Jean-Claude Juncker vrea locuri de muncă, nu ținte de mediu ambițioase - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

Jean-Claude Juncker vrea locuri de muncă, nu ținte de mediu ambițioase

12 January 2015 - 02:56 PM Politici & Economie

La începutul lunii decembrie publicaţia on-line EurActiv dezvăluia „pe surse“ priorităţile noii Comisii Europene, priorităţi din care lipseau pachetele cele mai importante ale Europei de până acum, „Economia Circulară“şi „Aerul Curat“. În data de 16 decembrie a.c. bănuielile ziariştilor s-au confirmat odată cu prezentarea la Strasbourg în plenul Parlamentului European a programului de lucru al Comisiei pentru anul 2015.

Noua conducere a Comisiei Europene a renunţat la promovarea mult discutatului pachet legislativ privind Economia Circulară, amânându-l pentru o dată care nu a fost precizată. Putem spune fără teama de a greşi că ultimii ani de muncă ai Comisiei Barroso au fost pierdere de timp.

Pachetul pentru Economia Circulară a fost proiectat cu scopul de a crește eficiența resurselor printr-o gestionare extrem de eficientă a deșeurilor. Printr-o mai mare eficiență a utilizării resurselor și prin transformarea deșeurilor în resursă, acest nou model aducea beneficii pentru competitivitate, creșterea și ocuparea forței de muncă, precum și pentru mediu.

„Bunurile de azi devin resursele de mâine la prețurile de ieri“, spuneau la jumătatea acestui an susținătorii acestei politici economice care ar fi trebuit să facă din Europa cel mai curat continent.

Planurile prevedeau ca europenii să fie obligați să recicleze până în 2030 70% din deșeurile municipale și 80% din deșeurile de ambalaje, și se interzicea depozitarea deșeurilor reciclabile din anul 2025. Se prevedea, de asemenea, reducerea generării deșeurilor marine și a celor alimentare.

După numai câteva luni, în viziunea noii conduceri a Comisiei Europene prioritatea numărul unu este munca, concret creșterea numărului locurilor de muncă. Ceea ce nu ni s-a spus încă este cum vor apărea aceste locuri de muncă, în ce domenii, cu ce prețuri, și cu ce costuri pe termen mediu și lung.

Extrem de îngrijorătoare este măsura anunțată de renunțare la programul „Aerului curat“, în condițiile în care în Europa la ora actuală unu din patru oameni mor de cancer, în primul rând de cancer la plămâni.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei EuropeneScurt istoric al „schimbării de macaz“ în politica Comisiei

În data de 10 decembrie a.c., la reuniunea săptămânală, comisarii europeni au primit de la prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans un document secret, care a ajuns însă în scurt timp în mâna ziariștilor. Acest document conținea printre altele și o listă cu proiecte de lege care ar urma să fie suspendate. Lista le-a fost luată înapoi comisarilor europeni după ce a fost citită și discutată. Toată această activitate s-a desfășurat în cel mai mare secret. Ceea ce nu a împiedicat însă ca adevărul să iasă la suprafață.

Imediat a apărut în media o versiune publică și neoficială a acestei liste ce confirma că atât legile pentru protecția mediului, cât și alte 78 de texte de lege aflate în așteptare, urmează a fi anulate în scurt timp. În plus normele privind „Calitatea Aerului“ urmau a fi modificate pentru a se ține seama de Pachetul 2030 pentru Climă și Energie, mai spunea documentul cu pricina.

EurActiv a obținut și o copie a unei scrisori trimise de președintele Parlamentului European, Martin Schulz, președintelui Comisiei, Jean-Claude Juncker, în data de 9 noiembrie a.c., în care Schulz sublinia îngrijorările sale cu privire la poziția pe care politicile de protecție a mediului și cele sociale le au în program.

Ambele legi se aflau pe o listă neagră a legilor pe care Asociația BusinessEurope a transmis-o Comisiei. BusinessEurope dorea retragerea pachetului „Economiei Circulare“ și relansarea sa ca lege economică. „Legile de reducere a poluării aerului ar trebui retrase“, au spus ei.

Amintim faptul că BusinessEurope este cel mai mare grup de lobby de afaceri din Europa, un grup care promovează creșterea economică și pe cea a competitivității. BusinessEurope reprezintă interesele întreprinderilor mici și mijlocii din 33 de țări europene (nu și din România) și organizațiile naţionale de afaceri din aceste state. Grupul are un rol extrem de influent în calitate de voce principală a zonei de afaceri la Bruxelles și el a fost cel care a susținut decisiv reformele de austeritate din Europa.

În paralel cu cererile lobby-știlor de la BusinessEurope, ONG-urile pentru protecția mediului i-au scris lui Juncker și Timmermans, solicitând Comisiei să accelereze punerea în aplicare a legilor.

