Doina Pană: „Premierul mi-a cerut să găsesc o soluţie astfel încât să oprim defrişările din pădurile României“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Doina Pană: „Premierul mi-a cerut să găsesc o soluţie astfel încât să oprim defrişările din pădurile României“

13 November 2014 - 03:26 PM Politici & Economie

Din data de 8 octombrie a.c. a fost pus în funcțiune „Radarul Pădurilor“, un sistem de monitorizare a transporturilor de lemn care are ca scop reducerea tăierilor ilegale și a evaziunii fiscale în domeniu. Monitorizarea transporturilor se face on-line, printr-o aplicaţie instalată pe smartphone-urile transportatorilor, urmărindu-se drumul lemnului din pădure până la procesatorul final. Din data de 8 octombrie 2014, sistemul 112 este funcțional și pentru „Radarul Pădurilor“, astfel că fiecare cetățean care dorește să verifice un mijloc de transport cu lemn poate apela serviciul 112 comunicând numai numărul mașinii de transport. De unde a pornit această idee și care sunt semnalele primite după numai o lună de la implementarea sistemului am aflat de la Doina Pană, ministrul delegat pentru Ape și Păduri.  ecologic

ecologic: „Radarul Pădurilor“ cum a fost numit este un sistem destul de complicat. De unde a pornit ideea de monitorizare a transporturilor de lemn?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Ideea a pornit de la faptul că aveam mare nevoie de un instrument care să împiedice factorul uman să permită defrişarea. Un arbore nu poate ieşi din pădure fără să-l vadă poliţistul sau pădurarul. Sau amândoi. Iar în momentul în care camioane întregi pline cu lemne trec şi nu le vede nimeni e clar că avem o problemă cu factorul uman. Şi atunci am mers pe ideea că avem nevoie de ceva tehnic, de un sistem care să oblige oamenii să-şi facă treaba. Şi am făcut o similitudine cu o problemă de la circulaţie. De când nu mai poţi negocia cu agentul de circulație viteza cu care ai circulat? De când viteza e înregistrată pe radar. De aceea, generic, această Hotărâre de Guvern se mai numeşte şi „Radarul pădurilor“. În ce constă?

Exista un program informatic din 2008 care se utilizează încă şi care urmăreşte tot traseul lemnului din pădure şi până la destinaţia finală, dar nu în timp real. Până în data de 5 ale lunii următoare ocoalele silvice, agenţii economici trebuiau să comunice în acest sistem tot ce a însemnat circulaţia de masă lemnoasă. Trebuie spus că majoritatea furturilor s-au făcut nu fără acte, ci cu acte. Cu un singur aviz de însoţire a mărfii se făceau mai multe drumuri și nimeni nu verifica dacă s-a completat avizul sau nu.

Ne-am dat seama că această raportare în sistem nu e cea corectă, pentru că în realitate există şi lemn ilegal care circulă. Am chemat firma care a creat softul respectiv, şi i-am întrebat dacă nu se poate extinde soft-ul astfel încât acest drum al lemnului să poată fi urmărit în timp real. Răspunsul lor a fost că se poate. Atunci am extins acest soft și am obligat ocoalele silvice private și de stat, toți agenţii economici care transportă lemn din pădure să-şi achiziţioneze smartphone-uri. Pe aceste smartphone-uri noi am instalat apoi programul informatic.

Acum, înainte de a pleca camionul din pădure, tot ceea ce înainte era înscris pe avizul de însoţire a mărfurilor şi care va fi scris şi acum, se introduce în smartphone-uri. De aici datele se duc în sistem. Iar sistemul are toată baza de date naţională: ce amenajamente sunt, unde se fac tăieri, unde există contracte încheiate, cine este beneficiar şi absolut tot. Compară imediat datele din aviz cu ce prevede baza de date, totul instant şi, numai dacă totul e corect, generează un cod unic, o combinaţie unică de cifre şi litere însoţită de ora, minutul şi secunda când s-a generat, date care trebuie obligatoriu trecute pe avizul de însoţire. Mai aveam însă nevoie de un pas.

Fiindcă se trec datele pe avizul de însoţire, nu se mai poate circula cu avizul acela de mai multe ori, pentru că e trecută ora, minutul şi secunda, dat tot pot apărea nişte scăpări legate de cantitate și de alte aspecte. Şi atunci am mers pe verificare încrucişată.

Nu poate intra marfa într-un depozit până când cei din depozit nu accesează şi ei sistemul informatic să verifice codul. Și nu pot spune acum că au făcut-o şi n-au făcut-o, pentru că orice intrare în sistem lasă urme. Şi la fel, în tot lanţul de depozite, până se iese din ţară sau până iese mobila pe poarta fabricii.

