O foaie de parcurs de la Bruxelles aruncată la coșul de gunoi al României - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

O foaie de parcurs de la Bruxelles aruncată la coșul de gunoi al României

09 June 2014 - 10:12 AM Politici & Economie

Una dintre marile probleme actuale ale României, recunoscută și de Ministerul Fondurilor Europene în Acordul de parteneriat propus de curând Comisiei Europene, este cea a gestionării deșeurilor. Nepăsarea, nepriceperea sau jocurile de interese ale celor care au condus acest domeniu în ultimii ani ne-au adus astăzi în situația în care infringementul bate la ușă, iar riscul pierderii fondurilor europene este acum unul real. Comisia Europeană a semnalat din timp României problemele pe care le are, a oferit și soluții, și surse de finanțare. În continuare vă prezentăm un scurt extras dintr-un vast document transmis României de către Comisia Europeană în anul 2012, o „Foaie de parcurs” pe care dacă am fi urmat-o, nu am fi ajuns în anul 2014 în coada listei țărilor europene cu un procent de 1% reciclare și 99% depozitare din deșeurile municipale.

Foaie de parcurs pentru România - Servicii pentru sprijinirea acţiunilor de punere în aplicare şi a inspecţiilor statelor membre cu privire la aplicarea legislaţiei europene privind deşeurile

Situaţia gestionării deşeurilor la nivel naţional

Generarea şi colectarea deşeurilor:

Conform datelor Eurostat din anul 2012, cantitatea totală de deşeuri municipale generate este de 7.830 kilotone şi de 365 kg pe cap de locuitor, cifre care sunt sub media celor 27 de state europene (502 kg). În anul 2010, aproximativ 70% din populaţie a avut acces la serviciul de colectare a deşeurilor municipale. Majoritatea zonelor rurale nu beneficiază de servicii de colectare. Colectarea separată a deşeurilor de ambalaje din gospodării în sectorul privat este încă slab dezvoltată (23% din populaţia totală). Comisia Europeană  constată în 2012 că „pentru colectarea selectivă a fost adoptat un sistem dual, şi anume, o pubelă pentru fracţie uscată şi o pubelă pentru fracţie umedă“ (n.r. - acest sistem este ca și inexistent la nivel național) și că „Sistemul va fi completat cu pubele suplimentare pentru trei fracţii (hârtie/carton, metal/plastic şi sticlă), conform legii“ (n.r. - conform Legii salubrității, care nu a fost promulgată, colectarea pe trei fracții este facultativă). Comisia a fost informată că „se aşteaptă introducerea unei taxe de depozitare în 2013“ (n.r. - legea a apărut, dar introducerea taxei a fost amânată în Parlament pentru anul 2017).

Gestionarea deşeurilor prin abaterea de la ierarhia deşeurilor - dependenţă puternică de depozitele de deşeuri

Principala metodă de gestionare a deşeurilor municipale este depozitarea. Rata de depozitare este de 98,7%, una dintre cele mai mari din UE, în timp ce cota de reciclare a deşeurilor municipale este de 1,3%. Eficacitatea colectării selective este limitată şi aceasta se face în principal în zonele urbane. În ciuda campaniilor de mediu şi a activităţilor educative, gradul de conştientizare şi de disponibilitate de a participa la colectarea selectivă este încă scăzut.

Cauze

- Colectarea selectivă în fază iniţială este limitată. De obicei deșeurile sunt aruncate direct în pubela cu fracţie mixtă;

- Lipsa unei taxe pe depozitare şi a altor măsuri economice;

- Participarea sectorului informal este semnificativă (spălare, sortare ad-hoc în depozite de deşeuri);

- Rata de colectare a deşeurilor municipale mixte nu este încă de 100%;

- Populaţia rurală nu este obişnuită să plătească taxe pentru gestionarea deşeurilor;

- Tarifele sunt prea mici ca să se recupereze costurile. Consiliile judeţene refuză să crească taxele din cauza veniturilor mici ale populației.

Plan de acţiune. Măsuri orizontale care abordează câteva probleme

Măsura 1:

Stabilirea unei taxe pe depozitare în depozite de deşeuri

Prin stabilirea şi implementarea în cât mai scurt timp a unei taxe pe depozitare începând de la 10 euro/tonă se poate descuraja depozitarea în depozite de deșeuri și se poate trece la alte opțiuni performante. Veniturilor obţinute din taxa pe depozitare trebuie folosite pentru dezvoltarea infrastructurii pentru colectare selectivă la sursă (inclusiv pentru compostare domestică) precum şi pentru campanii de conştientizare.

Măsura 2:

Restricţii asupra depozitării anumitor tipuri de deşeuri

Implementarea/introducerea unor restricţii/interdicţii asupra depozitării anumitor fluxuri de deşeuri cum ar fi deșeurile biodegradabile, hârtia, sticla, lemnul, textilele, reciclabilele etc.

