.

Vă pot da nişte cifre şi anume 400 de mii de tone de DEEE-uri (fără cele considerate a fi echipamente uzate, la mâna a doua) pleacă către export sub o forma de ilegalitate, însă de zece ori mai mult, 4,65 milioane de tone din aceste deşeuri sunt gestionate în mod ilegal pe teritoriul Uniunii Europene. Aceste cifre se bazează pe nişte studii robuste şi prin compararea acestor cifre cu alte studii anterioare, cât şi pe informaţii oferite de autorităţile de mediu din Europa, cât şi de autorităţi de poliţie sau vămi. Trebuie să precizez faptul că a fost greu să colectăm toate aceste informaţii într-un format uniform şi clar ca să poată fi analizate. Interesant este că nu există un punct unic regional în Europa care să aibe toate aceste informaţii. Acesta a fost un efort, dar va fi unul răsplătit deoarece recomandările proiectului sunt de aşa natură încât să se reducă aceste probleme. Uniunea Europeană este foarte interesată să analizeze recomandările şi să le aplice. Iniţial comunitatea îşi imagina că toate aceste resurse ajung în apă, pe terenurile agricole sau sunt îngropate.

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL

Există însă o a doua economie, una informală care reciclează oarecum aceste produse, le repară, le reutilizează. Sunt tehnicieni şi alţi specialişti buni în Africa care preiau aceste echipamente, le repară şi le vând mai departe. Africa prin dezvoltarea ei exponenţială are nevoie de asemenea echipamente la mâna a doua, uşor de reparat, produse care pentru noi reprezintă deja deşeuri.

ecologic: Ce autorități credeți că ar trebui să se implice mai mult în combaterea infracțiunilor de mediu și care este tendința la nivel global?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Ceea ce se poate observa la nivel internaţional este că autorităţile au în general o atitudine de tip siloz, fiecare îşi face treaba pe partea ei şi se comunică mai puţin.

Ceea ce noi promovăm este o atitudine multidisciplinară care poate fi flexibilă sau se poate organiza mult mai sobru prin colaborări oficiale în care partajezi informaţii, te implici în operaţiuni de poliţie sau de aplicare a legii şi îţi distribui rolurile. Împreună organizezi aceste operaţiuni care în general sunt coordonate la nivel internaţional sau creezi o echipă de genul grupului de lucru care se ocupă numai de infracţiunile cu profituri exagerat de mari, unde categoric intră şi infracţiunile pe mediu.

Reuniunea de la Roma, 2012

Aceste echipe le numim „NESTs“, cuiburi. Ce autorităţi ar putea să facă parte din aceste cuiburi operative? Cu siguranţă Poliţia Română, iar alături de ea Garda Națională de Mediu și Agenția Națională de Protecție a Mediului, deoarece pe partea de aplicarea a legii în acest domeniu Poliţia Română este mai puternică alături de instituțiile de mediu. Acestea au informaţii şi know-how-ul adecvat lucrând împreună.

De asemenea şi vămile, deşi în Europa procedurile sunt simplificate şi fluide, acestea pot avea influenţe în anumite zone. Totodată este foarte important şi uităm des că autoritatea de transport are un rol unic. Totul se transportă, în special obiectul infracţiunilor de mediu se transportă într-un fel sau altul, iar aceste informaţii, pe care cei de la transporturi le au, pot contribui la viziunea globală, la ceea ce se întâmplă pe teritoriul unei ţări sau a Uniunii Europene.

De asemenea, Ministerul Sănătăţii este important în această ecuaţie, ştiţi foarte bine cu ce substanţe chimice periculoase se intră în contact, iar impactul acestora asupra sănătăţii umane este extraordinar de mare. Mai sunt şi alte autorităţi, cum ar fi Garda Financiară, alte agenţii şi autorităţi care pot să contribuie într-o astfel de situaţie. Numai cu toate aceste autorităţi şi instituţii internaţionale se poate merge mai departe, numai aşa, deoarece aceste infracţiuni sunt foarte complexe şi din această cauză se scurge un timp considerabil între cauză şi efect, detectare şi urmări în justiţie.

Victima braconajului

ecologic: Dar această coordonare nu s-ar putea face şi la nivel european?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Ba da, şi se face acest lucru prin operaţiunile pe care le iniţiem prin INTERPOL şi adesea în colaborare cu EUROPOL, prin ofiţerii de legătură care facilitează cooperarea între organizaţii. EUROPOL are şi propriile acțiuni, însă echipa INTERPOL este în prezent unică în mandat şi dimensiune. Colaborăm, de asemenea, şi cu Organizaţia Mondială a Vămilor. Aceste operaţiuni sugerează şi stimulează coordonarea în formatul grupului de lucru, multi-agenţi, multi-autorităţi, deci lucrurile se mişcă. În multe ţări ale lumii observăm că înainte de aceste operaţiuni multe autorităţi nici nu ştiau unele de celelalte, nu aveau canale de comunicare oficiale stabilite prin anumite proceduri.

