„Instituţiile de mediu nu vor fi niciodată foarte iubite“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„Instituţiile de mediu nu vor fi niciodată foarte iubite“

07 September 2009 - 01:31 PM Politici & Economie
ecologic:În primul interviu pe care ni l-aţi acordat, la scurt timp de la numirea dvs. în funcţie, ne-aţi spus că marile probleme ale României sunt apa şi gropile de gunoi, rezolvarea acestor două subiecte fiind preocupările dumneavoastră principale. Ce aţi reuşit să faceţi în acest timp din ceea ce v-aţi propus?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Am reuşit să facem ce trebuia să facem în acest an: să ducem înainte proiectele destinate rezolvării problemelor din domeniul apei şi al deşeurilor, proiecte susţinute din fondurile structurale. Am început anul cu un proiect cu 116.000 de beneficiari în judeţul Olt, care vor avea apă curentă şi canalizare la standarde europene. Am semnat contractul de finanţare pentru extinderea infrastructurii de apă/apă uzată din judeţ. Şi am mai trimis Comisiei Europene un proiect spre aprobare pe zona Braşov, tot pe Axa 1 din Programul Operaţional Sectorial Mediu, axă care gestionează proiectele pe ape/ape uzate.

Apoi, am finalizat şi primul contract de finanţare din Axa 2 a POS Mediu, cea care acoperă managementul deşeurilor. Pe zona Bistriţa-Năsăud, depozitul regional de deşeuri de mari dimensiuni va acoperi necesităţile de depozitare a peste 300.000 de locuitori. Ca să înţelegem corect dimensiunea unui astfel de proiect, o să vă spun că noua structură va înlocui nu mai puţin de 204 depozite din mediul urban şi rural, care se vor închide în zona amintită. Noul depozit de mari dimensiuni va fi completat cu 5 platforme de colectare şi cu 5 staţii de transport al deşeurilor, plus o linie de sortare şi o staţie de compost pentru deşeurile biodegradabile. Este o investiţie de 36 de milioane de euro, dintre care 27 de milioane vin de la Uniunea Europeană. Am detaliat puţin ca să vedem ce presupune o astfel de investiţie şi să estimăm cât de complex e procesul de proiectare şi realizare a ei. În anul 2009 vom finaliza 21 de proiecte pentru managementul deşeurilor, de natura celui din Bistriţa-Năsăud. Pe acelaşi sector sunt deja în implementare alte 7 proiecte finanţate din fonduri ISPA, plus unul trimis spre aprobarea Comisiei Europene, pentru zona Vrancea, cu o valoare totală de 43 de milioane de euro şi care va permite închiderea altor 205 depozite neconforme.

Foarte important, pentru mine, este să angajăm integral fondurile alocate până la sfârşitul lui 2009 şi pentru deşeuri, şi pentru proiectele pe ape. Pe ape/ape uzate, sunt în pregătire 33 de aplicaţii. Vorbim de proiecte regionale, care includ majoritatea localităţilor urbane din judeţele respective, dar şi o parte din comunităţile rurale mai mari.

Am încercat de-a lungul întregului an să dinamizez aceste procese. La sfârşitul lunii mai am fost la Cluj, la a patra reuniune de monitorizare a POS Mediu. Am vorbit cu reprezentanţii Direcţiei Generale Regio a Uniunii Europene. Ne-am întâlnit cu autorităţile locale şi centrale, cu ONG-urile şi asociaţiile profesionale, dar şi cu beneficiarii POS Mediu. Lucrurile funcţionează, inclusiv în plan financiar. În 2009 s-au plătit 105 milioane de lei către beneficiari, pentru acest gen de proiecte, dintre prefinanţări, dar şi 3,5 milioane rambursări de la UE, care s-au întors deja în contul statului român, respectiv al beneficiarilor. Fluxul de bani europeni către România funcţionează şi asta este esenţial.

La reuniunea de la Cluj, reprezentantul DG Regio a spus că POS Mediu este cel mai performant program operaţional din România şi unul dintre cele mai performante din Uniunea Europeană. Şi aici vreau să vă spun ceva: este la modă să critici instituţiile noastre centrale fiindcă nu-şi fac treaba în atragerea fondurilor europene. Ei bine, de data asta oamenii îşi cam fac treaba. Şi îşi merită acel spor de 75%, pentru atragerea fondurilor. Este o recompensă pentru care lupt ca să fie păstrată, pentru că este meritată, în cazul angajaţilor Ministerului Mediului care gestionează fondurile europene. Este importantă pentru salariaţii noştri, dar şi pentru România. Fiindcă motivarea acestor oameni aduce întregii societăţi beneficii mult mai importante decât costurile prezumate.