Lemn exploatatecologic: Ați pornit de la ideea de a nu se putea vinde lemnul tăiat ilegal? Cu ce vă ajută sistemul, ce le-ați mai impus agenților economici și ce nu intră în acest sistem?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Da, am mers pe ideea că dacă nu au unde vinde lemnul tăiat ilegal, atunci nici nu-l mai taie! Fiindcă nu au ce face cu el. Cu ce mă ajută acest sistem? Nu se mai pot face achiziţii ilegale nici de numai câţiva metri cubi care să nu treacă prin sistem, pentru că, chiar dacă lemnul care a intrat stă câteva săptămâni, în momentul în care pleacă el trebuie din nou să ceară cod unic. Şi atunci în permanenţă se vede ce intrări şi ce ieşiri au fost din depozitul acela. Ori nu poate ieşi mai mult decât a intrat, nu?

Le-am mai impus două lucruri, în afară de smartphone-uri, le-am impus şi ca toate depozitele să fie în zone cu semnal. Avem zone în pădure care sunt fără semnal, iar în momentul în care transportul pleacă nu are încă codul unic, i se generează un cod numai. Dar smartphone-ul fiind în maşina de transport, în momentul în care ajunge în zona cu semnal, pe principiul SMS-ului, generează codul unic pe care transportatorul trebuie să-l treacă în foaie. Ori este obligatoriu, ca să pot verifica încrucişat, ca și depozitul să aibă semnal. Aceste două lucruri le-am impus: smartphone şi depozite numai în zone cu semnal.

Singurul lemn care nu intră în sistem este lemnul de foc, lemnul pentru populaţie.

Ce înseamnă lemnul care nu intră prin smartphone? Înseamnă până la 3 metri cubi şi nu transportat auto, ci în atelaj, cu o căruţă, cu altceva. Asta înseamnă lemnul pentru populaţie. Dar nici acestea nu circulă fără acte! Vor circula cu avizele de până acum, pe care le dă ocolul silvic din zona de unde omul a avut dreptul să taie. Şi tot ocolul silvic respectiv va introduce în sistem, dar într-un termen de 7 zile şi aceste cantități de lemn, astfel încât în permanenţă noi vom avea toate datele referitoare la ce a însemnat lemn plecat din pădure.

Lemn exploatatecologic: Și care sunt semnalele, puteți spune că sistemul a creat deja valuri?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Vă daţi seama că s-a cam terminat cu furtul. S-au creat bineînțeles valuri, și chiar valuri mari...urmate de acuze bineînțeles, de fumigene cum le spun eu.

Sistemul deranjează pe foarte multă lume şi exact feedback-ul ăsta de mare nemulţumire m-a făcut să-mi dau seama cât de bun e sistemul, cât de tare îi încurcă. Bineînţeles că au încercat tot felul de discreditări ale sistemului, cum că - vezi Doamne - tractoristul ăla cu nu ştiu câte clase nu va putea să introducă datele. Dar nu el trebuie să facă chestiunea asta. Şi înainte, cel care elibera avizul era un reprezentant silvic. O poate face el și nu trebuie neapărat ca cel care conduce mașina să ştie să manipuleze un smart-phone.

Am dat această Hotărâre de Guvern prin iunie, pentru că doream să verificăm softul. Voiam apoi să văd dacă nu cumva vreo situaţie mi-a scăpat şi n-am prins-o, şi atunci am stabilit 120 de zile de pilotaj, pentru că voiam să am timp să-i şcolarizez pe toţi cei care folosesc sistemul. Am început cu trei judeţe, apoi cu şase judeţe, apoi cu nouă judeţe. Am ajuns apoi la concluzia că trebuie să pilotez toată ţara. Şi atunci am modificat ordinul de ministru şi din 21 septembrie a intrat toată ţara în pilotare, încât în data de 8 octombrie, când intră în vigoare, să nu existe nimeni care n-a folosit sistemul până acum.

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri ©Agerpresecologic: Doamnă ministru, se discută în Parlament noul Cod Silvic, a trecut de Comisii am înţeles, care este situaţia acum?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Da, Codul Silvic era prevăzut să ajungă în plen. Din start am mers pe o dezbatere cu toate forurile implicate, proprietari, administratori, ONG-uri, firme, cu toată lumea. Sunt trei comisii care fac raportul final, Comisia de Agricultură, de Mediu şi Juridică. Iar în Comisia de Mediu a apărut un amendament pe care eu l-am salutat în mod deosebit, un amendament care conduce la diminuarea exportului de buştean şi care spune că nici o firmă să nu poată achiziţiona nici lemn pe picior, nici lemn fasonat dacă nu demonstrează că cel puţin 40% din cantitate o valorifică superior.

ecologic: Valorificare superioară ce înseamnă? Transformarea lemnului în PAL sau tocarea lui este sau nu este prelucrare superioară?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Nu, nu este! Amendamentul e benefic din două puncte de vedere: unu - nu mai exportăm materia brută, nu mai dăm buştean în afară, şi doi, creăm locuri de muncă producând în România. Însă există multe firme mici, serioase, care s-au axat doar pe exploatare, şi atunci trebuia să gândim un timp de când să intre în vigoare această măsură. Altfel, toate aceste firme mici se închid şi se pierd locuri de muncă. De aceea am hotărât să le dăm un timp să se adapteze, să se pregătească.

