O altă imagine a efectelor migraţiei în Europa - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

O altă imagine a efectelor migraţiei în Europa

09 July 2016 - 12:55 PM Politici & Economie

Ambarcaţiune cu refugiaţiUn studiu internaţional de 77 de pagini, publicat în data de 18 mai 2016 de „Tent Foundation and Open Political Economy Network“, constată beneficii economice semnificative pentru țările bogate din Uniunea Europeană care acceptă refugiați. Din păcate însă studiul nu analizează şi consecinţele acceptării de refugiaţi în țările mai sărace ale UE din Europa Centrală și de Est.

Potrivit lui Philippe Legrain, autorul raportului, acesta este primul studiu cuprinzător al modului în care refugiații pot contribui la dezvoltarea economică, calculată din estimările Fondului Monetar Internațional privitor la impactul economic al solicitanților de azil și al refugiaților în Uniunea Europeană.

„Refugiaţii sunt adesea văzuţi ca o povară ce trebuie fie asumată, fie evitată, pe când de fapt ei sunt o reală oportunitate. Cu o investiție sustenabilă și prin politici înțelepte, refugiații capabili de a presta munci grele la toate nivelurile de calificare pot contribui mult la dezvoltarea economiei, a întreprinderilor individuale și a sectorul public“, este de părere Legrain.

În acest studiu au fost analizate unele situații din țări bogate ale Uniunii Europene, cum sunt Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Suedia şi Marea Britanie.

„Primirea refugiaților nu este numai o obligație umanitară și juridică, este o investiție care poate aduce beneficii economice semnificative“, se spune în raport.

Cheltuieli

Fondul Monetar Internaţional estimează că cheltuielile guvernamentale pentru solicitanții de azil și pentru refugiați în Europa vor crește de la 0,08% din PIB în 2014 la 0,19% în 2016. Cea mai mare creștere este estimată a fi înregistrată în Suedia, de la 0,3% până la 1% din PIB.

Migranţi

Cheltuielile Germaniei se crede că vor creşte de la 0,08% din PIB, la 0,35% din PIB. (n.r. 1,35 milarde de euro).

O parte din cheltuieli vor fi acoperite din bugetul Uniunii Europene. Comisia Europeană propune să aloce 1,7 miliarde euro (1,8 miliarde dolari sau 0,01% din PIB-ul UE) de la bugetul UE pentru a aborda criza refugiaților, aducând cheltuielile totale la 9,2 miliarde de euro (9,9 miliarde de dolari sau 0,07% din PIB-ul UE) în 2015-2016.

La un punct de primire din Grecia

SUA, Canada și Australia şi-au concentrat investițiile inițiale privind refugiații, cu cheltuieli în jurul valorii de 7.400 - 9.100 dolari SUA pentru fiecare refugiat. Uniunea Europeană primește cea mai mare parte a solicitanților de azil și cheltuie până la 12.000 euro (12.960 dolari SUA) pentru fiecare refugiat în primul an. Statele Unite ale Americii au înregistrat până acum un succes mai mare decât țările din Europa în încadrarea în muncă a refugiaţilor, este una dintre concluziile raportului.

Beneficii

Migranții care vin să muncească și care găsesc un loc de muncă de îndată ce sosesc îşi aduc imediat contribuția netă la economie. E adevărat că ei implică de obicei un cost inițial, dar acelaşi lucru se întâmplă şi cu oameni care sunt născuți în aceste țări. Diferenţa este aceea că refugiații pot deveni contribuabili mai devreme decât localnicii, scrie autorul raportului.

Acesta susține în continuare că odată ce refugiații încep să lucreze, investiţia poate aduce beneficii suplimentare.

Unii refugiați fac munci murdare, dificile, periculoase și plictisitoare pe care localnicii le evită, cum ar fi curățarea birourilor și îngrijirea persoanelor în vârstă, care este cea mai rapidă zonă de creștere a ocupării forței de muncă în economiile avansate. Acest lucru le permite localnicilor să presteze munci mai calificate și mai bine plătite pe care aceştia le preferă.

FMI a calculat că aceste cheltuieli suplimentare cu privire la solicitanții de azil și refugiații vor crește PIB-ul Uniuni Europene cu 0,09% până în 2016 și cu 0,13% până în 2017. Până în 2017, cel mai mare impact va fi în Austria, unde PIB-ul va avea o creştere estimată de 0,5%, urmată de Suedia (0,4%) și Germania (0,3%).

