Valoarea infracțiunilor împotriva mediului la nivel global este estimată între 110 și 281 miliarde de dolari anual - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Legislaţie

Valoarea infracțiunilor împotriva mediului la nivel global este estimată între 110 și 281 miliarde de dolari anual

06 September 2019 - 06:05 PM Legislaţie

Infracțiunile împotriva mediului înconjurător sunt la ora actuală o problemă globală care nu mai poate fi combătută decât printr-o colaborare strânsă între țările lumii. INTERPOL este organizația internațională care coordonează o mare parte din acțiunile care vizează o multitudine de infracțiuni, de la braconaj la comerțul cu animale rare, la pescuitul ilegal și până la traficul cu deșeuri. Vă prezentăm în continuare un interviu cu Ioana Botezatu, strategy team leader for Illicit Markets and administrator of the Environmental Security Programme, INTERPOL (administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului).  ecologic

ecologic: Vă rugăm să ne spuneți ce se înțelege prin „crime de mediu“. Care sunt acestea și cum acționează INTERPOL pentru combaterea lor?

Ioana Botezatu, administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului: Crimele sau infracțiunile împotriva mediului înconjurător sunt activități ilegale cu impact negativ asupra mediului, de pe urma cărora beneficiază indivizi, grupuri de indivizi și companii prin exploatarea, furtul sau comerțul ilicit cu resurse naturale. Aceste infracțiuni sunt de multe ori asociate cu criminalitatea organizată, cu frauda fiscală și corupția, dar și cu alte amenințări la securitatea națională și internațională.

Exemplele includ infracțiunile cu impact asupra pădurilor, pescuitul ilegal nedeclarat și nereglementat, traficul cu specii sălbatice protejate, traficul, eliminarea sau deversarea ilegală a deșeurilor, dar și mineritul ilegal în jurul căruia sunt posibile o gamă întreagă de alte ilegalități, de la poluarea cu mercur, arsenic și cianuri la încălcări severe ale drepturilor omului. Cele mai recente date estimează aceste infracțiuni la valori între 110 și 281 miliarde de dolari anual, conform „World Atlas of Illicit Flows“, INTERPOL, Rhipto, Global Initiative 2018.

INTERPOLRolul organizației INTERPOL este de a simplifica munca autorităților în atingerea obiectivelor de cooperare internațională. Bazele de date globale, asistența oferită pe analiza criminalistică și sprijinul în investigarea cazurilor internaționale sunt servicii oferite și susținute de mandatul organizației.

Dezvoltarea capacităților ofițerilor naționali este o altă provocare pentru echipa noastră. De ce? Pentru că mediul înconjurător este văzut în general ca o resursă care nu are nevoie de protecție. Mediul nu este o victimă care țipă sau pune presiune pe politicieni și lideri ai națiunilor. Societatea civilă, oamenii de știință și chiar un mediu de afaceri responsabil sunt cei care ridică întrebări esențiale pentru protecția mediului și capacitatea acestuia de a susține viața în prezent și în viitor. Un mediu sănătos este condiția sine qua non pentru populații sănătoase și pentru o economie productivă și echitabilă - și de fapt despre asta este vorba în esenţa existenței noastre: menținerea condițiilor propice vieții pe pământ și propagarea speciei noastre.

INTERPOL este un element necesar, dar nu singular în acest efort global. Partenerii internaționali și naționali, autorități conexe și complementare poliției contribuie în mod egal la combaterea acestei criminalități. Mai mult, o educație și un curriculum general în programa școlară despre protecția și importanța mediului înconjurător sunt soluții ideale în rezolvarea acestei probleme. Desigur, și oportunitatea unor mijloace alternative de trai, ecoturismul, artizanatul, alte surse alter- native de venit, precum și reducerea infracțiunilor contra mediului sunt sau ar trebui să fie priorități guvernamentale.

Misiunea INTERPOL este de a crea conexiuni între autoritățile de poliție la nivel mondial printr-un sistem și canal de comunicare sigur, numit I-24/7. Răspunsul împotriva infracțiunilor cu impact asupra mediului este structurat în echipe care funcționează pe patru continente: Africa (Nairobi), America Latină (Buenos Aires), Asia (Singapore) și Europa (Lyon). Colegii mei coordonează operațiuni internaționale, organizează formări specifice, produc rapoarte de analiză și asistă în anchetele internaționale. Una dintre strategiile noastre este aceea de a contribui la urmărirea direcției banilor și detectarea infracțiunilor la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare în domeniu. De ce? Deoarece motivarea infractorilor este pur financiară, cu câteva excepții, ca neinformarea sau nepăsarea față de legile actuale.