Trebuie să amintesc şi de finalizarea, la sfârşitul lunii mai, a proiectului prin care 12 operatori de apă din Argeş, Braşov, Buzău, Deva, Drobeta-Turnu Severin, Galaţi, Neamţ, Maramureş, Satu Mare, Sibiu, Tulcea şi Vâlcea au fost pregătiţi pentru conformarea la cerinţele Uniunii Europene. Am urmărit să-i pregătim pentru a-şi creşte performanţele operaţionale şi financiare şi mai ales pentru a-şi creşte capacitatea de implementare în aceste mari proiecte de infrastructură. Nu au fost doar operatorii implicaţi în acest proiect. Au fost şi autorităţile locale, şi reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor.

A fost un efort integrat, în care atenţia noastră - şi a Uniunii Europene - s-a îndreptat şi către sectorul public, şi către cel privat. Cam asta înseamnă cu adevărat protecţia mediului în secolul 21. Ministerul Mediului nu stă închis într-o bulă de apă dulce şi nici nu strânge doar şcolăreşte nişte gunoaie din parcuri, aşa cum crede multă lume, ci oferă expertiză şi îşi îndeplineşte rolurile de coordonator şi manager intersectorial şi interoperaţional.

ecologic:Ce alte priorităţi au mai apărut între timp?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Închiderea depozitelor neconforme de deşeuri este o prioritate fierbinte în vara şi în toamna aceasta. Constat însă că e o prioritate doar pentru noi, ministerul, nu şi pentru administraţiile locale, care nu pot depăşi blocajele cauzate adeseori de orgolii şi interese locale. Mai sunt 64 de depozite de deşeuri neconforme care trebuie închise. Termenul limită, asumat în negocierile din anii trecuţi, cu Uniunea Europeană, este 16 iulie. Adăugând şi paşii ulteriori ce vor trebui parcurşi, în cazul - inevitabil - în care Unitatea de Infringement a UE se va sesiza, putem vorbi de sfârşitul anului 2009. Probabil că doar 70% din obligaţiile asumate în această privinţă vor fi respectate până la sfârşitul anului.

Şi asta pentru că, în această speţă, fiecare îşi trage spuza pe turta lui. Fiecare vrea ca nu el, ci vecinul lui, să-şi închidă celălalt, iar groapa proprie să rămână funcţională, deşi ea nu mai este conformă. Este ca în intersecţiile din Bucureşti, care se blochează fiindcă fiecare vrea să fie primul care trece. Aici o să ne blocăm fiindcă fiecare vrea să fie ultimul care închide. Deja nu mai are nimeni scuza că nu a ştiut sau nu a înţeles necesitatea şi urgenţa demersului de închidere a depozitelor neconforme. Ministerul Mediului a transmis, în luna aprilie, către Instituţiile Prefectului şi Consiliile Judeţene, o scrisoare în care le solicită acestora să comunice măsurile întreprinse în vederea respectării angajamentelor asumate de România prin semnarea Tratatului de Aderare. Am controlat, prin Garda de Mediu, toate depozitele care trebuie închise, am aplicat 5 avertismente şi 8 amenzi care, cumulate, depăşesc 125.000 de lei.

Numai că, aici, este vorba şi de altceva. E vorba de interese imobiliare pentru terenurile care ar trebui să găzduiască noile amplasamente ale depozitelor conforme, de presiuni încrucişate şi aşa mai departe. Vin din administraţia locală, sunt un suporter al administraţiilor locale, dar liderii locali trebuie să înţeleagă că vom intra într-un circuit de penalităţi pe care vor trebui să-l suporte, dacă nu închid aceste depozite şi nu găsesc alternativele obligatorii. Şi îi anunţ că aceste penalităţi vor începe să curgă şi că asta se va traduce inclusiv în costuri electorale, alături de cele financiare. Asta, ca să vorbim direct. Cu adevărat deranjant va fi însă atunci când cetăţenii vor fi şi cu deşeurile în propria bătătură, şi cu banii luaţi, pentru că penalităţile care ar putea «curge» vor fi, la nivelul întregii ţări, de circa 200.000 de euro PE ZI. Şi s-ar putea ca atunci edilii să aibă nişte surprize cu adevărat neplăcute. Fiindcă ne vom îndrepta pentru recuperarea acestor penalităţi către adevăraţii vinovaţi, adică spre autorităţile locale care nu şi-au respectat obligaţiile prevăzute prin termenele de conformare.