Introducerea unor restricţii/ interdicţii asupra depozitării deșeurilor municipale prin definirea clară a termenului „tratare prealabilă“, introducerea unor penalizări pentru nerespectarea obiectivelor specifice sau a restricțiilor/interdicțiilor.

Măsura 3:

Implementarea schemei PAYT (Pay-As-You-Throw)

Implementarea schemei PAYT imediat după ce se realizează infrastructura de colectare şi tratare, pentru dezvoltarea colectării selective, reducerea gradului de dependență de depozitare și pentru asigurarea veniturilor pentru gestionarea deșeurilor la nivel local.

Depozit neautorizatMăsura 4:

Aplicarea schemelor de „Răspundere extinsă a producătorului“(REP)

Dezvoltarea principiului REP sau a schemelor de acord voluntar pentru fluxurile de deşeuri care nu provin de la ambalaje, implementarea şi îmbunătăţirea performanţei sistemelor de garanţie de returnare pentru ambalaje şi creşterea gradului de conştientizare a publicului.

Măsura 5:

Înăsprirea reglementărilor, controalelor și inspecţiilor

Asigurarea unor inspecţii de către autorităţile locale şi regionale. Implementarea unor amenzi pentru activităţile de depozitare ilegală (care să vizeze toţi jucătorii implicaţi: municipalităţi, cetăţeni, producători de deşeuri şi companii de gestionare a deşeurilor) şi pentru alte contravenţii legate de mediu. Monitorizarea atentă şi reglementarea companiilor de gestionare a deşeurilor în faza de autorizare/licenţiere şi, periodic, în timpul funcţionării, inclusiv a infrastructurii de gestionare a deşeurilor și a depozitelor de deșeuri.

Măsura 6:

Îmbunătăţirea imediată a planurilor de gestionare a deşeurilor şi actualizarea Planurilor de Gestiune a Deșeurilor, naţional/ regionale, a datelor şi a proiecţiilor

Elaborarea unei strategii naţionale şi a unor planuri naţionale/regionale actualizate, îmbunătăţirea calităţii datelor/indicatorilor cu privire la cantităţile de deşeuri generate, colectate, reciclate, valorificate şi eliminate, previzionarea cât mai exactă a capacităţilor viitoare de generare şi tratare a deşeurilor.

Măsura 7:

Utilizarea şi alocarea fondurilor europene disponibile cu mai multă eficienţă

Utilizarea şi alocarea fondurilor europene disponibile cu mai multă eficienţă printr-o mai bună coordonare a administrației centrale şi locale responsabile, în vederea dezvoltării unei infrastructuri alternative de tratare a deșeurilor etc.

Probleme constatate

PROBLEMA 1: Gestionarea deşeurilor prin abaterea de la ierarhia deşeurilor - dependenţă puternică de depozitele de deşeuri.

Propunerea 1: Promovarea sistemelor de parteneriat public-privat (PPP) pentru proiectele privind deşeuri şi promovarea stimulentelor pentru proiecte mici care funcţionează în paralel cu staţiile centralizate vor avea ca rezultat implicarea optimizată a sectorului privat.

Propunerea 2: Iniţierea campaniilor de conştientizare a colectării şi tratării deşeurilor municipale pentru diferite grupuri ţintă.

Propunerea 3: Iniţierea consultării detaliate cu jucătorii relevanţi din domeniu, cu retaileri, ONG-uri și organizații de gestiune a deșeurilor.

PROBLEMA 2: Cotă ridicată de deşeuri biodegradabile depozitate în depozite de deşeuri şi absenţa colectării selective a fracţiei de biodeşeuri.

Propunerea 1: Completarea/ îmbunătăţirea infrastructurii de tratare a deşeurilor prin POS Mediu sau prin fonduri naţionale.

Propunerea 2: Crearea unei pieţe de compost prin utilizarea corectă a produsului final şi prin protejarea utilizatorilor finali.

Propunerea 3: Iniţierea campaniilor de conştientizare a colectării şi tratării deşeurilor biodegradabile pentru grupurile ţintă.

PROBLEMA 3: Raport de colectare selectivă a deşeurilor incomplet în cazul gospodăriilor, în special în zonele rurale.

Propunerea 1: Extinderea actualelor reţele de colectare selectivă a deşeurilor. Stabilirea infrastructurii adecvate (pubele, maşini etc.) pentru colectarea, angajarea autorităţilor locale în promovarea reciclării, stabilirea schemelor de reciclare în locuri publice, cum ar fi centre comerciale, pieţe şi străzi.