Și pentru că n-am vrut să renunţăm, pentru că este un articol extraordinar de bun, am amânat. Este o lege organică, avem nevoie de foarte multe voturi și este riscant să o punem în discuție într-o perioadă de campanie electorală, când parlamentarii vin sau nu vin la vot. Și atunci a rămas că totul va fi după alegerile prezidențiale. În timpul acesta eu o să mă mai întâlnesc cu asociaţiile de proprietari şi de administratori și vom conveni împreună ce termen să alegem. Probabil va fi 1 ianuarie 2016...

ecologic: Prevederile Codului Silvic și sistemul de monitorizare au creat nemulțumiri mari în sistem. Vi s-au adus destule acuze. Cum comentați?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Nu Codul împiedică tăierile ilegale. Sistemul împiedică tăierile. Codul e ca un fel de Biblie pentru domeniul forestier, iar prin principiile şi prin legislaţia subsecventă, prin hotărârile de guvern, prin ordinele de ministru, conduce şi el, e al doilea pilon, la însănătoşirea pădurii.

De exemplu, Codul reglementează situaţia micilor proprietari. Noi avem circa 500.000 de hectare de pădure care la ora actuală nu este administrată, pentru că sunt proprietăţi mici de un hectar sau de două. Codul Silvic în vigoare spune că pentru absolut orice suprafaţă de pădure trebuie să se facă amenajament silvic.

Defrişări   ©AgerpresDar costul pentru amenajament silvic este mare, iar atunci micii proprietari nu și-au făcut amenajamente. Dacă lăsam în continuare la fel, nu-și vor face nici amenajamente și îi vom încuraja să-şi fure propriul lemn, fiindcă-i pădurea lor dacă stai şi te gândeşti. Am studiat ce se întâmplă la nivel european și am constatat că nici acolo nu există amenajamente sub zece hectare, dar există nişte ghiduri de bune practici.

Sincer, eu nu consider că noi la ora actuală suntem pregătiţi doar pentru ghiduri de bune practici. Şi atunci am venit cu o propunere stimulativă: Nu te oblig să-ţi faci amenajament dacă ai sub zece hectare, dar dacă îţi închei un contract de administrare cu un ocol silvic, de stat sau privat pe minim zece ani, ai dreptul să-ţi exploatezi maximum trei metri cubi pe hectar pe an. Bineînţeles că toţi care nu doresc din alte motive ca acest Cod Silvic să iasă, au ieşit şi au spus că eu încurajez de fapt tăierile ilegale, că şi cei care s-au asociat şi au sub o sută de hectare şi au făcut amenajamente vor ieşi din acestea...

Au fost tot felul de fumigene, de exemplu s-a spus că am scos perdelele forestiere din fondul forestier naţional, ca să se poată defrişa. Greşit! Fondul forestier naţional în actualul Cod Silvic e definit aşa: ca pădure plus alte categorii. La alte categorii intrau perdele forestiere, jnepenişuri şi aşa mai departe. Pe de altă parte, la un alt articol, perdelele forestiere erau definite ca pădure. Şi atunci eu am abrogat literele „alte categorii“ în care intrau perdelele forestiere şi am lăsat să fie pădure, pentru că regimul acesta e cel mai strict, înţelegeţi? Eu nu le-am scos din fondul forestier naţional, dar am scos dubla definire a lor.

Un alt aspect de care s-au legat, de exemplu a fost distanța până la pădure. Până acum proprietarii de terenuri aflate la liziera pădurii și-au construit locuințe unde au vrut ei. Și marea majoritate s-au dus până la 5 metri de liziera pădurii, după care au venit şi au zis: „am nevoie de defrişări că-mi pică arborii pe casă“. Acum noi am venit şi am reglementat aşa: îţi construieşti, e dreptul tău, e proprietatea ta, dar dacă o faci până la 50 de metri de liziera pădurii, atunci ai nevoie de aviz de la administratorul de pădure, exact pe ideea ca să nu poţi veni ulterior cu pretenţii să se defrişeze. Imediat a apărut acuzația că eu încurajez construcţiile la liziera pădurii.