Factorul demografic

Poate că cel mai important aspect al beneficiilor aduse de migranţi în Europa este însă cel demografic.

Fără migrație, numărul de persoane apte de muncă în Uniunea Europeană pentru fiecare persoană cu vârsta de pensionare este proiectată să scadă de la 3,5 în 2015 la 2,5 în 2030.

În Germania schimbările demografice sunt deosebit de puternice.

Obişnuit cu munca

În această ţară, fără migrație, până în anul 2030 populația aptă de muncă va scădea cu o şesime, respectiv cu 8,7 milioane de persoane, în timp ce populația în vârstă va crește cu mai mult de un sfert, adică cu 4,7 milioane de persoane.

La toate acestea se adaugă şi o scădere totală a populaţiei cu 5 milioane de oameni.

În aceste condiţii, Germania ar avea atunci doar două persoane de vârstă activă pentru fiecare persoană cu vârsta de pensionare.

În consecință, factorii de decizie politică și practicienii sunt sfătuiți în raport să se oprească în a considera refugiații o „povară“ care urmează să fie împărţită și de a vedea în ei „o oportunitate binevenită“.

„Cu politici adecvate şi cu investiții înțelepte făcute cu ceva timp înainte, acceptarea refugiaților poate aduce beneficii economice substanțiale“, se arată în studiu. Iar aceste beneficii tind să crească în viitor, odată ce familiile refugiaţilor se măresc prin apariţia copiilor.

Recomandări

Raportul recomandă ca refugiații să fie relocați în zonele în care există locuri de muncă, nu în zonele în care sunt disponibile locuințe ieftine și nu sunt locuri de muncă.

În plus guvernele ar trebui să pună în aplicare cu fermitate legile anti-discriminare.

Refugiaţi sirieni la Budapesta

A-i face pe refugiați să găsească mai uşor locuri de muncă este încă un alt motiv pentru care țările ar trebui să îşi deschidă piețele rigide ale muncii, care îi privilegiază pe cei din interior în detrimentul celor din afară.

Permiţând refugiaților să înceapă o afacere este un alt motiv pentru care guvernele ar trebui să taie birocrația care sufocă întreprinderile.

În timp ce asistența guvernamentală pentru refugiați ar trebui să fie generoasă, promptă și cuprinzătoare la început, asigurarea continuă a bunăstării poate avea însă un impact negativ.

Privind spre viitor, educaţia noilor generaţii, asigurarea că copiii refugiaților nu sunt lăsaţi în urmă la școală este vitală.

Refugiații pot oferi, de asemenea, beneficii de dezvoltare, în special prin trimiterea de bani în țara lor de origine, notează raportul.

•••

Peter Sutherland, secretarul general al Organizației pentru Migrație și Dezvoltare InternaționalăStudiul publicat de „Tent Foundation and Open Political Economy Network“ oferă o multitudine de aspecte cu privire la modul în care refugiații vor contribui la dezvoltarea economiei.
În acelaşi timp raportul subliniază că se simte nevoia efectuării unor cercetări suplimentare în acest sens, precum și a mai multor „experimente politice“ pentru a găsi modalități ca migranţii să-şi sporească contribuția.

„Nu numai că buna primire a refugiaților este o decizie corectă din punct de vedere moral, dar ea este, de asemenea, şi cel mai inteligent punct de vedere economic. Ţările care salută astăzi refugiații vor câştiga în mod semnificativ mâine. Factorii de decizie politică ar trebui să le recunoască talentele remarcabile, energia și dedicarea celor care fug acum de violență și conflict, și să îi aprecieze ca muncitori, contribuabili, antreprenori şi inovatori, ceea ce şi ei vor deveni în viitor“, concluzionează Ruma Bose, preşedinte al Fundaţiei Cort.

„Acesta este un raport cu adevărat excelent, care ar trebui să fie citit de către orice persoană care dorește să fie informată cu privire la acest subiect, și în special de către factorii de decizie politică“, a declarat Peter Sutherland, reprezentantul special al Națiunilor Unite, secretarului general al Organizației pentru Migrație și Dezvoltare Internațională.

ecologic



Alte articole in rubrica Politici & Economie