Propunerea 2: Implementarea unor măsuri de stimulare a colectării selective şi a reciclării, punerea în aplicare a obligaţiei producătorilor din centrele/ clădirile industriale, comerciale şi administrative de a colecta selectiv metalul, hârtia, sticla şi plasticul şi a ridicării acestora de către operatori autorizaţi. Stabilirea (şi îmbunătăţirea, unde este cazul) a performanţei sistemelor de garanţie de returnare pentru ambalaje (plastic, metal, sticlă etc.) în cazul în care nu se ating obiectivele.

PROBLEMA 4: Capacitate slabă de a implementa proiectele şi alte obstacole de natură administrativă.

Propunerea 1: Transformarea bazei de date centralizate a statisticilor şi fluxurilor de deşeuri (ex. analiza compoziţiei, cantităţi de deşeuri, transporturi, fluxuri speciale VSU, DEEE etc.) în bază de date deschisă publicului, pentru transparență și îmbunătățirea raportării.

Recomandări

Pentru a ajuta la implementarea completă a legislaţiei europene privind deşeurile şi a ierarhiei deşeurilor, inclusiv prin eliminarea dependenţei predominante de stocarea în depozite de deşeuri (98,7%), se fac următoarele recomandări principale:

1. Introducerea unei taxe pe depozitare şi majorarea treptată a taxei pe depozitare în vedere deturnării deşeurilor de la depozitul de deşeuri. Utilizarea veniturilor pentru susţinerea colectării selective şi a infrastructurii alternative.

2. Extinderea şi îmbunătăţirea raportului costeficacitate, a monitorizării şi a transparenţei schemelor REP actuale şi eliminarea fenomenului clandestinităţii (free-riding).

3. Implementarea strategiei deşeurilor ecologice, inclusiv a unor măsuri specifice menite să deturneze deşeurile biodegradabile de la depozitul de deşeuri.

4. Intensificarea inspecţiilor şi a activităţilor de aplicare a legii în vedere asigurării respectării prevederilor legale privind gestionarea deşeurilor municipale.

5. Actualizarea Planurilor naţionale şi regionale de gestiune a deșeurilor, inclusiv a măsurilor strategice specifice de atingere a obiectivelor stabilite şi a analizei actualei situaţii a gestionării deşeurilor pe baza unor date solide, a analizei impacturilor implementării măsurilor strategice, a infrastructurilor necesare şi a predicţiilor privind generarea şi tratarea deşeurilor.

6. Constituirea şi controlarea infrastructurii şi a schemelor de colectare selectivă. Implementarea colectării selective din uşă în uşă cât mai repede posibil.

7. Iniţierea unor campanii cuprinzătoare de conştientizare a colectării selective şi a gestionării corecte a deşeurilor.

8. Îmbunătăţirea utilizării şi alocării fondurilor europene disponibile.

Pubele


Răspunsurile României la recomandările Comisiei Europene

Introducerea unei taxe pe depozitare cerută de Comisia Europeană ca prioritate Numărul 1, a făcut în data de 27.08.2013 obiectul unei Ordonanțe de Urgența care impunea aplicarea acestei măsuri. Imediat însă aplicarea taxei a fost amânată în Parlament pentru „anul 2017 și începând cu anul 2018“. Motivația a fost că o asemenea taxă nu poate fi suportată de către populație, uitându-se faptul că cea mai mare parte a populației plătește la vedere această taxă și că de fapt toți cetățenii plătesc oricum pentru ridicarea gunoiului sume care sunt incluse însă în impozitele locale anuale.

Și chiar dacă Comisia Europeană ne cerea „Monitorizarea atentă și reglementarea companiilor de gestionare a deșeurilor în faza de autorizare/licențiere și, periodic în timpul funcționării“, autoritățile nu au reușit până astăzi nici măcar să stabilească care sunt agenții economici care au autorizații de mediu valabile pentru desfășurarea unui anumit tip de activitate. Nu există o bază de date online, actualizată la zi, cu situația acestor autorizații.

În plus numărul organizațiilor de preluare de responsabilități atât în domeniul ambalajelor, cât și în cel al deșeurilor electrice și electronice crește continuu în mod artificial. Apar organizații care sunt autorizate peste noapte, nu desfășoară activități cât de cât notabile, atrag clienți oferind prețuri de dumping, fiindcă nu există o limită minimă a costului reciclării, spală ceva bani și apoi sunt scoase sub anumite forme la vânzare.

Comisia ne mai cerea ceva: „Promovarea sistemelor de parteneriat public-privat pentru proiectele cu deșeuri și promovarea stimulentelor pentru proiecte mici care funcționează în paralel cu stații centralizate“. Nu numai că la noi nu au fost sprijinite asemenea inițiative, dar se încearcă de ceva timp, printr-o lege unică în Europa, Legea salubrității, scoaterea de pe piață a oricărui agent economic care nu e recunoscut, agreat și autorizat de către o instituție și ea unică în Europa, ANRSC.

ecologic

Taxele şi interdicţiile la depozitarea deşeurilor în UE




Alte articole in rubrica Politici & Economie