Apoi că nu vreau să împădurim. Ori legat de împăduriri există o strategie naţională. Ne-am angajat în vechiul Cod Silvic ca până în anul 2035 să împădurim 2 milioane de hectare de pădure. Dar ca să împădureşti, îţi trebuie două lucruri: îţi trebuie banii necesari şi îţi trebuie acordul proprietarilor, pentru că terenurile acestea nu stau şi aşteaptă, nu-s terenurile statului. Să vă explic.

Dumneavoastră sunteţi proprietar. Eu, Stat, vin să vă propun să vă plantez gratuit pădure. Şi marea majoritate spun „nu“, şi ştiţi de ce? Pentru că subvenţiile de la Uniunea Europeană pentru păşuni şi categorii din astea sunt de circa 300 de euro pe hectar şi la păduri sunt zero! Pentru că se consideră că pădurea ea însăşi îţi aduce şi aspectul economic, dar când ţi-l aduce? După zeci de ani, până ajung arborii la maturitate încât să poată fi exploataţi.

Știţi cât s-a împădurit până la ora actuală? 34.400 hectare! Judecaţi până la 2 milioane! Ne trebuie vreo 200 de ani în ritmul acesta, aşa că am consultat experţii din domeniu, inclusiv Academia Română, şi am considerat că dacă tot scriem o lege, s-o scriem ca pe ceva viabil, nu ca pe ceva populist. S-a ajuns la concluzia că până în 2030, nu 2035, am putea împăduri un milion de hectare. Şi asta este modificarea pe care am vrut să o fac, cu argumentația de mai devreme. Imediat au sărit că noi încurajăm defrişările şi că nici nu vrem să plantăm.

Defrişări ilegale   ©ecologic

ecologic: Ce altceva mai reglementează noul Cod Silvic? Și ce a deranjat cel mai mult?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: Am reglementat şi pădurile parc, pădurile instructiv-educative. Există păduri în apropierea unui oraş de exemplu, care sunt ale administraţiei publice locale. De ce să nu poată beneficia locuitorii acelui oraş de acea pădure? Poate fi transformată în parc, ca în alte ţări, administrația publică având dreptul de a amenaja din materiale ecologice piste pentru biciclete, iluminat, chioşcuri de informare, astfel încât pădurea să devină un loc de plimbare şi de agrement. Dacă vor să facă o pădure instructiv-educativă, atunci pot şi defrişa din ea suprafețe mici, de exemplu pentru locuri de căţărări, fără însă a fi obligați să dea înapoi cum e până acum legislaţia, de trei ori suprafaţa şi de cinci ori valoarea, ci să fie unu la unu, pentru că proprietara acelei păduri e administraţia publică locală, iar ceea ce se face acolo este pentru populaţia din acea zonă.

Da, în noul Cod Silvic am venit și cu alte prevederi care au deranjat chiar foarte mult, de unde și atacurile la care am fost supuși. Printre multele lucruri foarte bune Codul Silvic a venit şi cu o chestiune de echitate, fiindcă am impus nişte condiţii antimonopol așa încât nicio firmă sau grup de firme să mai poată beneficia de mai mult de 30% din volumul de masă lemnoasă care se exploatează într-un an, pe specii şi pe sortimente. Asta a deranjat foarte tare. Am venit cu dreptul de preemţiune pentru producătorii de mobilă și pot spune acum că absolut toate sectoarele sunt foarte mulţumite.

Singura chestiune pe care vrem acum s-o mai dezbatem este legată de aspectul referitor la prelucrarea superioară a cel puţin 40% din lemnul pe care îl achiziţionez, ca să nu omorâm nişte firme şi să nu desființăm nişte locuri de muncă.

ecologic: Aveți susținere în Guvern pentru toate aceste măsuri?

Doina Pană, ministru delegat pentru Ape și Păduri: În momentul în care mi-am preluat mandatul, am avut o discuție cu premierul, discuție pe care bănuiesc că a avut-o fiecare ministru. Atunci premierul mi-a spus că știe că sunt probleme la Ape, că știe că sunt probleme la Piscicultură, că sunt probleme peste tot, dar că el consideră că cea mai mare nemulțumire a sa este legată de ceea ce se întâmplă în pădurile României, de marile nenorociri de aici, de defrișările ilegale, de imaginea munților dezgoliți.

Şi asta m-a rugat, să mă aplec în special asupra pădurilor, să găsesc o soluţie astfel încât să o-prim defrişările ilegale din pădurile României. Dacă vreți un răspuns, acesta este da, cred că am toată susținerea de care am nevoie.   



Alte articole in rubrica Politici & Economie