Implementarea legislației de mediu este în atenția Comisiei Europene - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Legislaţie

Implementarea legislației de mediu este în atenția Comisiei Europene

10 August 2018 - 12:57 PM Legislaţie

Dezbatere referitoare la implementarea legislaţiei de mediuÎn data de 12 iulie 2018 o delegație a Comisiei Europene a avut o întâlnire cu conducerile Ministerului Mediului și Ministerului Apelor și Pădurilor în care s-a dezbătut stadiul punerii în aplicare a măsurilor propuse de CE în Raportul de țară privind implementarea legislației europene de mediu în legislația națională. Evenimentul s-a dorit a fi unul de lucru, între reprezentanții celor două ministere și cei ai Comisiei Europene.
ecologic

Probleme în coordonare și finanțare

Prezentă la dezbatere, Grațiela Gavrilescu, vicepremier și ministrul Mediului a mulțumit reprezentanților Comisiei pentru sprijinul acordat României.

„Dacă ministerul a reușit într-o perioadă relativ scurtă de timp să atingă unele dintre obiectivele de mediu ce trebuiau să fie îndeplinite cu mult timp în urmă, acest lucru s-a întâmplat pentru că am beneficiat de sprijinul reprezentanților Comisiei Europene și al domnului comisar Karmenu Vella. Cred că implementarea corectă a legislației europene de mediu este extrem de importantă atât pentru noi ca stat membru, cât și pentru celelalte state ale Uniunii Europene și consider că toată legislația de mediu a UE ar trebui să fie foarte bine cunoscută și celorlalte state. Aproape în fiecare zi ne confruntăm cu probleme legate de climă, cu situații dificile la care nici nu ne-am fi gândit. Eu cred că mediul este strâns legat de sănătate și mai cred că într-o viitoare guvernare Ministerul Mediului ar trebui să funcționeze într-o strânsă legătură cu Ministerul Sănătății, poate chiar sub aceeași umbrelă“, a spus Gavrilescu.

Graţiela Gavrilescu, ministrul MediuluiRaportul Comisiei privitor la stadiul implementării legislației de mediu are ca scop o mai bună aplicare a legislației europene, dar și o mai bună conștientizare și implicare a publicului în soluționarea problemelor de mediu. Deși aceste rapoarte nu înlocuiesc instrumentele specifice pentru controlul respectării obligațiilor de mediu prevăzute în dreptul Uniunii Europene, ele reprezintă o evaluare de ansamblu a sistemului.

„România și-a îmbunătățit semnificativ performanțele de mediu de la aderarea sa din anul 2007, dar deși legislația românească reflectă cerințe de mediu stabilite la nivelul Uniunii Europene, punerea în aplicare a acestei legislații constituie pentru noi o provocare determinată printre altele de o lipsă a coordonării și a finanțării corespunzătoare.

Cel de-al doilea raport de țară se dorește să fie mai complet decât primul deoarece vor fi introduse sectoare și aspecte noi privind emisiile industriale, pagubele aduse mediului și, nu în ultimul rând, schimbările climatice. Prin urmare, cred că trebuie să ne gândim foarte bine la ceea ce înseamnă îndeplinirea obiectivelor de mediu“, a declarat Grațiela Gavrilescu.

Beneficii de 50 miliarde de euro

Aurel Ciobanu-Dordea, directorul Direcției de Implementare și Sprijin pentru Statele Membre din cadrul Direcției Generale de Mediu a Comisiei EuropeneDelegația Comisiei Europene a fost condusă de Aurel Ciobanu-Dordea, directorul Direcției de Implementare și Sprijin pentru Statele Membre din cadrul Direcției Generale de Mediu a Comisiei Europene.

Ciobanu-Dordea a spus că ceea ce s-a dorit prin aceste 28 de rapoarte de țară nu a fost un simplu gest birocratic privind punerea în aplicare a regulilor de mediu în fiecare stat membru. Comisia a vrut să pună pe masa miniștrilor de Mediu din fiecare țară un raport politic, 20-25 de pagini de analize strategice şi tehnice privind realizările și provocările fiecărui stat membru al Uniunii Europene din punctul de vedere al legislației de mediu, semnalând care sunt prioritățile, ce trebuie făcut și de ce trebuie realizate toate aceste lucruri.

