„Rolul major pentru realizarea unei infrastructuri de colectare corespunzătoare a DEEE-urilor îi revine Statului“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

„Rolul major pentru realizarea unei infrastructuri de colectare corespunzătoare a DEEE-urilor îi revine Statului“

11 December 2015 - 04:52 PM Politici & Economie

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor UniteDeșeurile electrice și electronice (DEEE) reprezintă pentru România, ca și pentru multe țări europene, o provocare. Datele referitoare la cantitățile de echipamente electrice și electronice care sunt puse anual pe piață, cantitatea medie de echipamente pe care o dețin cetățenii, ca și obiceiurile acestora de a se debarasa sau nu de echipamentele vechi sunt elemente importante atât pentru instituțiile de reglementare ale Statului, cât și pentru toți actorii care activează pe piața DEEE-urilor. De aceea inițiativa Asociației ECOTIC de a participa la realizarea unui amplu studiu pe această temă, studiu realizat de către o echipă condusă de Federico Magalini, este mai mult decât salutară.

ecologic: Vă rog domnule Magalini să vă faceți o scurtă prezentare pentru cititorii Revistei ecologic.

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Numele meu este Federico Magalini și lucrez în calitate de consultant asociat din anul 2005 în cercetare la Universitatea Națiunilor Unite în cadrul Institutului pentru Studii Avansate de Sustenabilitate. Am fost implicat în derularea a mai multe studii ca acesta (Cuantificarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice în România). Recent am fost managerul de proiect al unui studiu realizat pentru Comisia Europeană cu privire la metodologia de calcul pentru DEEE-urile generate. Sunt implicat şi în proiecte cu autorităţile din țările aflate în curs de dezvoltare, prin care încercăm să-i ajutăm la elaborarea unor legislații corecte și a unor sisteme de colectare eficiente a deşeurilor electronice. În trecut, am lucrat timp de patru ani în cadrul unei organizaţii de preluare de responsabilitate din Italia, asemănătoare organizaţiei ECOTIC. Aceasta este o mică parte din trecutul meu profesional. Deci, am făcut consultanță, cercetare și o mulțime de astfel de lucruri în această direcție.

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Uniteecologic: Unde ați mai realizat studii asemănătoare studiului „Cuantificarea Deşeurilor de Echipamente Electrice şi Electronice generate în România“ și ce ați urmărit?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Noi am început de câţiva ani să realizăm astfel de studii. Echipa mea a făcut primul studiu în Olanda și după aceea a continuat în Italia, Belgia, Franța, Portugalia, Irlanda şi acum în România. Noi ne dorim să consolidăm abordarea și metodologia și acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană ne-a cerut să elaborăm o metodologie comună, care în curând va fi adoptată la nivel european cu scopul de a estima deșeurile generate de fiecare țară. Este genul de metodologie consolidată.

Am chestionat oamenii şi i-am rugat să ne spună câte aparate electronice au acasă şi cum scapă de acestea. Mai mult decât atât, am realizat deja unele investigații pentru a cunoaște și a înțelege cât de multe produse electronice sunt vândute anual pe piața românească. Prin combinarea acestor informaţii, știind câte produse electronice au fost vândute în trecut și modul în care românii scapă de aparatele lor, am putut estima cât de multe deșeuri electronice au fost generate în fiecare an.

ecologic: Pe ce perioadă de timp s-a desfăşurat acest studiu?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Am efectuat acest studiu pe o perioadă de aproximativ opt luni de zile. Acţiunea de sondare a durat câteva luni, au fost intervievate aproximativ 1700 de persoane din România şi nu doar din zona urbană, dar şi din zona rurală, astfel încât a fost nevoie de foarte mult timp. Am adunat o mulțime de date și a fost nevoie să le analizăm cu mare atenţie, aşa ca am avut de realizat o lucrare destul de complexă în timpul acestei veri.

ecologic: Care au fost rezultatele înregistrate la sfârșitul acestui studiu?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Am înregistrat rezultate foarte interesante. Ceea ce am observat este că în medie pe anul 2015, ca an de referinţă, au fost generate aproximativ şapte kilograme de deșeuri electronice de persoană. Un alt lucru interesant este faptul că, în medie, în fiecare casă din România există o cantitate de aproximativ 70 de kilograme de produse electronice de persoană, iar principalele produse sunt, desigur, frigiderul, maşina de spălat rufe, televizorul şi aspiratorul. Există, este adevărat, patru sau cinci produse ce reprezintă 80% din totalul greutăţii echipamentelor aflate pe stoc. Am sesizat și faptul că România se află într-o continuă creștere, că cetățenii români au început să trăiască mai bine și să cheltuiască din ce în ce mai mulți bani pe produsele electronice.

