România primește o nouă șansă în domeniul reciclării - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

România primește o nouă șansă în domeniul reciclării

05 February 2014 - 04:26 PM Politici & Economie

PubeleDupă aprobarea Strategiei Naționale pentru Gestionarea Deșeurilor la finele anului trecut, 2014 a început în forță pentru reprezentanții Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice care au pe lista de priorități în perioada imediat următoare transpunerea Directivei 2012/19/UE a Parlamentului și Consiliului European privind managementul deșeurilor de echipamente electrice și electronice și modificarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor.

La începutul lunii ianuarie, Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică Proiectul de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor care transpune Directiva 2008/ 98/CE care instituie obligativitatea Statelor Membre de a încuraja și asigura din punct de vedere tehnic, economic și al protecției mediului, separarea la sursă a deșeurilor în vederea asigurării unei gestionări ecologice eficiente.

Decizia a fost luată ca urmare a atenționării primite din partea Comisiei Europene potrivit căreia anumite sintagme și noțiuni nu au fost transpuse în totalitate și urmărește efectuarea modificărilor legislative necesare în vederea evitării declanșării unei proceduri de infringement.

Una dintre modificările controversate o constituie introducerea unei noi prevederi conform căreia autoritățile publice locale ale unităților administrativ-teritoriale și cea a Municipiului București, în calitate de deținători legali ai deșeurilor municipale, organizează vânzarea materialelor cu valoare de piață rezultate din colectarea selectivă și utilizează fondurile obținute exclusiv pentru finanțarea gestionării municipale.

Cea mai importantă schimbare prevăzută de noua Ordonanță de Urgență se referă însă la obligativitatea autorităților administrației publice locale de a asigura colectarea separată pentru cel puțin patru fracții de deșeuri: hârtie, plastic, metal și sticlă în vederea promovării reciclării de înaltă calitate numai „în măsura în care este fezabilă din punct de vedere tehnic, economic“ conform acestui proiect. În fapt, până în 2015, autoritățile locale trebuie să pună la punct la nivel naţional condițiile pentru colectarea separată a celor patru tipuri de deșeuri din categoria deșeurilor menajere pe care le gestionează, astfel încât până în 2020 România să atingă un nivel de reciclare a deșeurilor pe cele patru fracții de minimum 50% din masa totală. Asta implică o colectare selectivă de peste 70% din deşeurile generate de populaţie ca să putem asigura performanţa de reciclare prevăzută.

Legislația în vigoare a Uniunii Europene în materie de deșeuri, respectiv Directiva 2008/98/EC stabilește obiective clare privind reutilizarea și reciclarea, precum și limitarea depozitării deșeurilor în gropi de gunoi. Astfel, până în 2020 trebuie atinsă o țintă de reciclare și reutilizare de 50% pentru deșeurile municipale generate de populație și 70% pentru deșeurile provenite din construcții și demolări. De asemenea, până în 2015, fiecare Stat Membru are obligația de a introduce sisteme de colectare separată la nivelul populației pentru cel puțin patru fracții: hârtie, metal, plastic și sticlă. Statele europene care s-au pregătit din timp prin strategii naționale coerente, mecanisme economice viabile și cu un nivel minim al creșterii costurilor suportate de populație, au demonstrat că aceste obiective sunt tangibile, performanțele înregistrate de țări precum Germania, Olanda, dar și Polonia și Cehia fiind demne de urmat.

În România, potrivit u-nui studiu realizat de o organizație colectivă în 2013, în mediul urban doar 6,3% din totalul deșeurilor reciclabile generate sunt colectate selectiv, iar restul se regăsește în masa de deșeuri colectate în amestec și trimise către stațiile de sortare și depozitele de deșeuri. Deci mult în urmă faţă de o medie europeană care este undeva la 38%.

ColectareCreșterea prețurilor la materiile prime, precum și epuizarea multor resurse naturale, au determinat ca la nivelul Comisiei Europene, îmbunătățirea gestionării deșeurilor și eficientizarea resurselor să reprezinte un imperativ pentru demararea acţiunilor concrete. Documente de politică recente, precum Al Șaptelea Program de Acțiune pentru Mediu al UE, urmăresc să determine adoptarea în viața noastră de zi cu zi, în calitate de cetățeni europeni, a avantajelor economice și de prezervare a calității mediului, generate prin dezvoltarea unei economii circulare și eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor. Acest deziderat necesită însă măsuri concrete luate la nivel de guverne, care să determine rezultate palpabile în: prevenirea generării de deșeuri atât prin programe de educare a populației, cât și prin măsuri de stimulare a reutilizării; aducerea reciclării și a refolosirii la nivelul maxim de performanță posibil prin încurajarea investițiilor și mai ales, prin aplicarea unor instrumente economice precum taxa la groapa de gunoi sau penalitățile la nerespectarea colectării separate a gunoiului; incinerarea exclusiv a materialelor nereciclabile și a fracției umede și putrezicioase din deșeuri și eliminarea treptată a depozitării deșeurilor la gropile de gunoi și înlocuirea cu operațiuni de reciclare pentru toate tipurile de deșeuri, în mod progresiv, până în 2020.