„În UE reglementăm în domeniul mediului de aproximativ 40 de ani, cu mult înainte de aderarea României. În momentul de față avem un corp legislativ semnificativ, avansat și foarte complex și avem cel mai avansat set de reglementări la nivel global în privința mediului. Suntem lideri globali, dar uneori credibilitatea noastră în fața cetățenilor este pusă sub semnul întrebării din cauza faptului că obiective pe care le-am stabilit în reglementările de mediu acum 15-20 de ani nu sunt nici acum puse în aplicare. De aceea am vrut să facem un apel politic prin intermediul acestor rapoarte de țară la adresa miniștrilor de Mediu și să le cerem o atenție sporită la punerea în aplicare a regulilor existente“, a spus Ciobanu-Dordea.

Studiile pe care Comisia Europeană le-a efectuat în urmă cu câțiva ani au arătat că dacă reglementările de mediu ar fi puse în întregime în aplicare și la scara întregii Uniuni s-ar obține beneficii în valoare de 50 miliarde euro. Numai gestionarea deșeurilor la nivelul reglementărilor actuale poate crea 400.000 de locuri de muncă până în 2020, iar punerea în aplicare a legislației în domeniul gestionării apelor ar aduce beneficii anuale de aproximativ trei miliarde de euro.

Reglementări și obiective

În domeniul mediului, reglementările la nivelul UE sunt complete. Punerea în aplicare și mai ales atingerea obiectivelor sunt problemele care trebuie rezolvate.

Referindu-se la îndeplinirea obligațiilor de țară, Aurel Ciobanu-Dordea a declarat: „Din experiența pe care o avem, am observat că mulți nu se conformează și ajung până în punctul în care trebuie să se plătească amenzi de miliarde de euro hotărâte de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Sunt vreo două sau trei state membre care au plătit deja câteva miliarde de euro până în prezent la bugetul UE. Mai observăm că unele autorități publice se trezesc abia după ce are loc o primă condamnare de către Curtea de Justiție pentru încălcarea obligațiilor de Stat Membru. Apoi miniștrii vin și bat la ușa comisarilor cerându-le o perioadă suplimentară de trei sau de cinci ani... Ori odată ce există o hotărâre a Curții Europene de Justiție, ea trebuie executată într-un an și jumătate. România are probleme mari în gestionarea deșeurilor și în tratarea apelor uzate. Este bine să acționați în prezent, altfel dacă vom ajunge la o condamnare a Curții de Justiție, în cinci ani de zile amenda va fi foarte mare și va trebui plătită de-a lungul multor ani. De exemplu, Italia plătește de ani de zile sute de milioane de euro, o dată la șase luni, pentru că nu și-a completat infrastructura de ape uzate și gestionarea deșeurilor“.

Trei priorități

Delegația Comisiei Europene a constatat că deși au fost făcute foarte multe lucruri bune, au rămas în continuare multe provocări. Pentru colectarea separată a deșeurilor nu sunt necesare sume foarte mari. De aceea specialiștii europeni consideră că implementarea colectării separate este mai avantajoasă pentru statele mai sărace, iar acei doi cenți câștigați de pe urma sticlei reciclate înseamnă mai mult pentru românul care are salariul mediu 450 de euro, decât pentru germanul care câștigă 1.500 de euro pe lună. În privința deșeurilor, toate datele statistice arată situația dificilă din România, lucru semnalat și în raportul de țară.

Dezbatere

Referitor la acest subiect, Ciobanu-Dordea a subliniat necesitatea găsirii de urgență a unei soluții. „Colectarea separată a deșeurilor la nivel național trebuie să fie prioritatea numărul unu. A doua o reprezintă depozitele de deșeuri care vor fi închise. Este clar că cele două priorități merg împreună, fiindcă cu cât se va colecta mai mult separat, cu atât mai multe gropi vor putea fi închise. A treia prioritate este utilizarea instrumentelor economice: taxa de depozitare și sistemul «Plătești pentru cât arunci». UE a finanțat încă înainte de aderarea României o serie de capacități de tratare a deșeurilor și din păcate după mulți ani s-a constat că multe sunt încă nefolosite, iar acest lucru se întâmplă numai din lipsa aplicării instrumentelor economice“, a spus reprezentantul Comisiei, referindu-se la Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor făcute din bani europeni și care sunt încă nefuncționale.

La multele întâlniri de acest fel între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ministerului Mediului din România s-a subliniat, ca și acum, importanța pe care o are taxarea depozitării deșeurilor ca instrument economic principal în creșterea procentului de reciclare, un instrument care nu a fost aplicat în țara noastră, o țară care parcă nu vrea să își depășească statutul de codașă în rândul statelor europene în ceea ce privește gestionarea deșeurilor. 



Alte articole in rubrica Legislaţie