Belgia, Germania, Grecia, Spania, Franța, Italia, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia și Suedia au scris o scrisoare președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în data de 1 decembrie, solicitându-i să păstreze pachetele privind calitatea aerului și economia circulară.

Comisia Europeană a spus atunci că nu poate nici să confirme, nici să infirme că se va renunța la textele de lege, deoarece conținutul programului său de lucru nu a fost încă finalizat. „În unele cazuri, Comisia, deși susține întru totul obiectivele din spatele anumitor propuneri, se gândește la retragerea lor și înlocuirea cu mijloace mai eficiente de atingere a acestora, cu șanse reale de a fi adoptate“, a declarat la începutul lunii decembrie executivul european.

În data de 16 decembrie, prin programul de lucru pentru anul 2015 care a fost prezentat Parlamentului European s-a demonstrat că Juncker şi Frans Timmermans au fost foarte sensibili la lobby-ul celor de la BusinessEurope și au ignorat cererile ecologiștilor.

„Economia Circulară“ şi „Aerul“

Pachetul privind economia circulară a fost propus în iulie 2014 și conține o listă amplă de ținte obligatorii. Acestea includ:

 un obiectiv de reciclare a 70% din de-șeurilor municipale până în 2030;

 un obiectiv de reciclare a 80% din ambalajele cum sunt sticla, hârtia, metalul și plasticul până în 2030;

 și interzicerea depozitării în gropi ecologice a tuturor deșeurilor reciclabile și biodegradabile până în 2025.

Pachetul mai conține și o serie de scopuri „la care se aspiră“, care nu pot fi impuse prin lege:

 reducerea treptată a depozitării în gropi ecologice a tuturor deșeurilor recuperabile până în 2030;

 reducerea cu 30% a deșeurilor până în 2025;

 și reducerea cu 30% a deșeurilor marine până în 2020.

Pachetul privind calitatea aerului revizuiește normele stabilite pentru prima dată în 1999. Propunerea din 2013 revizuiește țintele stabilite în 1999, înăsprindu-le și extinzând domeniul de aplicare, pentru a acoperi și poluanți noi.

Acesta stabilește plafoane de emisii naționale pentru dioxidul de azot, de exemplu, obligând statele membre să respecte țintele privind calitatea aerului. Susținătorii săi spun că numai așa se poate reduce poluarea transfrontalieră în UE. Proiectul de lege acoperă sectoare precum producţia auto sau a combustibililor, reglementările de transport și acordurile ONU.

Declaraţiile părţilor implicate

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei Europene (© European Union 2014)Prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans: „Vrem să obținem rezultate. Această Comisie este de acord că Europa trebuie să fie ambițioasă, inclusiv cu privire la standardele de mediu și sociale, dar ar fi inutil să irosească timpul și energia instituțiilor Uniunii Europene cu privire la propuneri care nu au nici o șansă de a fi adoptate și care nu vor livra rezultatele concrete pe care dorim să le vedem. Deci, ori de câte ori va fi cazul, ne vom gândi la alte modalități mai eficiente pentru a atinge obiectivele noastre comune. Vom retrage actuala propunere privind reciclarea deşeurilor şi vom veni cu o propunere nouă. Vrem să o înlocuim cu ceva eficient. Vom evalua și pachetul privind puritatea aerului. Propunerea privind plafoanele de emisii va fi modificată pentru a elimina aceste disensiuni şi va fi propusă anul viitor“.

Pieter de Pous, directorul de politici al Biroului European pentru Protecția Mediului, a spus: „Comisia ar transmite un mesaj foarte negativ cetățenilor europeni. În principiu, nu îi mai pasă de îmbunătățirea sănătății și a calității vieții lor și nici nu va încerca să protejeze mediul înconjurător. În schimb, se ghidează după interese economice cu viziune îngustă, care nu sunt dispuse să elaboreze modele economice noi, mai curate. O reglementare mai bună înseamnă pur și simplu lipsa reglementărilor“.

Angelo Caserta, directorul Birdlife Europe și actualul președinte al Green 10, principalele 10 ONG-uri de mediu din Europa, a declarat: „Suntem foarte îngrijorați că protecția și durabilitatea mediului înconjurător nu doar că vor lipsi din Planul de lucru al comisiei pentru 2015, dar mai mult, vice-președintele Timmermans plănuiește chiar să retragă două propuneri recente de legislație care ar oferi beneficii majore pentru sănătatea cetățenilor și pentru mediul înconjurător, precum și pentru întreaga economie europeană - pachetul privind aerul și cel privind economia circulară.