Născută în anul 1985, Ioana Botezatu a absolvit Facultatea de Relații Economice Internaționale din cadrul Academiei de Studii Economice din București. Primul master l-a urmat în cadrul aceleiași universităţi, Comunicare de Afaceri în Mediu Multicultural, în limba franceză, iar al doilea master a fost concentrat pe Dezvoltate Durabilă și l-a urmat la Universitatea de Drept Jean Moulin Lyon III din Franța. Din anul 2010 lucrează la sediul central INTERPOL din Lyon, unde a contribuit la crearea Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului. A gestionat primul proiect INTERPOL dedicat speciilor protejate, proiectul „Predator“, axat în special pe protecția tigrilor sălbatici din Asia, finanţat de USAID. A fost coordonatorul proiectului CWIT - Countering WEEE Illegal Trade, axat pe fluxurile ilegale de deșeuri electrice, electronice și electrocasnice. Acest proiect a fost finanțat de Comisia Europeană și de un consorţiu de parteneri din cadrul Națiunilor Unite și din mediul privat. În prezent Ioana Botezatu se ocupă de dezvoltatea strategiei subdirectoratului Piețe Ilicite și administrează Programul INTERPOL pentru Securitatea Mediului, alături de coordonatori specializați pe proiecte contra infracțiunilor asupra speciilor protejate, pădurilor și resurselor piscicole, cât și activități contra poluării din surse ilicite.

ecologic: INTERPOL și Organizația Mondială a Vămilor au coordonat operațiunea Thunderball. Când s-a desfășurat această acțiune, în ce a constat, câți oameni au fost implicați și care au fost rezultatele? Au fost arestări, rețineri, destructurări de rețele infracționale?

Ioana Botezatu, administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului: Operațiunea mondială Thunderball s-a desfășurat în luna iunie și a beneficiat de susținere și din partea Organizației Mondiale a Vămilor dar și a altor parteneri INTERPOL, în special membri ai Consorțiului Internațional pentru combaterea infracțiunilor contra speciilor sălbatice protejate - International Consortium on Combatting Wildlife Crime (ICCWC) - din care fac parte UNODC, Convenția CITES și Banca Mondială. Operațiunea s-a desfășurat în 109 țări membre ale INTERPOL care au acționat după criterii stabilite în ghidul operațiunii, într-o măsură și cu o anvergură decise la fiecare nivel național.

Grupul de lucru INTERPOL pentru specii protejate a susținut operațiunea și a mobilizat comunitatea internațională. O caracteristică a fost aceea că informațiile generate de operațiuni anterioare au contribuit la identificarea unor ținte și obiective clare. Colegii mei au coordonat operațiunea din biroul din Singapore și au creat o rețea de coordonatori naționali cu care au comunicat despre acțiunile în curs zi de zi pe parcursul operațiunii. Rezultatele operațiunii au fost impresionante, iar identificarea celor aproape 600 de suspecți a deschis noi anchete internaționale.

Operaţiunea THUNDERBALL

Printre mărfurile confiscate se numără animale vii și părți de animale, tone de fildeș, mii de reptile, cherestea, plante protejate prin lege, dar și o cantitate foarte mare de obiecte fabricate din animale sălbatice marine. O jumătate de tonă de solzi de pangolin destinată piețelor din Asia a fost confiscată în Nigeria. Au fost și rezultate în mediul virtual: 21 de persoane arestate în Spania ca urmare a investigațiilor online realizate de autoritățile naționale.

Însă ceea ce s-a confiscat în această operațiune ne trimite cu gândul la cazurile de braconaj din anii anteriori. De exemplu, numai în anul 2016 au fost uciși între 20.000 și 25.000 de elefanți pentru fildeș, iar acest fildeș a trecut prin multe mâini și aranjamente, a fost transportat și vândut pe piața internațională. În cazul rinocerilor, braconajul este practicat în proporţie de 94% în Zimbabwe și Africa de Sud, unde au mai rămas ultimele populații importante ca mărime. Conflictul perpetuu din anumite zone africane contribuie, prin erodarea sistemelor de guvernanță, la reducerea masivă a populațiilor de animale sălbatice mari.

ecologic: Combaterea pescuitului ilegal, nedeclarat și nereglementat este una din misiunile INTERPOL. Cum acționează organizația în această direcție? Există în unele cazuri o legătură între pescuitul ilegal și traficul de ființe umane?

