Modificarea Directivei privind eficienţa energetică a clădirilor - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic

Legislaţie

Modificarea Directivei privind eficienţa energetică a clădirilor

09 June 2009 - 03:03 PM Legislaţie

Parlamentul European a adoptat pe 23 aprilie a.c., cu 549 voturi pentru, 51 împotrivă şi 26 abţineri, raportul elaborat de Adriana Ţicău (PSE/PSD) privind eficientizarea energetică a clădirilor. Astfel, începând cu 31 decembrie 2018, toate clădirile vor trebui să producă aceeaşi energie pe care o consumă.

Deputaţii europeni solicită prin raportul de modificare a directivei europeană privind eficienţa energetică a clădirilor asigurarea unei mai bune finanţări a sectorului.

“Propunerea de modificare a directivei privind eficienţa energetică a clădirilor este una dintre cele mai importante măsuri pe care Parlamentul le-a adoptat, atât pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni, cât şi pentru redresarea economică a Uniunii. Cetăţenii europeni aşteaptă acţiuni şi soluţii concrete la problemele şi nevoile foarte concrete pe care aceştia le au”, a declarat în cadrul dezbaterii parlamentare raportoarea Adriana Ţicău.

Energia consumată în clădiri reprezintă 40% din consumul total de energie în UE, iar reducerea consumului de energie şi utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituie o componentă importantă a măsurilor necesare pentru reducerea dependenţei energetice a UE şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În acelaşi timp, “această directivă are un potenţial foarte mare pentru crearea de noi locuri de muncă, aproximativ 500.000 de noi locuri de muncă putând fi create la nivel european, cu implicaţii majore pe piaţa regională sau naţională a forţei de muncă”, după cum menţiona Ţicău.

În cadrul unei audieri publice, raportoarea PE pentru modificarea directivei privind performanţa energetică a clădirilor a declarat că “finanţarea eficientizării energetice a clădirilor este vitală, iar crearea unui Fond European pentru Eficienţa Energetică, care să asigure mobilizarea de capital public şi privat pentru realizarea proiectelor din domeniu în perioada 2010-2020, va fi un important pas înainte”.

Parlamentul European solicită astfel statelor membre să elaboreze, până la 30 iunie 2011, planuri naţionale în care să se stabilească mijloacele financiare pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, ca de exemplu credite cu dobândă redusă sau stimulente fiscale. În plus, Comisia Europeană ar trebui să propună, până la 30 iunie 2010, instrumente financiare suplimentare, precum “o majorare semnificativă” a sumei maxime ce poate fi alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru sprijinirea eficientizării energetice şi reduceri ale taxei pe valoare adăugată (TVA) pentru bunuri şi servicii legate de eficienţa energetică şi energii regenerabile. Performanţa energetică a clădirilor existente va trebui ameliorată atunci când se efectuează lucrări majore de renovare, pentru a respecta cerinţe minime de performanţă energetică. Potrivit deputaţilor europeni, definiţia “lucrărilor de renovare majoră” se referă la modernizarea a mai mult de 25% din suprafaţa clădirii, iar costurile totale ale renovării reprezintă cel puţin 20% din valoarea clădirii.

Standardele de performanţă energetică minimă vor fi stabilite de statele membre, însă Comisia va elabora, până la 31 martie 2010, o metodologie comună pentru calcularea performanţei energetice a clădirilor. De asemenea, prin raport se cere ca toate clădirile construite după 2019 să consume în cantităţi egale energie produsă local din surse regenerabile şi energie primară.

Potenţialii cumpărători sau locatari ai unei clădiri sau ai părţilor acesteia ar trebui să primească, prin intermediul certificatului de performanţă energetică, informaţii corecte despre performanţa energetică a clădirii şi sfaturi practice pentru îmbunătăţirea acesteia. Proprietarii şi locatarii clădirilor comerciale ar trebui să fie, de asemenea, obligaţi să facă schimb de informaţii privind consumul real de energie, pentru a se garanta că aceştia dispun de toate datele necesare pentru a lua decizii în cunoştinţă de cauză cu privire la îmbunătăţirile necesare.

În plus, clădirile noi şi cele renovate ar trebui să dispună de “contoare inteligente”, care să indice exact consumul real de energie şi timpul de utilizare, oferind astfel posibilitatea consumatorilor de a beneficia de tarifele mai avantajoase din timpul nopţii.

Agerpres

pdf



Alte articole in rubrica Legislaţie