ecologic: Există asemănări şi diferenţe între România şi celelalte ţări europene? Care ar fi acestea?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Da, există diferențe între țările europene pe acest segment de activitate. De exemplu, dacă vom compara cu Italia, unde am făcut un studiu similar cu cel din România, stocul echipamentelor în Italia este de aproximativ 220 kg pe persoană, iar în România este de 72 kg pe persoană, deci există mai puţine produse electronice în gospodăriile românilor. Dar am remarcat și aici, la fel ca şi în Italia, că cetăţenii au tendința de a păstra produsele electronice la domiciliu, chiar dacă aceste produse nu mai sunt funcţionale, iar această situaţie reprezintă o problemă în ambele țări.

Linie de dezasamblare

Ne-am gândit că probabil oamenii nu știu ce să facă cu aceste produse sau pur și simplu aceştia le păstrează ca rezervă ca în cazul telefoanelor mobile. Dar este foarte important ca atunci când nu mai dorim să folosim aceste produse atunci când acestea s-au stricat, să le aruncăm într-un mod corespunzător pentru a fi siguri că le putem recicla în mod corect și astfel să recuperăm materia primă. Deci, de exemplu, în România din aceste 70 de kilograme aflate pe stoc, aproximativ trei kilograme sunt produse care nu mai sunt utilizate sau care nu mai sunt funcţionale, iar această cantitate reprezintă 3% din stoc. În Italia, această cantitate este mult mai mare şi anume 20 de kilograme şi reprezintă 10% din stoc. Ceea ce am observat în cadrul acestui studiu, în special datorită sondajelor realizate, este că majoritatea produselor pe care românii le utilizează acasă sunt mult mai noi în comparaţie cu cele din gospodăriile cetăţenilor din Italia şi motivul este că România a devenit o piață în expansiune, iar majoritatea articole electronice sunt relativ noi. Oamenii au început poate acum zece ani să aibe mai mulţi bani pentru a investi în diverse bunuri.

Valentin Negoiţă, preşedintele Asociaţiei Ecotic şi Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite

Am găsit diferenţe şi când vine vorba despre cum scăpăm, cum reciclăm produsele electronice, iar rezultatul cel mai surprinzător a fost faptul că în România există o mulțime de persoane care aruncă cu gunoiul menajer, în tomberoane sau dau la colectorii stradali, acest tip de deșeuri. Aproximativ 27% dintre persoanele intervievate se debarasează de aceste deșeuri electrice nu în cel mai bun mod, iar un procent de 19% nu îşi mai amintesc ce au făcut cu acestea. Şi în Italia există obiceiuri proaste, însă procentul este un pic mai mic decât în România și în acest caz conștientizarea reciclării deşeurilor electronice este foarte necesară.

ecologic: O parte din produsele de care cetăţenii se debarasează sunt încă funcţionale. Care este motivul?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Cred că motivul principal pentru care noi schimbăm aceste produse electronice este pentru că sunt stricate, în special în cazul bunurilor indispensabile: frigider, maşina de spălat rufe. Dar pentru multe alte produse electronice, pur și simplu le schimbăm din cauza atitudinii noastre, vrem produse noi, și nu vreau neapărat să punctez că această atitudine este una negativă. Desigur, dacă doriți să vă schimbați telefonul mobil o dată la fiecare șase luni, poate că nu este o abordare foarte solidă faţă de mediul înconjurător, dar pentru mine este mult mai important ca atunci când vă decideți să nu mai utilizați un produs electronic, să fiţi atenţi să vă debarasaţi de acesta într-un mod corect. Deci, eu nu vreau să spun că nu vă puteţi schimba telefonul mobil în fiecare an, cred că ar fi o idee greșită, dar aş spune că atunci când vă decideți să vă schimbați telefonul mobil, vă rugăm să vă asiguraţi că îl veţi depozita corect, pentru că toţi avem nevoie să recuperăm resursele. Trebuie să colectăm şi să utilizăm materialele recuperate într-un ciclu nou de producţie. Eu consider că acest lucru este mult mai important.

