Un nou pachet de măsuri pentru o economie circulară în Uniunea Europeană - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Un nou pachet de măsuri pentru o economie circulară în Uniunea Europeană

07 January 2016 - 06:44 PM Politici & Economie

Comisia Europeană a adoptat un nou pachet de măsuri privind economia circulară menit să stimuleze tranziția Europei către o economie circulară. Comisia va ajuta IMM-urile să beneficieze de oportunitățile de afaceri caredecurg din utilizarea mai eficientă a resurselor, va asigura o finanțare în perioada 2016 - 2017 de peste 650 de milioane de euro pentru programul Orizont 2020 și 5,5 miliarde de euro din fondurile structurale. Împreună cu Banca Europeană de Investiţii și cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții, CE va încuraja cererile de finanțare și va susține elaborarea proiectelor relevante pentru economia circulară.
ecologic

Economia circulară

Un pachet ambițios, declarații promițătoare

Pachetul de măsuri privind economia circulară a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 2 decembrie 2015 pentru a stimula tranziția Europei către o economie circulară care va dinamiza competitivitatea globală, va favoriza creșterea economică sustenabilă și va crea noi locuri de muncă, se arată într-un comunicat dat pulicității la Bruxelles.

Pachetul a eliminat compartimentarea din cadrul Comisiei și contribuie la îndeplinirea priorităților politice generale prin combaterea schimbărilor climatice și abordarea aspectelor legate de mediu, stimulând, în același timp, crearea de locuri de muncă, creșterea economică, investițiile și echitatea socială.

Acesta a fost pregătit de o echipă de bază a proiectului, co-prezidată de prim-vicepreședintele Frans Timmermans și vicepreședintele Jyrki Katainen, cu implicarea strânsă a comisarilor Karmenu Vella și Elżbieta Bieńkowska. De asemenea, la elaborarea sa au participat mulți alți comisari care au contribuit la identificarea celor mai eficiente instrumente care acoperă o gamă largă de domenii politice.
Prim vice-președintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil de dezvoltarea durabilă, a declarat:

„Planeta și economia noastră nu pot supraviețui dacă vom continua cu această atitudine: «cumpără, produce, utilizează și aruncă». Avem nevoie să păstrăm resursele prețioase și să fructificăm pe deplin întreaga valoare economică a acestora. Economia circulară înseamnă reducerea deșeurilor și protejarea mediului, dar și o transformare profundă a modului în care funcționează întreaga noastră economie.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene

Regândind modul în care producem, lucrăm și ne facem cumpărăturile, putem să generăm noi oportunități și să creăm noi locuri de muncă. Grație pachetului prezentat astăzi (2 decembrie - n.r.), oferim cadrul global care va permite ca această schimbare să aibă loc cu adevărat. Se stabilește astfel o traiectorie credibilă și ambițioasă pentru o mai bună gestionare a deșeurilor în Europa, prin intermediul unor acțiuni de sprijin care acoperă întregul ciclu de viață al produselor. Această combinație între reglementarea inteligentă și stimulentele prevăzute la nivelul UE va ajuta întreprinderile și consumatorii, precum și autoritățile naționale și locale să producă această transformare.“

Jyrki Katainen, vicepreședinte al Comisiei responsabil de locuri de muncă, creștere economică, investiții și competitivitate, a declarat: „Aceste propuneri transmit un semnal pozitiv celor care doresc să investească în economia circulară. Astăzi declarăm că Europa este locul cel mai potrivit pentru a dezvolta o afacere sustenabilă și ecologică. Această tranziție către o economie mai circulară înseamnă restructurarea economiei de piață și îmbunătățirea competitivității noastre. Dacă putem fi mai eficienți din punctul de vedere al utilizării resurselor și dacă reducem dependența de materiile prime rare, putem obține un avantaj competitiv. Potențialul de creare de locuri de muncă oferit de economia circulară este uriaș, iar cererea de produse și servicii mai bune și mai eficiente este în plină expansiune.“

Planul Comisiei Europene - finanțări, reduceri și standarde

Pachetul privind economia circulară transmite un semnal clar operatorilor economici că UE utilizează toate instrumentele de care dispune pentru a-și transforma economia, deschizând calea unor noi oportunități de afaceri și impulsionând competitivitatea. Măsurile generale de schimbare a întregului ciclu de viață al produselor depășesc accentul restrâns asupra etapei de scoatere din uz și evidențiază ambiția clară a Comisiei de a transforma economia UE și de a obține rezultate în acest sens.