Ioana Botezatu, administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului: Stocurile globale de pește sunt supuse unei presiuni majore rezultate din activitatea ilegală de pescuit, dar și din cauza gestionării frauduloase la fiecare nivel al lanțului de aprovizionare, de la recoltarea și prelucrarea peștelui, trecând prin lanțul de aprovizionare și până la frauda în domeniul alimentar, etichetarea produselor și înșelarea consumatorului. Însă în acest sistem complex se săvârșesc și alte infracțiuni, ca de exemplu șantajul, conspirația și mita, mergând până la încălcări ale reglementărilor vamale, munca forțată și într-adevăr traficul de ființe umane, în special migranți, contrabandă cu droguri și arme, piraterie maritimă și chiar terorism. De aceea, pescuitul ilegal trebuie văzut ca un indicator pentru alte potențiale ilegalități, ceea ce stimulează o abordare holistică din punct de vedere al aplicării legii și al autorităților implicate. Numai printr-o colaborare multidisciplinară a autorităților în acest sector urmărirea penală are cu adevărat succes. Este important de știut că infractorii spun minciuni diferite jurisdicțiilor multiple în care operează. Ameliorând cooperarea între țările unde au pavilion navele, țările de coastă unde își descarcă peștii, țările de export și import, țările ale căror naționalități se regăsesc pe nave, țara unde este înregistrată compania de care aparține nava, toate acestea au fiecare câte o parte din informație, iar toate puse la un loc oferă o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă la nivel global și în acest fel se poate stabili o strategie de răspuns.

Combaterea pescuitului ilegal

Echipa noastră dedicată acestui domeniu a jucat un rol important în investigarea unei flote de șase nave bănuite că operau în afara legii în Oceanul Antarctic. Navele Thunder, Viking, Kunlun, Songhua, Yongding și Perlon pescuiau în mod ilegal de câțiva ani cod patagonez, cunoscut și sub denumirea de biban chilian. INTERPOL a asistat 15 țări membre să deconspire rețeaua de nave și operatori asociați la nivel internațional, în special cu analiză criminalistică.

Unul din instrumentele folosite în acest caz a fost Alerta MOV, prin care INTERPOL a informat toate țările membre despre modus operandi al unei anumite nave, despre elementele de identificare ale vasului și echipajului. Alerta a generat informații suplimentare care au ajutat autoritățile naționale să construiască un caz solid împotriva acestei grupări infracționale. Un grup de lucru - task force - cu ofițeri din zece țări a fost imediat instituit pentru a identifica un plan de răspuns. Nava Thunder a fost scufundată intenționat de către echipaj pe coasta din Sao Tome și Principe, iar INTERPOL a oferit sprijin tehnic autorităților de pe insulă pentru a asigura transferul de probe preluate de pe navă cu ajutorul unei organizații civice neguvernamentale, înainte ca aceasta să fie scufundată. Probe digitale au fost de asemenea extrase de experți canadieni. Ancheta a dus la urmărirea penală a căpitanului și a membrilor echipajului.

Compania Vidal Armadores din Spania, cea care a deținut nava Thunder, a fost sancționată de guvernul Sao Tome și Principe cu o amendă de 17 milioane de dolari. Cu toate că după judecarea cazului pedeapsa cu închisoarea a fost anulată, sancțiunile financiare au rămas în vigoare, ceea ce a făcut ca această acţiune să fie considerată un succes la nivel internațional.

Traficul cu animale vii

Și în Spania autoritățile s-au implicat în pedepsirea făptașilor și au sancționat beneficiarii și trei companii conexe cu 4,2 milioane de euro. Despre traficul de ființe umane și modern slavery (sclavia modernă - n.r.) avem un caz în curs cu o companie din Thailanda care a operat cu o navă sub mai multe pavilioane de conveniență (care dau posibilitatea de a naviga sub steagul unei țări, alta decât țara unde este înregistrată compania și unde legile și reglementările sunt laxe). Identificată în Somalia cu ajutorul autorităților din Maldive, nava, care pescuia ilegal cu victime ale sclaviei moderne, a fost pusă sub sechestru de autorități. Și în acest caz, rolul INTERPOL a fost acela de a crea premisele unei cooperări internaționale rapide și fluide.

