De ce calitatea solului nu mai este o prioritate? - Politici & Economie | Ecologic
Acest site foloseşte cookies! Continuarea navigării implică acceptarea lor. Cititi politica cookies.

Politici & Economie

De ce calitatea solului nu mai este o prioritate?

10 December 2016 - 03:04 PM Politici & Economie

Calitatea soluluiDin nefericire, mulți oameni percep solul ca fiind o sursă de mizerie, dar fără această „murdărie“ totul ar înceta să mai existe. În comparație cu acțiu-nile de protejare a apei și a aerului, solul nu este suficient protejat în cadrul Uniunii Europene, iar calitatea acestuia scade din ce în ce mai mult.    Ramona Buciu

În ultima perioadă se vorbește tot mai mult despre migrație, calitatea alimentelor și schimbările climatice, dar despre cum putem îmbunătăți calitatea solului se discută foarte puțin, sau poate chiar deloc, deși populația trebuie să cunoască importanța unei conexiuni între aceste trei aspecte importante pentru calitatea vieții noastre.

Specialiștii au estimat că solul din Regatul Unit al Marii Britaniei va mai putea susține cel mult 100 de recoltări, ceea ce este o situație șocantă din toate punctele de vedere. Astfel, mai mult de 300 de organizații civile europene au lansat în această toamnă o inițiativă în atenţia cetățenilor europeni cu privire la susținerea unor acțiuni pentru protejarea și îmbunătățirea solului.

Legătura între migrație, schimbările climatice și calitatea solului poate să nu fie atât de evidentă, dar cercetătorii au demonstrat că în timp ce unii oameni își părăsesc căminele din cauza conflictelor, a războaielor, alții ajung să își abandoneze casele din cauza faptului că zona în care locuiesc nu mai este fertilă și nu le mai poate asigura o sursă de mâncare sănătoasă nici măcar pe termen scurt, potrivit Euroactiv.com.

Acum 10 ani de zile, Comisia Europeană a propus o serie de instrumente legale care să protejeze solul, dar proiectul a fost blocat de un număr mic de state membre, iar de atunci nu a mai existat nici o colectare de date coordonate privind calitatea solurilor europene.

Studiile efectuate anterior arată că 10-20% din teren, la nivel global, este deja într-o stare proastă, iar peste jumătate din terenurile agricole la nivel mondial se află într-o stare de degradare moderată sau severă. În cadrul Uniunii Europene mai mult de un sfert din suprafeţe este afectat de eroziunea solului cauzată de apă.

În cadrul unui raport prezentat în anul 2015 de Agenția Europeană de Mediu a fost evidențiat faptul că solul este într-o continuă stare de degradare și că fără nicio acțiune concretă, această situație cu siguranță se va înrăutăți. Oamenii de știință se așteaptă că schimbările climatice vor determina ca fenomenul migrației să crească destul de mult, avertizând că degradarea terenurilor ar putea reduce considerabil productivitatea alimentară la nivel mondial, iar acest aspect va conduce la o creștere semnificativă a prețurilor produselor alimentare, care va afecta în mod disproporționat cele mai sărace țări din lume. Acest lucru va duce la foamete, tulburări sociale violente și, în cele din urmă, la nenumărate conflicte.

Calitatea solului afectează sănătatea

Degradarea solului are, de asemenea, un efect secundar asupra schimbărilor climatice, deoarece solurile pot stoca cantități semnificative de carbon. Într-adevăr, solurile din UE stochează o cantitate de carbon care este echivalentă cu aproximativ 50 de ori cantitatea anuală de emisii de gaze cu efect de seră ale UE și se eliberează doar 0,1% din carbonul conținut în solurile europene, cantitate care este egală cu gazele emise anual de către 100 de milioane de mașini. De fapt, degradarea solului european va acționa în raport cu obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice și creșterea nivelului de carbon în atmosferă.

Este important de precizat că solul conține minerale, materii organice și o biodiversitate bogată (mai mult de un sfert din totalul biodiversității Pământului), iar toate acestea protejează plantele de boli, le furnizează apă și substanțe nutritive și ajută la stoparea eroziunii solului.

Nu mai este niciun secret pentru nimeni că pesticidele și îngrășămintele chimice ucid viața din sol, iar plantele devin dependente de acestea.

Aflați într-un cerc vicios, fermierii sunt obligați să cumpere produse chimice mai scumpe pentru a menține cote mari de producție și recoltare, dar în același timp distrug resursele principale ale solului și scad calitatea produselor care vor conține din ce în ce mai puține vitamine naturale sau substanțe nutritive. Dacă dorim să continuăm să facem agricultură în Europa, trebuie să acționăm în prezent și să protejăm calitatea solurilor printr-o tranziție de la agricultura intensivă, industrială, la metode agro-ecologice care să includă compost, gunoi de grajd verde și asolament sau rotirea culturilor (cultivarea aceluiași tip de plante pe același strat doar un anumit număr de sezoane).

Un număr din ce în ce mai mare de fermieri au început să aplice tehnici de cultivare care să protejeze solul și nu să îl compromită. Dar acest lucru se poate realiza pe termen lung numai printr-o revizuire completă a politicii agricole europene actuale, care susține practici de cultivare în principal intensive.

În acest moment, doar câteva state membre ale Uniunii Europene dispun de o legislație specifică privind protecția solului. Solul nu face obiectul unui set cuprinzător și coerent de norme în UE. Politicile existente ale UE în domenii cum ar fi agricultura, apa, deșeurile, produsele chimice, precum și prevenirea poluării industriale, contribuie indirect la protejarea solurilor. Dar, deoarece aceste politici au alte obiective, acestea nu sunt suficiente pentru a asigura un nivel adecvat de protecție pentru toate solurile din Europa. 



Alte articole in rubrica Politici & Economie