INTERPOLINTERPOL-ul a creat o paltformă în care informaţiile sunt colectate, analizate şi difuzate ţărilor care au nevoie de ele. Însă multe ţări sau autorităţi au încă o reacţie reticentă în a împărtăşi informaţiile pe care le deţin şi în multe din aceste cazuri este mai bine să nu le transmită deoarece sunt investigaţii aflate în curs de desfăşurare, iar anumite informaţii nu pot fi divulgate, sunt confidenţiale la nivel de autoritate. Astfel, ne dăm din ce în ce mai mult seama că numai printr-o colaborare fermă a Poliţiei la nivel regional şi global poţi să creezi o imagine a ceea ce se întâmplă deoarece toate operaţiunile mari de pe mediu sunt internaţionale.

Nu ne mai putem limita numai la autoritatea sau ţara noastră, este exclus acest lucru, deoarece impactul infracţiunilor pe mediu este extins, este internaţional. Tot ceea ce facem are un impact pozitiv sau negativ undeva. Problema cu infracţiunile pe mediu este că victimele nu sunt în faţă, este o infracţiune de lungă durată în care cum am amintit, efectele se văd în timp. În mod natural Poliţia prioritizează ameninţările imediate într-o societate, ceea ce este palpabil, pentru că există o presiune socială care cere să se rezolve problemele care se văd decât cele care nu se văd, nu se simt şi nu au un impact economic imediat. Misiunea Poliţiei este de a proteja viaţa şi proprietatea, iar acest crez poate fi şi este extins la mediul înconjurător, deoarece fără acesta nu ar exista viaţă pentru nimeni şi nimic.

ecologic: Care este procentul infracţiunilor de mediu din totalul celor transfrontaliere la nivel european?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Avem o idee la nivel global, însă ne ferim să dăm anumite cifre pentru că analizele concrete nu se bazează pe informaţii confirmate. Există multe studii bune şi ONG-uri care au multe informaţii, dar încă nu le putem confirma, sunt doar nişte estimări. Se spune că infracţiunile pe mediu ar putea reprezenta al patrulea grup de infracţiuni din lume după traficul de droguri, de fiinţe umane și de arme. Dar sunt probabil multe informaţii pe care nu le avem şi care ar putea să răstoarne această situaţie pentru că mediul este tot ceea ce ne înconjoară, este mult mai mult cred eu decât ceea ce înseamnă de exemplu traficul cu arme.

ecologic: Din infracţiunile de mediu, care sunt cele mai multe sau cele mai importante?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Priorităţile noastre sunt clare şi sunt evidenţiate pe cât de bine suntem finanţaţi pe aceste aspecte: Traficul de specii protejate, tigri, rinoceri, elefanţi, în special din zonele Africa, Asia, iar acest lucru trebuie rezolvat cât mai repede pentru că mult timp nu mai avem. Într-adevăr autorităţile asiatice au început să coopereze şi pe latura aceasta de aplicare a legii, pentru că vorbim foarte mult de conştientizare, dar nu o punem și în practică. Pentru Asia există finanţări din partea SUA, dar sunt finanţări şi din partea ONG-urilor sau din partea unor persoane influente şi dornice să ajute.

O altă infracţiune este pescuitul ilegal la nivel global, iar finanţările pentru combaterea acesteia vin din partea guvernului norvegian. În ceea ce priveşte Africa de Vest, Asia este o problemă la nivel global din cauză că 70% din rezervele piscicole sunt distruse.

Pescuit

Am avut pe piscicultură nişte exemple extraordinare, au fost nişte alerte internaţionale pe modus operandi, cum organizau reţelele de trafic de peşte, de pescuit ilegal şi cum erau implicate multe nave care îşi schimbau şi numele şi steagul foarte repede. Iar profiturile înregistrate din pescuitul ilegal sunt de ordinul zecilor de miliarde de dolari la nivel global. Într-o ţară insulară ca Indonezia de exemplu, unde ai crede că economia se bazează în special pe pescuit, contribuţia industriei piscicole la produsul naţional brut prin taxe este de doar 0,01 % ceea ce denotă că pescuitul ilegal ocupă un vid legislativ şi al aplicării legilor. Totuşi, ceea ce ne dă speranţă este deschiderea recentă a autorităţilor din Indonezia şi sud-estul Asiei spre cooperarea internaţională pe mediu prin INTERPOL.