De aceea Comisia Europeană a lansat la mijlocul anului 2013, prin intermediului Proiectului de Revizuire a Țintelor din Directiva Cadru pe Deșeuri, Directiva privind Depozitele de Deșeuri și Directiva privind Deșeurile de Ambalaje, consultarea publică care va avea rolul să evalueze dacă și în ce fel ar trebui adaptate obiectivele UE în materie de deșeuri pentru a atinge aceste deziderate, iar consultarea publică din perioada iulie - septembrie 2013, a colectat opinii ale cetățenilor europeni, ale companiilor și instituțiilor publice privind posibilitatea consolidării obiectivelor existente sau a introducerii unora noi. Printre căile posibile de acțiune, se numără stabilirea unor ținte privind prevenirea generării de deșeuri și a unor obiective diferențiate pentru fluxurile de deșeuri și categoriile de materiale și produse. De asemenea, respondenții au fost chestionați asupra posibilității de a introduce obiective mai stricte pentru reutilizare și reciclare, pentru limitarea depozitării deșeurilor la gropile de gunoi și redirecționarea acestora și adaptarea respectivelor obiective la situația specifică a fiecărui Stat Membru. Nu în ultimul rând, sunt abordate chestiuni precum implementarea obiectivelor actuale, îmbunătățirea statisticilor privind deșeurile și monitorizarea eficacității măsurilor puse în aplicare în statele membre.

Comisia Europeană a propus de asemenea pentru perioada 2014-2020, introducerea unor dispoziții specifice privind condiționalitățile ex-ante aplicabile utilizării fondurilor europene pentru fiecare Stat Membru pentru a se asigura că acestea vor continua aplicarea măsurilor vizând consolidarea rezultatelor politicii de coeziune și asigurarea performanțelor maxime pentru fiecare euro investit de la nivel comunitar. În domeniul mediului, condiționalitățile ex-ante aflate în responsabilitatea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice sunt cele legate de promovarea investițiilor durabile din punct de vedere economic și al protecției mediului, în sectorul deșeuri, în particular prin dezvoltarea planurilor de management a deșeurilor în acord cu Directiva cadru 2008/98/CE.

Altfel formulat, alocările de bani europeni pentru anii următori în domeniul mediului sunt evaluate și cuantificate în funcție de performanțele concrete ale măsurilor promovate de România în atingerea unor rezultate palpabile vizând îndreptarea către o „Societate a Reciclării“. În acest sens, în perioada următoare va trebui să demonstrăm că am luat o serie de măsuri privind: progresele înregistrate în atingerea obiectivelor de la articolul 11 din Directiva 2008/98/CE, motivele neîndeplinirii și acțiunile propuse pentru atingerea țintelor de colectare selectivă şi reciclare stabilite; existența unuia sau a mai multor planuri de gestionare a deșeurilor, așa cum este prevăzut la articolul 28 din Directivă; programele de prevenire a generării deșeurilor în conformitate cu articolul 29 și măsurile luate pentru a atinge obiectivele privind reutilizarea și reciclarea deșeurilor până în 2020, în conformitate cu articolul 11 din Directiva Cadru.

Este deci contextul favorabil şi momentul să arătăm că am învăţat din greşelile trecutului, că ne asumăm cu seriozitate şi sârguinţă angajamentele luate şi demarăm paşi concreţi spre un viitor mai bun. La început de An Nou, după expirarea unui stagiu de şapte ani de parteneriat în marea familie europeană, în cadrul unui nou exercițiu bugetar 2014-2020, în condițiile unor deziderate stabilite și asumate a priori, constituie o obligație ca noi, toți cei care activăm în acest domeniu, să ne unim eforturile astfel încât să putem duce România în locurile fruntașe ale clasamentelor de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor.

Roxana Puia



Alte articole in rubrica Politici & Economie