Braconaj

ecologic: Există acțiuni ale INTERPOL care vizează traficul cu deșeuri? Ce se întâmplă cu aceste deșeuri în țările în care ajung? Există posibilitatea ca ele să fie aruncate direct în mări sau oceane?

Ioana Botezatu, administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Mediului: Aș vrea să vă vorbesc despre Operațiunea INTERPOL 30 Days at Sea - 30 de zile pe mare, organizată în octombrie 2018 de INTERPOL și Grupul de lucru INTERPOL contra poluării ilegale, în cooperare cu EUROPOL.
La acest exercițiu au participant 276 de autorități din 58 de țări. S-au desfășurat peste 15.000 de inspecții din care au rezultat 1.507 de infracțiuni de poluare pe uscat, în porturi, în ape naționale sau internaționale. Au fost raportate către INTERPOL 76 de companii și 202 nave. Pentru această operațiune au fost organizate 12 întâlniri regionale de planificare operațională unde au fost identificate nave cu risc ridicat de săvârșire a unor infracțiuni, însă și porturi sau ape teritoriale predispuse la deversări și descărcări ilegale, precum și amplasamente strategice pe uscat. Autoritățile naționale au folosit tehnologii tradiționale de supraveghere, de supraveghere aeriană, patrule pe mare și tehnologii avansate ca imagini prin satelit, drone sau sisteme de urmărire a navelor.

Trafic cu deşeuriCe este interesant de subliniat este că la fiecare 10 inspecții a fost identificată o încălcare a legii în domeniul poluării marine, de multe ori cu profil internațional. Jumătate din acestea au fost cazuri de poluare cu petrol, dar au existat și descărcări de gunoaie, deversări de canalizare observate cel mai des în Africa și Europa, precum și încălcări de legislație în registre (vessel records violations) în America Latină. Peste 90% din cazuri au fost descoperite în timpul inspecției navelor în port, iar marea majoritate a infracțiunilor au avut caracter administrativ, nu penal. Cazurile de pe uscat au fost în general săvârșite în mod intenționat, iar cele de pe nave au fost făcute în mare parte din cauza neglijenței, a accidentelor sau a condițiilor precare de la bord și ca urmare a lipsei unui registru și a unui sistem pentru păstrarea evidenței acțiunilor. Mai multe tipuri de nave au fost detectate în legătură cu poluarea maritimă, nave de marfă și transportatori, petroliere, dar și nave de pescuit. Vecinii noștri - Bulgaria, Moldova și Ucraina - au participat la operaţiune și cu siguranță că și România va participa la exercițiile viitoare.

ecologic: Care sunt problemele cele mai importante cu care se confruntă INTERPOL? Este subfinanțarea una dintre ele?

Ioana Botezatu, administrator al Programului INTERPOL pentru Securitatea Me diului: INTERPOL are un rol-cheie în facilitarea cooperării mondiale între autoritățile de poliție și alte autorități cu mandate de investigație și aplicare a legii. Cred cu tărie că organizațiile internaționale multiplică puterea statelor și sunt un spațiu comun pentru a afla cele mai bune practici din lume și a le replica în regiunile unde este nevoie de acțiune.

Conceptul INTERPOL a fost introdus în anul 1914, înainte ca ideea Organizației Națiunilor Unite să se contureze în 1942, și asta deoarece șefii polițiilor din 24 de țări - între care și România, care este membru fondator INTERPOL - s-au întâlnit să discute despre cooperarea internațională pentru rezolvarea cazurilor aflate în atenția Poliției, tehnici de identificare a persoanelor și extrădări. Astfel organizația a fost creată la nivel operațional, ceea ce ne oferă de atunci flexibilitate și colaborare directă cu autoritățile.

Specii protejate

În general însă, autoritățile din lumea întreagă acuză o lipsă de fonduri sau cer mărirea acestora pentru a putea acoperi toate prioritățile din domeniul securității. Protecția mediului a fost introdusă pe lista priorităților organizației, iar acum beneficiază de finanțări considerabile atât din partea Norvegiei și Statelor Unite, cât și din partea Canadei, Franței și Germaniei. Ce se poate ameliora este sustenabilitatea finanțărilor, adică planificarea acestora pe cicluri de 5 sau 10 ani ca să se poată asigura continui- tatea activităților în afara finanțărilor alocate strict pe proiecte, în așa fel încât prioritățile să nu devină concurente în ceea ce privește finanțarea. 



Alte articole in rubrica Legislaţie