Prin retragerea propunerii privind calitatea aerului, Comisia Europeană ar rata ocazia de a preveni până la 58.000 de decese premature pe an cauzate de poluarea aerului, cifra actuală fiind de 400.000 de decese premature pe an. De asemenea, am pierde un beneficiu economic imens pentru economia europeană, deoarece directiva privind calitatea aerului ar oferi beneficii medicale de 40-140 miliarde de euro prin evitarea costurilor externe și cam 3 miliarde de euro beneficii directe datorită productivității crescute a forței de muncă, costurilor medicale reduse, recoltelor mai bogate și reducerii deteriorării clădirilor.

Retragerea pachetului privind economia circulară ar fi și împotriva priorității principale a Comisiei Europene. Europa ar spune nu creării a 180.000 noi locuri de muncă din transformarea deșeurilor în resurse, ceea ce ar contribui și la creșterea competitivității și la reducerea cererii și a dependenței de resurse limitate costisitoare din afara continentului“.

Greg Archer, manager vehicule curate Transport și Protecția Mediului a declarat: „Președintele Juncker și prim-vicepreședintele Timmermans cred că fac o mișcare inteligentă de promovare, eliminând pachetul privind aerul curat pentru a reduce așa-zisa birocrație. Dar, de fapt, poluarea aerului este singura și cea mai mare temere a europenilor legată de protecția mediului și presa vine săptămână de săptămână cu povești despre cum orașele ne sunt sufocate de aerul murdar care provoacă 400.000 de decese premature pe an“.

Keith Taylor, euro-deputat ecologist din sud-estul Angliei, a precizat: „Anularea pachetului european privind aerul curat pentru limitarea poluării aerului tocmai acum când există o înțelegere științifică și medicală sporită a riscurilor enorme pe care le reprezintă poluarea aerului pentru sănătatea publică ar transmite un mesaj complet greșit. Evitarea monitorizării poluării aerului înseamnă condamnarea copiilor și adulților la o sănătate precară a sistemului respirator și la deces prematur. Solicit președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să păstreze acest text legislativ esențial pentru a proteja viața celor 507 milioane de cetățeni europeni“.

În Parlamentul European, conservatorii britanici au reacționat disprețuitor la aflarea veștii și au solicitat Comisiei să readucă pachetul în programul legislativ al anului viitor. Julie Girling, purtătoarea de cuvânt a conservatorilor pe probleme de mediu și euro-deputată responsabilă de legislația propusă a declarat: „Susținem pe deplin obiectivul dlui Juncker de a se asigura că UE se concentrează pe legislația cea mai eficientă - și renunță la acele propuneri de legi care ar fi prea complicate, prea împovărătoare sau ar produce consecințe secundare dăunătoare. Dar din păcate de data aceasta a ales ținta greșită“.

Catherine Bearder, euro-deputată liberal democrată: „E mult loc de mai bine când vine vorba de legislația europeană, fără să tai cu cuțitul din legislația de protecția mediului“, a declarat ea. „Mii de persoane mor prematur în fiecare an din cauza bolilor provocate de poluare. Retragerea acestei propuneri ar însemna că noua Comisie pune interesele marilor afaceriști înaintea sănătății cetățenilor europeni. UE ar trebui să reducă birocrația, nu speranța de viață“.

ONG-urile pentru protecția sănătății au fost și ele dezamăgite. Societatea Europeană pentru Afecțiuni Respiratorii și Fundația europeană pentru plămâni (ELF) militează pentru un aer mai curat în cadrul campaniei „Healthy Lungs for Life“ (Plămâni sănătoși pe viață). Ele spun: „Dacă dl Juncker caută probleme mari de rezolvat care să aibă un impact major asupra sănătății și bunăstării europenilor, poluarea aerului este una dintre cele mai importante, fiindcă ne afectează pe toți, în proporție de 100%. Renunțând la Pachetul privind aerul curat și la directiva privind plafoanele naționale de emisii, dl Timmermans ratează o ocazie ideală - Directiva privind plafoanele naționale de emisii ar reduce expunerea la poluanții din aer, care provoacă în prezent 400.000 decese premature în Europa în fiecare an. În plus, ar susține poziția de lider a UE în domeniul creșterii ecologice și al protecției mediului pe plan internațional, ar funcționa ca element catalizator pentru obiectivele din domeniul politicii energetice și ar încuraja industria să vină cu acțiuni inovatoare în domeniul schimbărilor climatice. În schimb, temerile legate de sănătate ale europenilor au fost date la o parte, iar sănătatea noastră va avea de suferit“.

Programul Comisiei Europene pentru 2015 a fost prezentat în Parlamentul European. În urma multelor discuții care vor avea loc este foarte posibil ca programul să sufere unele modificări. În condițiile politico-economice actuale este însă greu de crezut că vor fi schimbări majore. Iar visul european al unei economiei circulare, al unei Europe portdrapel al protecţiei mediului va fi amânat pentru vremuri ceva mai bune.

Matei Dumitru

Politicile europene de mediu: Încotro?




Alte articole in rubrica Politici & Economie