Karmenu Vella, comisarul european pentru Mediu, Afaceri maritime şi Pescuit

Stimulentele pe care le instituim ar trebui să genereze într-o măsură tot mai mare modalități inovatoare și mai eficiente de producție și consum. Economia circulară are potențialul de a crea numeroase locuri de muncă în Europa, conservând în același timp resursele prețioase și din ce în ce mai puține, reducând efectele pe care utilizarea resurselor le are asupra mediului și valorizând deșeurile prin transformarea lor în produse. Sunt prevăzute și măsuri sectoriale, precum și standarde de calitate pentru materiile prime secundare.

Printre acțiunile principale care au fost adoptate sau care urmează să fie întreprinse pe durata mandatului actualei Comisii se numără: o finanțare de peste 650 de milioane euro din cadrul programului Orizont 2020 și 5,5 miliarde euro din fondurile structurale, acțiuni de reducere a deșeurilor alimentare, elaborarea unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare în vederea creșterii încrederii operatorilor în piața unică și o strategie privind materialele plastice în economia circulară care abordează aspecte precum potențialul de reciclare, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în materialele plastice, precum și ținta de reducere semnificativă a deșeurilor marine, astfel cum a fost stabilită în cadrul Obiectivelor de dezvoltare durabilă și altele.

Comunicarea adoptată în data de 2 decembrie 2015 cuprinde un calendar precis al acțiunilor propuse, precum și un plan pentru un cadru de monitorizare simplu și eficace privind economia circulară.

Frans Timmermans, prim-vicepreşedintele Comisiei EuropeneReciclarea a 65% din ambalaje până în 2025 și a 70% până în 2030

Propunerea legislativă revizuită privind deșeurile stabilește obiective clare de reducere a deșeurilor, precum și o traiectorie ambițioasă și credibilă, pe termen lung, pentru gestionarea și reciclarea deșeurilor. Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă, obiectivele de reducere a deșeurilor din noua propunere sunt însoțite de măsuri concrete care vizează abordarea obstacolelor de pe teren și situațiile diferite din statele membre. Printre elementele principale ale propunerii revizuite privind deșeurile se numără: un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor municipale în proporție de 65% până în 2030, un obiectiv comun al UE pentru reciclarea deșeurilor de ambalaje în proporție de 75% până în 2030, un obiectiv obligatoriu de reducere a depozitelor de deșeuri până la maximum 10% din toate deșeurile, până în 2030.

Până în data de 31 decembrie 2025, 65% din ambalajele puse pe piață vor fi pregătite pentru refolosire/reciclare. Targeturile minime de refolosire/reciclare sunt: 55% la plastic, 60% la lemn, 75% la fier, 75% la aluminiu, 75% la sticlă şi 75% la hârtie.

În plus, Comisia vrea interzicerea depozitării deșeurilor colectate separat, promovarea unor instrumente economice de descurajare a depozitării în gropile de gunoi, definiții simplificate și îmbunătățite, precum și metode de calculare a ratelor de reciclare, armonizate la nivelul UE, măsuri concrete de promovare a reutilizării și de stimulare a simbiozei industriale prin transformarea unui subprodus al unei industrii în materia primă a unei alte industrii şi stimulente economice pentru ca producătorii să introducă pe piață produse mai ecologice și să sprijine schemele de recuperare și de reciclare (de exemplu, pentru ambalaje, baterii, echipamente electrice și electronice, vehicule).

