Noua Strategie de Gestionare a Deşeurilor - finalizată în 2012 - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic

Legislaţie

Noua Strategie de Gestionare a Deşeurilor - finalizată în 2012

03 January 2013 - 03:45 PM Legislaţie

Noua Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor, care ar urma să acopere perioada 2013 – 2020, ar putea fi modificată până la finele anului în curs, acesta fiind unul dintre obiectivele asumate, prin programul de guvernare, de cabinetul Victor Ponta.

strategia1_lrNoua Strategie Naţională de Gestionare a Deşeurilor, care va trebui să ţină cont de ultimele directive emise de Comisia Europeană în domeniu, este, în prezent, în procedură de evaluare strategică de mediu. În urma acestei evaluări va fi întocmit un Raport de Mediu, urmând ca noua Strategie să fie adoptată prin Hotărâre de Guvern, după ce proiectul a fost supus dezbaterii publice.

Trebuie consultați toți actorii implicați

Preşedintele Asociației ENVIRON, Andrei Orban, consideră că primul pas în elaborarea noii Strategii de Gestionare a Deşeurilor îl reprezintă publicarea proiectului pe site-ul Ministerului Mediului spre dezbatere publică, pentru ca toţi actorii implicaţi să îşi poată exprima un punct de vedere. La acest moment, pe site-ul instituţiei poate fi accesată numai vechea strategie, emisă în anul 2004 şi care acoperă inclusiv anul 2013.

„Această nouă strategie era un obiectiv al fostei guvernări. Era, încă din perioada mandatului lui László Borbély, într-o fază destul de avansată, însă nu a fost publicată spre dezbatere. Este nevoie de voinţă politică pentru ca această strategie să fie publicată astfel încât societatea civilă, ONG-urile de mediu şi autorităţile implicate să îşi exprime un punct de vedere. Pe site-ul Ministerului Mediului este publicată strategia veche. Acum se lucrează la   noua strategie, dar foarte, foarte lent. Ca să fim foarte clari, strategia reprezintă cadrul general - vrem să facem următoarele..., să atingem aceste obiective , nimic altceva decât ceea ce spune Europa că trebuie să facem şi ce spun autorităţile locale, în funcţie de specificul local. Strategia este un prim pas, după aceasta avem nevoie de un plan, care va viza măsurile concrete care trebuie luate de actorii implicaţi în acest proiect, respectiv autorităţile centrale şi locale, pentru ca obiectivele stabilite prin strategie să fie atinse. De aceea spun că doar această strategie, fără plan și fără consultarea în prealabil a tuturor actorilor implicați în proces este doar o «literă moartă» pe hârtie. Este un aspect pur tehnic. Pas tehnic cu care ministerul nu ar trebui nici măcar să se laude. Practic, publicarea strategiei spre dezbatere ar trebui să fie prima etapă care să conducă la elaborarea unui plan cu măsuri concrete“, a declarat președintele ENVIRON.

strategia2

Andrei Orban, preşedintele Asociaţiei Environ

Vechea strategie este în acest moment „un fel de hârtie fără valoare“

„Există o directivă din 2011 a Comisiei Europene care modifică, din perspectiva ţintelor şi obligaţiilor pe care le avem ca stat membru, Strategia de Gestionare a Deşeurilor, iar prin prisma acesteia strategia veche nu mai este valabilă. Din 2008, toată strategia noastră este un fel de hârtie fără valoare. Pe de altă parte, există o sumă întreagă de obligaţii cu ţinte care sunt blocate la nivel de autorităţi locale. Cu alte cuvinte, principalul actor în tot ceea ce înseamnă gestionare a deşeurilor este autoritatea locală. În sarcina autorităţilor locale, respectiv a Consiliului Judeţean, conform legislaţiei europene în vigoare transpusă în România, este organizarea serviciului public de salubrizare. Atâta timp cât la nivel administrativ CJ şi primăriile nu se pun de comun acord pentru a adopta nişte reglementări astfel încât acele ţinte să fie atinse, degeaba vine ministerul cu o strategie şi cu un plan. Dovada faptului că este o situaţie nebuloasă o reprezintă şi gradul foarte scăzut al absorbţiei fondurilor europene de mediu, în ce priveşte gestionarea deşeurilor. Sunt aproape 20 de judeţe care nici măcar nu au semnat acordurile de finanţare pentru planurile judeţene de gestionare a deşeurilor. Deci este un complex de împrejurări nefaste care practic nu ne ajută să ieşim din acest cerc vicios pentru că noi nu absorbim bani europeni pe care i-am putea folosi ca să creăm infrastructură, să oferim populaţiei puncte de colectare selectivă a deşeurilor, gropi etc. Problemele sunt însă de ordin politic şi administrativ“, a mai afimat Andrei Orban.