Dincolo de acest cartof fierbinte, sunt şi priorităţi pentru care viitorul sună mai bine. Ne-am implicat serios în strategia pentru protejarea, dar şi pentru revalorizarea turistică şi ecologică a Deltei Dunării. Continuă dezbaterile pe marginea Planului Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil în Delta Dunării. Aici încercăm să ne sincronizăm eforturile şi deciziile şi cu Ministerul Turismului. Şi tot împreună cu Ministerul Turismului am luat măsurile necesare pentru ca plajele româneşti să devină, în sfârşit, nişte spaţii de agrement racordate la ceea ce vrea turistul modern, şi să nu mai să arate ca nişte amintiri din «epoca de aur». Pe 9 iunie am publicat Ordinul comun cu Ministerul Turismului, prin care am aprobat modelul cadru al contractelor de închiriere, lista sectoarelor de plajă propuse spre închiriere şi tarifele de referinţă pentru sezonul estival 2009. Am reuşit să simplificăm circuitul funcţional, iar de acum plajele vor fi îngrijite, utilizate şi exploatate în primul rând de cei direct interesaţi în a oferi cele mai bune condiţii turiştilor: operatorii economici care administrează structurile de primire turistice, proprietarii ori administratorii de ansambluri rezidenţiale, operatorii economici care desfăşoară activităţi de divertisment, agrement şi/sau sportive şi autorităţile administraţiei publice locale. Toţi aceştia pot încheia contracte de închiriere cu titularul dreptului de administrare a plajelor – respectiv cu Administraţia Naţională Apele Române, prin Direcţia A-pelor Dobrogea-Litoral. În felul acesta, cei care oferă produsul turistic unitar au la dispoziţie pârghiile necesare ca să ofere o calitate corespunzătoare acestei com-ponente de produs pe care o reprezintă plajele. Noi continuăm să păstrăm, prin ANAR, calitatea de titular al dreptului de administrare a plajelor. Asta ne permite să asigurăm în continuare conservarea acestora, întreţinerea şi realizarea de noi lucrări hidrotehnice de protecţie împotriva fenomenului de eroziune. Partea bună este că 90% din apele de pe litoralul românesc sunt bune pentru îmbăiat, ceea ce înseamnă că ANAR şi-a făcut, în general, bine treaba. Partea mai puţin bună este că, în acest moment, România nu deţine nici o plajă certificată „Blue Flag“. De acum însă, prin decizia ministerului, hotelierii vor avea toată libertatea să-şi amenajeze plajele corespunzător.

Pe 15 iunie a demarat şi a doua etapă a Programului de înnoire a Parcului Naţional Auto, iar pe 3 iunie a intrat în vigoare Ordinul de Ministru prin care aprob Ghidul de finanţare pentru Programul «Casa Verde», program prin care vom finanţa de la Fondul pentru Mediu proiectele de înlocuire sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană, ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

Şi mai am o prioritate, în perioada următoare. Voi insista ca în toamnă să demarăm un program de împăduriri, pentru care am şi asigurat, prin Fondul pentru Mediu, un buget de 25 de milioane de euro. Suntem deja în discuţii cu ROMSILVA, cu Ministerul Agriculturii şi cu Consiliile Judeţene, pentru punerea în practică a acestui program. Dacă va fi nevoie, vom identifica şi terenuri care urmează a fi declarate de utilitate publică, astfel încât acest program de împăduriri să poată fi demarat rapid, mai ales pe amplasamentele şi în zonele care sunt expuse riscurilor deşertificării.

ecologic:Cum decurge în prezent colaborarea ministerului cu autorităţile publice locale, cu agenţii economici şi cu cetăţenii?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Depinde şi de cât de structurată este această comunicare. Instituţiile de mediu n-o să fie niciodată foarte iubite de alte autorităţi locale sau de agenţii economici, fiindcă sunt văzute - încă - drept nişte vectori preponderent constrângători pentru anumite activităţi ale lor. Nu există încă o cultură a protecţiei mediului în România, care să favorizeze paradigma dezvoltării durabile, prin care orice proiect să fie gândit doar cu luarea în considerare a efectelor prezente şi viitoare asupra întregului habitat.