În ceea ce privește deșeurile industriale, o abordare legislativă nu pare a fi adecvată având în vedere diversitatea acestui flux. O abordare sectorială bazată pe documentele de referință privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) este mai indicată pentru a aborda problemele specifice legate de gestionarea unui anumit tip de deșeuri. În plus, deșeurile de ambalaje industriale și comerciale sunt reglementate de Directiva 94/62/CE și Directiva 2008/98/CE.

Transformarea deșeurilor în resurse și incinerare în loc de depozitare

Materiile prime secundare reprezintă în continuare doar o mică parte din materialele de producție utilizate în UE. Există obstacole importante care împiedică preluarea acestora în economie, cum ar fi, de exemplu, incertitudinea legată de compoziția acestora. Sunt necesare norme pentru consolidarea încrederii.

Jyrki Katainen, comisarul european pentru Ocuparea forței de muncă, Creștere economică, Investiții și Competitivitate

Comisia va lansa activități de elaborare a unor standarde de calitate pentru materiile prime secundare acolo unde este necesar - în special pentru materialele plastice, va lua măsuri pentru a facilita transportul legal de deșeuri între statele membre, luând și măsuri suplimentare pentru a reduce numărul de transporturi ilegale. Comisia va revizui regulamentul UE privind îngrășămintele, pentru a facilita recunoașterea îngrășămintelor organice și pe bază de deșeuri și pentru a dezvolta, astfel, o piață europeană și va lua măsuri de facilitare a reutilizării apei. În acest sens, va prezenta o propunere legislativă privind cerințele minime aplicabile apei reutilizate, de exemplu, pentru irigații și alimentarea apelor subterane, va analiza și va propune opțiuni privind interfața dintre actele legislative referitoare la substanțele chimice, produse și deșeuri, inclusiv privind modalitățile de îmbunătățire a trasabilității substanțelor chimice problematice din produse. Acest lucru îi va permite industriei să garanteze o aprovizionare stabilă cu materii prime, prin utilizarea materialelor reciclate.

Economia circulară

Restricțiile actuale aplicabile transferului transfrontalier de deșeuri vor continua să se aplice. Între statele membre nu este posibil niciun transfer fără „notificare prealabilă și acord preliminar“. În plus, obiectivele de reducere a depozitării deșeurilor propuse de Comisie ar impune ca toate statele membre ale UE să își reducă în mod semnificativ, până în 2030, cotele de depozitare a deșeurilor, reducând astfel amploarea circulației transfrontaliere a deșeurilor în scopul depozitării.

Când nu se poate preveni generarea de deșeuri sau când acestea nu pot fi reciclate este preferabil mai degrabă să se valorifice conținutul energetic al acestora decât să se opteze pentru depozitare, atât din punct de vedere economic, cât și al protecției mediului.

Prin urmare, „valorificarea energetică“ a deșeurilor poate juca un rol și poate crea sinergii cu politica UE în domeniul energiei și climatului, însă doar dacă se conduce după principiile ierarhiei deșeurilor stabilite la nivelul UE. Comisia va analiza modul în care poate fi optimizat acest rol fără a compromite obținerea unor niveluri mai ridicate de reutilizare și reciclare, precum și cum poate fi exploatat cel mai bine potențialul energetic corespunzător. În acest scop, Comisia va adopta o inițiativă privind „valorificarea energetică“, în cadrul Uniunii Energetice.

Elżbieta Bieńkowska, comisarul european pentru Piața internă, Industrie, IMM-uri şi AntreprenoriatInovarea, deșeurile plastice și cele marine

Pentru a stimula competitivitatea industriei UE, economia circulară are nevoie de mai multă cercetare și inovare. În acest scop vor fi necesare investiții publice și private. Orizont 2020, COSME, fondurile structurale și de investiții, Fondul european pentru investiții strategice, precum și alte programe ale UE vor fi instrumente importante de sprijin. IMM-urile, inclusiv întreprinderile sociale, sunt deosebit de active în domenii precum reciclarea, reparațiile și inovarea. Ele vor juca un rol important în dezvoltarea unei economii mai circulare.