România rămâne codaşa Europei în ce priveşte gestionarea deşeurilor

Preşedintele ENVIRON a explicat că, deşi românii doresc să beneficieze de servicii de colectare selectivă şi reciclare, România se poziţionează pe penultimul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor din pricina faptului că nu există infrastructura necesară.

strategia3

„Sunt date statistice, la nivelul Uniunii Europene, care clasează România pe penultimul loc, din 27 de state membre, în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor. Din analizele pe care noi le facem anual, cererea de servicii conforme de mediu, respectiv de colectare selectivă şi de reciclare la nivelul populaţiei este înaintea ofertei, adică populaţia cere. Asta ne arată disponibilitatea cetăţeanului de rând de a avea grijă de mediu, de a colecta selectiv, de a recicla. Cetățeanul este dispus să facă acest efort. Dar, dacă nu are la dispoziție infrastructura necesară, căile prin care se pot realiza aceste lucruri, evident că în cele din urmă apare un sentiment de frustrare. Punctele de colectare sunt puţine, deşi la nivel declarativ, pe hârtie, sunt foarte multe. Majoritatea sunt SRL-uri care vând şi cumpără deşeuri, dar care au fost declarate puncte de colectare de către autorităţile locale. Dar nu acest lucru trebuie să însemne un punct de colectare. Punctul de colectare trebuie să fie cu acces gratuit pentru populaţie, iar acele deşeuri depuse de populaţie să rămână în proprietatea autorităţii locale, pentru ca ea să câştige bani. Puncte de colectare declarate sunt circa 500-600, dar ele nu îndeplinesc nici criteriile, nici normele şi nici facilităţile pe care ar trebui să le aibă. Pe reciclare efectivă, deci transformarea deşeurilor în produse noi, există capacităţi mult mai mari decât potenţialul de generare al populaţiei pe fiecare flux. Se poate recicla foarte bine în România şi hârtia şi PET-urile, o parte din plastic, dar aceste investiţii suferă de lipsă de deşeuri din cauza faptului că nu se colectează selectiv şi nu există mecanismele şi flu- xurile prin care deşeurile să ajungă la aceste centre de reciclare“, a subliniat Orban.

Andrei Orban s-a referit şi la faptul că reciclarea este îngreunată şi de situaţia în care deşeurile deşi au fost colectate selectiv au fost apoi amestecate în momentul în care au fost ridicate de companiile de salubritate. „Problema este ce se întâmplă după ce au fost amestecate deşeurile în container, unde ajung ele. Realitatea este că ajung la groapa de gunoi. Practic, oamenii fac un efort să colecteze selectiv, apoi deşeurile sunt ridicate de o maşină şi ajung amestecate tot la groapa de gunoi. Trebuie să avem în vedere şi faptul că deşeurile se contaminează reciproc, se murdăresc între ele şi atunci nu mai putem recicla ceea ce s-a stricat“, a adăugat acesta.

Până în 2020, un grad de reciclare de 50%

„În calitate de stat membru, România este obligată ca până în 2020 să ajungă la un grad de reciclare de 50% din totalul deşeurilor municipale generate, deci cele provenite de la populaţie. Asta înseamnă că gradul de colectare selectivă a deşeurilor municipale trebuie să fie undeva la 70% sau chiar mai mult, aproape 100%. Deci trebuie să colectăm mai mult ca să reciclăm 50%. În momentul în care vrei să colectezi 70% nu ai cum să obții acest procent decât dacă oferi populaţiei infrastructura necesară (tomberoane la bloc, la capăt de stradă). De asemenea, ca să atingi un grad ridicat de reciclare, deşeurile trebuie să fie de bună calitate şi să nu mai sufere procese ulterioare de separare“, a mai afirmat preşedintele ENVIRON.     ecologic



Alte articole in rubrica Legislaţie