La «firul ierbii» însă şi acolo unde am structurat comunicarea, lucrurile stau mai bine. Marile proiecte pe apă şi deşeuri aduc beneficii concrete: ape mai curate, canalizare, depozite moderne. Aduc şi bani pentru întreprinzători, pentru agenţii economici şi aduc un plus de expertiză pentru aceştia şi de înţelegere a ce presupune protecţia mediului. Agenţii economici, la rândul lor, sunt organizaţi în unele sectoare în structuri colective prin care preiau, spre exemplu, responsabilităţile de gestionare a deşeurilor. Sunt autorităţi locale şi ONG-uri care administrează ariile protejate. Dialogul nostru cu aceşti administratori, dar şi cu reprezentanţii Romsilva sau ai Ministerului Agriculturii, pe acest subiect, decurge uneori mai greu, dar cred că lucrurile se mişcă în direcţia bună. La începutul lunii iunie ne-am văzut cu ONG-urile de mediu, cu care am discutat pe multe teme sensibile. O zi mai târziu, am discutat cu patronatele şi cu institutele de cercetare. Au fost discuţii destul de aprinse, pe alocuri; au fost şi nemulţumiri, dar cel mai important este că această comunicare este vie şi ne ţine în priză.

Am convenit cu ONG-urile să pregătim nişte grupuri de lucru comune, pe problematici sensibile de protecţia mediului, sau pe programe/proiecte cu relevanţă naţională, unde reprezentanţii societăţii civile ne pot ajuta concret. Aşteptăm idei şi soluţii din partea lor pentru rezolvarea problemelor legate de ariile şi speciile protejate, de vânătoare, pescuit şi braconaj, dar şi soluţii pentru a putea lupta cu invazia necontrolată a PET-urilor.

ecologic:Dar cu organizaţiile colective de preluare de responsabilităţi? Sunteţi mulţumit de activitatea şi de implicarea acestora? De asemenea, vă rugăm să ne mai spuneţi cum apreciaţi campaniile de buy-back iniţiate de unele organizaţii?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Colaborarea cu organizaţiile colective care preiau responsabilităţile pentru de-şeurile de ambalaje decurge corect, aş spune, în concordanţă cu reglementările legislaţiei actuale. Raportările ECOROM Ambalaje s-au făcut la timp şi, în general, fiecare dintre părţi este la curent cu activităţile celeilalte, cu campaniile de informare şi de conştientizare pe care le iniţiază. Suntem invitaţi la evenimentele ECOROM, mai ales pentru ca specialiştii ministerului să ofere informaţiile la prima mână, astfel încât operatorii, administraţiile, agenţii economici să deţină aceste informaţii şi să le poate valorifica.

În ceea ce priveşte organizaţiile colective din domeniul DEEE şi campaniile de buy-back, am câteva observaţii. Campaniile de buy-back sunt utile şi lucrative, mai ales în vremuri mai austere pentru cumpărători, care pot fi stimulaţi, prin acest sistem, să şi returneze nişte bunuri de folosinţă îndelungată mai puţin ecologice. Numai că, din păcate, specificul românesc a funcţionat încă o dată şi aici, şi nu în sensul bun al cuvântului. Avem nişte organizaţii colective care au preluat, potrivit legii, responsabilitatea reciclării deşeurilor de electrice şi electronice şi care s-au gândit să lanseze, spun ele, un fel de program Rabla pentru DEEE. Cu ce bani, însă? Ei bine, aici e problema. S-au hotărât să folosească o parte din sumele colectate prin timbrul verde, acea taxă pe care cumpărătorul o plăteşte tocmai pentru acoperirea cheltuielilor presupuse de colectarea, tratarea şi valorificarea deşeurilor din componente electronice. Cu alte cuvinte, în loc să meargă în acoperirea costurilor de mediu aferente colectării şi valorificării acestor deşeuri, banii din timbrul verde merg spre finanţarea discounturilor oferite consumatorilor, prin sistemul buy-back. În loc să îşi acopere obligaţiile asumate pentru gestionarea corespunzătoare a DEEE-urilor, organizaţiile colective folosesc banii din timbrul verde - care nu sunt tocmai puţini - pentru susţinerea propriilor planuri de marketing. Nu este în regulă deloc, mai ales că aici lucrurile nu se desfăşoară după ureche. Există un raport privind activităţile desfăşurate, pe care organizaţiile colective trebuie să-l depună, există un plan de operare etc.