Linie de dezasamblare a telefoanelor vechi

ecologic: Aţi avut ocazia să vă întâlniţi cu persoane care lucrează în domeniul DEEE-urilor în România?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Primul pas al acestui studiu, așa cum l-am făcut şi în Italia, este să încercăm să înțelegem cât de multe deșeuri au fost generate, și bineînţeles că acesta a fost obiectivul şi punctul forte al acestui studiu. Nu am avut posibilitatea să vizitez reciclatorii din România, dar știu că ECOTIC este membrul WEEE Forum și are propria rețea de reciclatori, precum şi că a contribuit la dezvoltarea standardelor europene WEEELABEX. În general, în fiecare țară, atâta timp cât se implementează aceste standarde, va exista o activitate de tratare a DEEE-urilor corectă, dar este adevărat că există şi loc pentru îmbunătățiri. Din propria experienţă, în noiembrie 2015 am mers în Kenya, la Nairobi, și am vizitat câteva instalaţii ale unor reciclatori, și pot să afirm cu sinceritate că întotdeauna va fi loc şi de mai bine în acest domeniu de activitate. Dar cel mai bun lucru este să mergi pas cu pas în industria de reciclare și de la an la an să îţi îmbunătăţeşti considerabil strategiile. Şi în România sunt reciclatori corecţi, dar sunt sigur că, la fel ca în fiecare țară, aveți atât personaje pozitive, cât şi negative în această industrie. Din punct de vedere istoric, activitatea de reciclare a fost văzută ca o industrie murdară însă ea face parte inevitabil din viața noastră.

Circuite recuperateecologic: Cum credeţi că guvernele, statele şi politicieni pot sprijini activitatea de colectare DEEE?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Opinia mea este că guvernele joacă un rol crucial și pot avea mai multe roluri. Prima responsabilitate pe care guvernul a avut-o, a fost să transpună legislația europeană și să se asigure că deșeurile EEE sunt colectate și reciclate în mod corespunzător. Însă nu este suficient, pentru că trebuie să asigure o concurență loială între toți jucătorii, colectori si reciclatorii. Autorităţile trebuie să se asigure că există numai „băieți buni“ pe piața deşeurilor electronice și trebuie urmăriţi şi taxaţi aceia care fac activități ilegale. În același timp, trebuie să existe o concurență loială între organizaţiile de transfer de responsabilitate, producători și toată industria care este responsabilă pentru finanțarea acestui tip de activitate. Trebuie identificate companiile care importă produse electronice și care nu sunt înregistrate.

Un alt lucru important pentru autoritatea centrală este să se asigure că sunt desfăşurate campanii de conştientizare şi că cetățenii înţeleg cum să se debaraseze de aceste produse. Bineînţeles că rolul major pentru a realiza infrastructura de colectare corespunzătoare îi revine Statului. Producătorii care realizează bunuri, fac aceste produse și le vând, realizează produse de calitate, poate chiar prietenoase cu mediul înconjurător, au fost rugaţi să finanţeze reciclarea produselor scoase din uz, dar nu este rolul lor să asigure infrastructura pentru activitatea de colectare. Este adevărat că în multe țări din întreaga Europă avem probleme cu infrastructura de colectare, guvernul ar trebui să se asigure că există modalităţi pentru consumatori de a se debarasa de deșeurile lor astfel încât efectele negative pentru mediul înconjurător să fie reduse cât mai mult.

ecologic: De ce sunt importante datele, rezultatele acestui studiu?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Aceste studii sunt necesare pentru a înțelege mai bine ceea ce se întâmplă în fiecare țară, pentru a vedea exact cât de multe deşeuri electronice sunt generate şi ce se întâmplă cu acestea. Important pentru statele membre este şi evaluarea infrastructurii de colectare și de reciclare pentru a vedea dacă este în măsură să preia cantităţile generate. Există capacităţi de tratare, este nevoie să investim sau nu pentru a sprijini dezvoltarea unor tehnologii specifice pentru anumite produse? Deci, cu astfel de studii, putem estima cât de multe monitoare şi televizoare cu ecran plat vor fi generate, iar acest lucru este important pentru reciclatori. În același timp, este foarte important să înțelegem comportamentul consumatorului. Acum, putem încerca să estimăm cât de multe deșeuri au fost debarasate necorespunzător şi care sunt poate pierdute pentru totdeauna. Deci, există o mulțime de lucruri pe care le putem face din rezultatele acestui studiu şi poate viitorul ne va dovedi cât de mult a crescut gradul de conştientizare printre cetăţeni. Puteți dezvolta multe obiective privind campaniile de conștientizare a consumatorilor.

