Operatorii din salubritate vor monopol la ridicarea gunoiului - Legislatie internă, legislatie externă si directive europene | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Legislaţie

Operatorii din salubritate vor monopol la ridicarea gunoiului

06 August 2013 - 02:20 PM Legislaţie

Responsabilii din salubritateÎn cadrul unei întâlniri de lucru având ca temă modificarea Legii Salubrităţii, operatorii din domeniu au solicitat reprezentanţilor autorităţilor publice introducerea în lege a unor măsuri fiscale care ar putea stimula activitatea acestora, şi anume, reducerea TVA la serviciile de salubrizare la 10-12%, acordarea de bonificaţii operatorilor care înfiinţează staţii de sortare, eliminarea taxelor de import pe echipamentele de salubrizare şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

Asociaţia Română de Salubritate şi Institutul pentru Politici Publice, alături de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice au organizat în data de 25 iunie 2013 o sesiune de discuţii pe tema managementului integrat al deşeurilor din perspectiva modificării Legii Salubrităţii. În cadrul acestei întâlniri au fost prezenţi operatorii de salubritate: SC Compania Romprest Service SA, Supercom, SC Rosal SA şi Rebu SA.

În cadrul întâlnirii a fost prezentat un sondaj, care are la bază o sinteză a opiniilor operatorilor de salubritate, realizat anul trecut de către Institutul pentru Politici Publice. Astfel, operatorii de salubritate au apreciat că autorităţile cele mai interesate de problemele sectorului de salubritate sunt: autorităţile publice locale (consilii locale şi primării) cu 43%, urmate de către Guvern şi Consiliul Judeţean, ambele cu 28% şi se pare că Parlamentul este instituţia cu cel mai scăzut nivel de interes pentru problemele specifice domeniului salubrităţii.

Taxa de habitat

Comisia Europeană doreşte ca România să ia măsuri în privinţa Bucureştiului care este cel mai  poluat oraş din ţara noastră, trebuind găsită o soluţie sustenabilă pentru Capitală.

„Comisia Europeană doreşte o soluţie sustenabilă pentru Capitală, deoarece este cel mai mare poluator, cu aproximativ 1,2 milioane de tone de gunoi pe an“, a declarat Florin Diaconu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu. De asemenea, reprezentanţii GNM au mai precizat faptul că vor continua controalele, vor fi aplicate amenzi, iar scopul acestora este de a modifica comportamentul cetăţenilor într-unul mult mai responsabil atât faţă de sănătatea tuturor, cât şi faţă de mediul înconjurător.

„Aş vrea să nu ignorăm rolul Gărzii Naţionale de Mediu, care le poate cere operatorilor de salubritate să demonstreze unde îşi aruncă deşeurile. În altă ordine de idei, investitorii străini au început să plece din România, iar retragerea marilor jucători din acest domeniu de pe piaţa românească este un semnal de alarmă şi trebuie luat în serios“, a declarat Eduard Martin, preşedintele ARS.

„Acum nu se mai fură combustibilul, se fură conducta. Este nevoie de pedepse foarte drastice. Guvernul Ponta încearcă să ţină în frâu toate aceste furturi, aceste ilegalităţi. Trebuie să lucrăm împreună, să facem echipe de control şi să întârim acţiunea acestor controale“, a menţionat Elena Dumitru, secretar de stat în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Directorul de cabinet al secretarului de stat din Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Nicoleta Chiriac, a mai subliniat importanţa introducerii unei taxe de habitat care să fie plătită etapizat ca şi impozitele. Autoritatea locală va transfera o parte din această taxă către operatorul de salubritate şi astfel se va evita falimentul operatorilor de salubritate, pentru că nu şi-au putut colecta banii de la populaţie.

Preşedintele Asociaţiei de Salubritate a mai spus că principiul „plătim cât putem pentru serviciul de salubritate“ nu este unul sănătos şi corect. Dacă cetăţeanul nu îşi plăteşte factura de apă, curent sau gaze, toate aceste servicii vor fi sistate. Dar ce se va întâmpla dacă serviciul de salubritate este oprit? Atât sănătatea populaţiei cât şi calitatea mediului înconjurător vor fi grav afectate. Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu au explicat că amenzile aplicate în urma controalelor au ca scop civilizarea cetăţeanului şi modificarea comportamentului populaţiei într-unul mult mai responsabil.

Scutiri

În raportul prezentat în cadrul acestei întâlnirii au fost inventariate probleme identificate în managementul deşeurilor. În opinia operatorilor de salubritate ar trebui să existe nişte măsuri fiscale concrete care ar putea stimula activitatea acestora şi anume reducerea TVA la serviciile de salubrizare la 10-12%, achitarea TVA la încasarea facturii, nu la emiterea acesteia, introducerea taxei de salubrizare, reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu 3-5%, acordarea de bonificaţii operatorilor care înfiinţează staţii de sortare, eliminarea taxelor de import la echipamentele de salubrizare şi scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

Alte măsuri propuse pentru a sprijini activitatea operatorilor de salubritate ar fi introducerea variantei de plată la volumul de deşeuri produs, respectiv cantitate transportată la rampă sau la reciclatori şi subvenţionarea taxei de salubrizare pentru persoanele cu venit sub 350 lei/lună de către administraţiile locale.

În ceea ce priveşte soluţiile pentru combaterea fenomenului de piraterie, a fost propusă interzicerea achiziţiei de deşeuri reciclabile (materiale feroase şi neferoase, hârtie, carton, mase plastice, sticlă) de la populaţie în vederea combaterii furtului din containere. Totodată, operatorii de salubritate solicită atribuirea contractului de delegare a serviciului să se facă exclusiv către operatorii licenţiaţi de către Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice.

La data de 1 aprilie 2013, valoarea medie a unui contract de management al deşeurilor era de 30 de milioane de euro, iar bani efectiv accesaţi au fost de 503 milioane de euro, în 21 de judeţe fiind semnate astfel de contracte.

Conformare

Conform draftului Acordului de Parteneriat pentru România 2014-2020 prezentat de Ministerul Fondurilor Europene către Comisia Europeană în data de 6 iunie 2013, managementul integrat al deşeurilor continuă să fie o prioritate şi în viitorul exerciţiu financiar. Principalele probleme în acest domeniu sunt depozitarea deşeurilor, iar România are o perioadă de tranziţie până la 16 iulie 2017 pentru conformarea tuturor depozitelor de deşeuri şi închiderea a 101 gropi neconforme, însă o altă problemă este faptul că ţara noastră nu are până în prezent niciun incinerator de deşeuri.

Prin Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deşeurile, România şi-a asumat ţinte explicite privind valorificarea prin reciclare a deşeurilor - pentru 2013, ţinta globală de reciclare a deşeurilor din ambalaje fiind de 60%. Până în 2020, obligaţiile privind pregătirea pentru reutilizarea şi reciclarea deşeurilor menajere şi asimilabile sunt de minim 50% din masa totală pentru hârtie, metal, plastic şi sticlă, iar pentru deşeurile nepericuloase provenind din activităţi de construcţie şi demolări de minim 70% din masă.

Ramona Buciu



Alte articole in rubrica Legislaţie