Nu suntem împotriva buy-back-ului, dimpotrivă, numai că producătorii trebuie şi pot să-l facă, dacă vor, din profitul propriu, nu cu sume care provin din taxele destinate mediului.

ecologic:Aveţi sau nu în vedere o modificare a legislaţiei din domeniul organizaţiilor de preluare de responsabilităţi (modificarea HG nr. 448/2005 şi a Ordinului nr. 1223/2005)? Au făcut toate organizaţiile raportările la data de 30 aprilie, conform legii?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Da, toate cele patru organizaţii colective care au desfăşurat activităţi în decursul anului 2008 au depus la timp raportul privind activităţile desfăşurate. Iar ministerul lucrează în acest moment la revizuirea celor două acte normative despre care m-aţi întrebat. În acest moment, însă, chiar Comisia Europeană a demarat revizuirea Directivei 2002/96/CE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Iar noi va trebui să corelăm noua formă a HG nr. 448/2005 cu tendinţele introduse de Comisie în Proiectul de revizuire al directivei despre care vorbeam, mai ales în contextul în care se modifică în acelaşi timp şi Directiva 2002/ 95/CE, privind restricţiile de utilizare a anumitor substanţe periculoase în echipamentele electrice şi electronice.

ecologic:Va avea Garda de Mediu atribuţiuni suplimentare, eventual de control al acestor organizaţii?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Garda Naţională de Mediu desfăşoară şi în prezent acţiuni de inspecţie şi control, prin care se urmăreşte respectarea obligaţiilor acestor organizaţii. Însă, prin revizuirea HG nr. 448/2005, vom introduce şi prevederi prin care comisarii Gărzii de Mediu vor putea sancţiona organizaţiile colective, dacă acestea nu-şi respectă obligaţiile prevăzute de legislaţie.

ecologic:Spuneaţi că s-ar cere refacerea perdelei forestiere în Dobrogea. S-a început această acţiune?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Încă nu s-a început această acţiune, dar vă propun să ne reauzim undeva, în cursul lunii iulie, pe marginea acestui subiect.

ecologic:Când se vor introduce noile impozite auto în funcţie de norma de poluare?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Noua variantă de impozitare este deja în lucru şi intenţia noastră este ca la începutul anului viitor această variantă să fie funcţională.

ecologic:Când va începe prima sesiune din anul acesta, de depunere de dosare pentru finanţări de la Fondul pentru Mediu şi care vor fi categoriile eligibile?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Prima sesiune de la Fondul pentru Mediu va fi dedicată „Programului de înlocuire sau completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului“. Altfel spus, Programul „Casa Verde“, despre care am vorbit şi mai devreme. Această primă sesiune se va derula în perioada 15 - 31 iulie.

Avem o finanţare consistentă pentru acest program, de 310 milioane de lei, accesabili în două sesiuni (dintre care 150.000 de lei în prima sesiune), de către unităţile administrativ-teritoriale, pentru imobilele aflate în proprietatea sau în administrarea lor, ori pentru asociaţiile de proprietari/locatari cu personalitate juridică, care au sediul pe raza administrativă a respectivelor unităţi administrativ-teritoriale. Am regândit acest program astfel încât să optimizeze investiţia noastră atât din punctul de vedere al protecţiei mediului, cât şi în plan economic şi social.

Astfel, vor intra în programul „Casa Verde“ în primul rând unităţile locative mari şi uzate, cu mulţi locatari, ceea ce va eficientiza investiţia şi o va face atractivă pentru cei interesaţi. Vor putea intra în acest program şi spitale, cămine de bătrâni, şcoli, grădiniţe şi creşe care ţin de administraţiile locale. În acest fel, beneficiază de banul public cei care au în primul rând nevoie de el, iar reducerea gradului de poluare este semnificativă. Să nu uităm că primăriile subvenţionează din fondurile lor o mare parte din costurile de încălzire. Programul „Casa Verde“ le va ajuta să îşi diminueze costurile cu aceste subvenţii, pentru imobilele vizate.

ecologic:Referitor la Proiectul Roşia Montană, aţi avut întâlniri cu noua echipă a RMGC? Cum apreciaţi proiectul şi care este stadiul actual?

Nicolae Nemirschi, ministrul Mediului: Acum mai bine de o lună am primit la sediul ministerului vizita unei delegaţii, care cuprindea reprezentanţi ai Consiliului Local şi ai cetăţenilor din zonă, şi care solicita reluarea proiectului. Nu ne-am întâlnit şi nu am discutat cu reprezentanţii RMGC. De fapt, referitor la acest proiect, poziţia noastră este limpede: atâta vreme cât instanţa are pe rol procese şi există o procedură în derulare pe noul Plan Urbanistic Zonal, Ministerul Mediului nu are voie să se pronunţe oficial. După ce justiţia se va pronunţa, vom continua să aplicăm legea, ţinând cont de decizia acesteia.

ecologic



Alte articole in rubrica Politici & Economie


Alege o altă temă de culori

Revista

Cele mai populare articole