Aş dori să enumăr proiectele noastre în curs: Proiectul pe Asia se numeşte „Project Predator“, pe Africa, pe specii sălbatice este „Project Wisdom“, proiectul pe activitatea piscicolă se numeşte „Project Scale“, proiectul pe defrişări şi trafic de cherestea se numeşte „Project Leaf (Law Enforcement Assistance for Forest)“, iar acest proiect este foarte mult axat pe partea Amazonului. În echipa noastră sunt ofiţeri puşi la dispoziţie de guvernele anumitor ţări, Brazilia pe proiectul „Leaf“, China pe proiectul „Predator“, Franţa pe „Wisdom“ şi Olanda pe anumite aspecte pe poluare.

ecologic: Ce susținere financiară are INTERPOL pentru combaterea poluării?

Ioana Botezatu, Departamentul Securitatea Mediului din cadrul INTERPOL: Un indicator al priorităţilor în aplicarea legilor pe arena globală este nivelul de finanţare al activităţilor INTERPOL, cât şi finanţarea la nivel naţional. Din păcate proiectul cel mai puţin finanţat este acela pe poluarea mediului înconjurător din cauză că este mai greu de prezentat. Noi, oamenii, avem o problemă psihologică de percepţie privind deșeurile. O dată ce un obiect a fost aruncat, el nu ne mai interesează.

Finanţări există pe Wildlife, Forestry, Fisheries. În ceea ce priveşte activitatea de pescuit, sunt tot felul de probleme, se foloseşte şi dinamită pentru a pescui în cantităţi uriaşe, și tot ceea ce se întâmplă este dezastruos, însă avem oameni care se ocupă de aşa ceva, iar prin intermediul unor echipe de intervenţie ale INTERPOL putem să oferim suport ţărilor care au nevoie, putem crea o echipă formată din ofiţeri din alte ţări care au o legătură cu un caz specific şi astfel o investigaţie internaţională se poate contura­­ foarte bine.

Defrişări ilegale

Cum am mai spus, EUROPOL-ul are propriile operațiuni, dar din păcate nu există o echipă dedicată care să se ocupe de aşa ceva, să coordoneze un astfel de domeniu de activitate. De ce? Acest lucru reflectă care sunt priorităţile guvernamentale ale ţărilor din Uniunea Europeană. Însă organizaţiile noastre sunt determinate de a informa şi prezenta ţărilor membre datele la nivel strategic, pentru a putea lua decizii concrete privind includerea infracţiunilor de mediu pe lista de priorităţi globale.

De asemenea, în mediul economic ceea ce este important şi trebuie notat sunt parteneriatele cu mediul de afaceri. Este important să reducem distanţa dintre autorităţile care aplică legea şi activitatea economică, deoarece nu numai că putem să partajăm şi să schimbăm informaţii, însă putem beneficia şi de evoluţiile tehnologice oferite de mediul privat. Trebuie stimulat interesul autorităţilor în domeniul deşeurilor, nu numai în cel al DEEE-urilor.

Chiar acest proiect CWIT a stat oarecum sub proiectul “Eden” care este oficial proiectul pe poluare din cadrul INTERPOL-ului, care în prezent nu are finanţare, ceea ce este un lucru grav. Avem un grup de lucru pe poluare şi ne vom întâlni în luna noiembrie 2015, la Nîmes, în Franţa. De fapt este un parteneriat cu o conferinţă internațională pentru tehnologie și siguranţă pentru aplicarea legii. Reprezentanții INTERPOL vor încerca în cadrul acestei conferințe să transmită participanților direcţii şi posibilităţi de a contribui la iniţiativele în domeniul poluării.

Luna noiembrie va fi una destul de aglomerată, începe cu Adunarea Generală a INTERPOL-ului care va avea loc la Kigali, în Rwanda, unde se vor discuta problemele de mediu, inclusiv partea de poluare, cum ar fi aceea din mediul marin. Djibouti are probleme de genul acesta, deoarece acolo sunt foarte multe companii petroliere, iar zona Golfului Aden este una dintre cele mai traversate şi utilizate din lume. Aceştia vor discuta despre riscurile privind poluarea maritimă, dar cu siguranţă se va discuta şi despre alte probleme legate de mediu. Şefii poliţiilor din lumea întreagă ar trebui să realizeze şi să pună în aplicare strategii ca să ne ajute pe toţi la nivel naţional, pentru că factorii de decizie trebuie influenţaţi de cei pentru care problemele de mediu reprezintă o prioritate.  



Alte articole in rubrica Legislaţie