Comisia va ajuta IMM-urile să beneficieze de oportunitățile de afaceri care decurg din utilizarea mai eficientă a resurselor, prin crearea Centrului european de excelență pentru utilizarea eficientă a resurselor, va exploata pe deplin programul de lucru Orizont 2020 pentru perioada 2016-2017, care include inițiativa majoră „Industria 2020 și economia circulară“, cu o finanțare de peste 650 de milioane euro, împreună cu BEI și cu Platforma europeană de consiliere în materie de investiții și va încuraja cererile de finanțare și va susține elaborarea proiectelor relevante pentru economia circulară.

Economia circulară va crea oportunități de afaceri care vor atrage finanțare privată.

Fondul european pentru investiții strategice (FEIS) vine în completarea sprijinului în favoarea proiectelor de economie circulară prin instrumentele de consiliere și finanțare ale Băncii Europene de Investiții (BEI), în cadrul programului InnovFin. Comisia evaluează, de asemenea, posibilitatea de a lansa o platformă împreună cu BEI și cu băncile naționale pentru a sprijini finanțarea economiei circulare.
Pentru a asigura trecerea la economia circulară, trebuie intensificată reciclarea plasticului. În prezent se utilizează din ce în ce mai mult material plastic, dar acesta nu se reciclează destul de eficient (sub 25% dintre deșeurile de plastic colectate sunt reciclate și aproximativ 50% ajung în depozitele de deșeuri).

Comisia va adopta o strategie privind masele plastice în economia circulară, abordând o serie de aspecte, cum ar fi reciclabilitatea, biodegradabilitatea, prezența substanțelor periculoase în anumite materiale plastice și deșeurile marine și va propune un obiectiv mai ambițios pentru reciclarea ambalajelor din plastic.

Obiectivul Comisiei este de a preveni și reduce în mod semnificativ toate tipurile de poluare marină, inclusiv deșeurile marine. Se estimează că punerea în aplicare a legislației în domeniul deșeurilor va reduce cantitatea de deșeuri marine cu cel puțin 25%. Pachetul propune și acțiuni specifice vizând reducerea deșeurilor marine, spre a putea pune în aplicare obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030 și actualul obiectiv principal al UE privind deșeurile marine. Acest subiect va fi examinat, de asemenea, în cadrul strategiei privind materialele plastice în economia circulară.

Combaterea risipei de alimente, redistribuirea și evitarea aruncării acestora

În Europa, risipa de alimente este o problemă majoră: se estimează că în UE se risipesc anual aproximativ 100 de milioane de tone de alimente. Acestea se pierd sau se irosesc de-a lungul întregului lanț de distribuție, în exploatările agricole, în procesul de prelucrare și fabricație, în magazine, în restaurante și la domiciliu. Pe lângă impactul economic și asupra mediului, risipa de alimente are și un aspect social important: ar trebui facilitată donarea surplusului de alimente sigure și comestibile, astfel încât să poate ajunge la cei care au cea mai mare nevoie de acestea.

Colectare selectivă

În septembrie 2015, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030, inclusiv acela de a reduce la jumătate deșeurile alimentare pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și la nivelul consumatorilor, precum și de a reduce pierderile de alimente de-a lungul lanțurilor de producție și de distribuție. UE și statele sale membre sau angajat să îndeplinească acest obiectiv. Noua propunere legislativă privind deșeurile cere statelor membre să reducă risipa de alimente în fiecare etapă a lanțului alimentar, să monitorizeze și să raporteze nivelurile de deșeuri alimentare, pentru a facilita schimburile între părțile interesate cu privire la progresele înregistrate.

Comisia va elabora o metodologie europeană comună pentru a măsura risipa de alimente și pentru a defini indicatori relevanți, va crea o platformă care va reuni statele membre și toți actorii din lanțul alimentar, cu scopul de a defini măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă privind risipa de alimente, de a face schimb de bune practici și de a comunica în ceea ce privește rezultatele obținute.