ecologic: Din punctul dumneavoastră de vedere care este sfatul pe care îl oferiţi Guvernului României?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Din punctul meu de vedere, acest tip de studiu este ca un apel pentru acţiune. Noi ştim care sunt diferenţele între cantitatea produselor declarată la registrul național și cantităţile de produse care sunt declarate către birourile de statistică, atunci când vine vorba de producția de export și de import. Și, deşi ambele surse de informaţii sunt statisticile oficiale ale țării, aceste cifre nu se potrivesc. Poate că sunt companii care nu declară toate cantităţile de produse pe care le vând, sunt informaţii care trebuie verificate şi permanent monitorizate. Este ca atunci când te duci la medic pentru un control și medicul vă sugerează să mai faceţi şi alte investigaţii pentru a fi siguri că sănătatea dumneavoastră este bună...

Sper, de asemenea, că acest studiu va declanșa mai multe colaborări între guvern și autoritățile locale. Cred că autoritatea centrală, dar şi cea locală, pot realiza o mulțime de lucruri prin utilizarea rezultatelor acestui studiu. Ei pot lucra pe teren, să încerce să dezvolte campanii de conştientizare, să dezvolte programe pentru colectare.

Sunt necesare acţiuni pentru creșterea gradului de conștientizare privind obiceiurilor greşite de debarasare DEEE, astfel încât acestea să ajungă în sistemele formale şi controlate de colectare.

Totodată, trebuie investit mai mult în acţiunile de control, de audit în industria deşeurilor metalice, pentru că, precum în multe alte țări, sunt o mulțime de deșeuri electrice care au fost colectate și tratate de către comercianţii de fier vechi. Nu am nimic împotriva acestui sector, iar din punct de vedere istoric, sectorul de reciclare a fost întotdeauna axat pe metale, dar trebuie să vă asigurați că deșeurile electronice sunt reciclate într-un mod adecvat. Ei nu oferă aşa de multă atenţie standardelor mediul înconjurător şi se expun riscului de contaminare cu PCB (compuşi bifenili policloruraţi) sau a dispersiei în mediu a gazelor cu efect asupra stratului de ozon. Astfel de probleme există şi în Italia. Este foarte important să vă asigurați că oricine tratează deșeurile electronice o face respectând standardele adecvate.

ecologic: Ce cantitate de deşeuri electrice şi electronice ajunge în fluxurile de fier vechi?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Am estimat această cantitate la 37% ceea ce reprezintă 57 de kilotone din totalul de 156 kilotone deșeuri generate. O mică parte din acestea sunt tratate corespunzător.

Studiul ne arată că există şi alte obiceiuri negative, că oamenii aruncă DEEE-urile în deșeurile municipale solide nesortate. Atunci când se aruncă un bec economic într-un coș de gunoi şi se sparge, toate deșeurile din recipientul respectiv sunt contaminate cu mercur şi cu alte metale grele. Deci, există multe aspecte de care ar trebui să ţinem cont cum ar fi contaminarea deșeurilor, pierderea calităţii deşeului, iar acesta îşi va pierde din valoare.

ecologic: Care este opinia dumneavoastră referitoare la obiceiul românilor de reutiliza produsele electronice?

Federico Magalini, consultant asociat în cadrul Departamentului de Cercetare al Universităţii Naţiunilor Unite: Am observat că mulţi cetăţeni români dau produsele electronice unor prieteni sau rudelor ori le vând în mediul on-line, atunci când aceştia nu mai doresc să le utilizeze, iar aici vorbim despre un procent de aproximativ 21% din produsele care sunt debarasate, aşa că pot să afirm că utilizarea acestora este prelungită şi este un avantaj din punctul de vedere al protejării mediului înconjurător.

ecologic

Federico Magalini este un inginer mecanic care deține un doctorat în Management, Economie și Inginerie Industrială din cadrul Universităţii Politehnice din Milano, iar activităţile sale de cercetare sunt concentrate pe gestionarea deșeurilor electronice.

Acesta a scris mai mult de 30 de articole în reviste naționale, internaționale și prezentări în conferințe şi, to todată, este co-autorul primei cărți în limba italiană privind gestionarea deșeurilor electronice, publicată în anul 2005.



Alte articole in rubrica Politici & Economie