În plus va lua măsuri pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, alimente și furaje și va facilita donarea de alimente, precum și utilizarea, în condiții de siguranță, a fostelor produse alimentare și a subproduselor în producția de furaje, va examina modalitățile de îmbunătățire a utilizării de către actorii din lanțul alimentar a datei de expirare și a înțelegerii de către consumatori, în special a specificației „a se consuma de preferință înainte de“.

Împreună cu statele membre, Comisia va lua măsuri pentru a clarifica legislația UE referitoare la deșeuri, la produsele alimentare și la hrana pentru animale, astfel încât să faciliteze redistribuirea alimentelor sigure și comestibile către persoanele aflate în dificultate și, atunci când acest lucru se poate face în condiții de siguranță, utilizarea fostelor produse alimentare pentru a produce hrană pentru animale. De exemplu, propunerea legislativă privind deșeurile a exclus în mod explicit din domeniul său de aplicare materiile prime pentru hrana pentru animale. Acest lucru va garanta faptul că fostele produse alimentare (de exemplu biscuiții rupți sau pâinea învechită) care sunt sigure, dar nu pot intra în lanțul alimentar din motive comerciale, nu sunt considerate „deșeuri“ nicăieri în Uniune și că, prin urmare, pot fi utilizate ca resursă pentru producerea hranei destinate animalelor. Comisia va elabora, de asemenea, în cooperare cu statele membre și cu părțile interesate, orientări la nivelul UE pentru donatorii și băncile de alimente, care vor explica cum trebuie să respecte aceștia legislația UE relevantă respectiv siguranța alimentară, trasabilitatea, răspunderea juridică, TVA, etc.

Deșeurile din construcții, biomasa și bioprodusele

Deșeurile provenite din construcții și demolări se numără, din punct de vedere cantitativ, printre cele mai importante tipuri de deșeuri din Europa. Anual, se produce o tonă de deșeuri de construcții pe cap de locuitor, în total 500 de milioane de tone la nivelul UE.

Materialele valoroase din punct de vedere economic nu sunt întotdeauna identificate și recuperate. Îmbunătățirea gestionării deșeurilor în acest sector poate avea un impact semnificativ asupra economiei circulare.

Comisia va lua o serie de măsuri pentru a asigura recuperarea resurselor valoroase și gestionarea adecvată a deșeurilor din construcții și demolări, precum și pentru a facilita procesul de evaluare a performanței de mediu a clădirilor, va elabora orientări privind predemolarea, în scopul de a stimula reciclarea de înaltă calitate în sector, precum și protocoale voluntare de reciclare pentru îmbunătățirea calității și consolidarea încrederii în materialele de construcții reciclate.

Parlamentul European

Biomaterialele, cum ar fi lemnul, culturile sau fibrele, pot fi utilizate pentru o gamă largă de produse și utilizări energetice. Pe lângă faptul că oferă o alternativă la produsele fosile, biomaterialele sunt, de asemenea, regenerabile, biodegradabile și compostabile. În același timp, folosirea resurselor biologice necesită acordarea unei atenții speciale ciclului lor de viață, impactului asupra mediului și unei aprovizionări sustenabile. Într-o economie circulară, ar trebui încurajată utilizarea în cascadă a resurselor regenerabile, precum și potențialul inovator pentru noi materiale, produse chimice și procese.

Comisia va promova o utilizare eficientă a bioresurselor printr-o serie de măsuri, cum ar fi orientări și difuzarea de bune practici privind utilizarea în cascadă a biomasei și sprijinirea inovării în domeniul bioeconomiei. Ea va include în propunerea de revizuire a legislației privind deșeurile un obiectiv privind reciclarea ambalajelor din lemn și o dispoziție menită să asigure colectarea separată a biodeșeurilor.
Consultarea publică privind economia circulară a adunat aproximativ 1.500 de răspunsuri, care reflectă punctele de vedere ale principalelor grupuri de părți interesate: 45% au fost transmise de sectorul privat, 25% de persoane fizice, 10% de organizațiile societății civile și 6% de autoritățile publice.

Contribuțiile au constituit o bază pentru pregătirea planului de acțiune privind economia circulară și se reflectă în alegerea sectoarelor prioritare. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie