Rovana Plumb: „România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor“ - Politici & Economie | Ecologic

Politici & Economie

Rovana Plumb: „România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor“

04 October 2017 - 05:19 PM Politici & Economie

Fondurile europene înseamnă pentru România şansa schimbării. O şansă care depinde însă de modul în care autorităţile centrale şi cele locale vor sau nu să profite. Gestionarea deşeurilor, restanţele din acest domeniu, alimentarea cu apă a localităţilor, construirea de drumuri, acţiunile de conservare, de protecţie a mediului şi sumele care sunt disponibile prin programele de finanţare europene sunt subiectele pe care le-am abordat în interviul cu Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene.ecologic

ecologic: Doamnă ministru, sunteţi o bună cunoscătoare a problemelor de mediu din România, având în vedere faptul că aţi ocupat în cariera dumneavoastră politică şi funcţia de ministru al Mediului. Cum vedeţi problematica de mediu din perspectiva de ministru al Fondurilor Europene?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Protecția mediului și dezvoltarea infrastructurii aferente constituie cerințe majore ale lumii contemporane. Asumate ca atare de autoritățile române, ele se regăsesc în multe dintre proiectele finanțate din fonduri europene. Astfel, majoritatea investițiilor care se vor realiza prin Programul Operațional Infrastructură Mare, cel mai mare program operațional din România și al doilea din Uniunea Europeană ca valoare, privesc mediul înconjurător. Cum ar fi, de exemplu, asigurarea unei epurări mai bune a apelor, reducerea cantității de deșeuri depozitate și asigurarea de locuri de depozitare ecologice, reducerea suprafețelor poluate istoric, monitorizarea și reducerea emisiilor de poluanți, creșterea producţiei brute de energie primară din surse regenerabile mai puţin exploatate. Toate acestea și încă multe altele reprezintă nu doar modalități de asigurare a dezvoltării regionale în contextul provocărilor de mediu actuale, ci și tot atâtea posibilități de asigurare a sănătății și bunăstării populației, în corelare cu un mediu curat. Acesta este, de fapt, principiul dezvoltării durabile: să răspundem nevoilor actuale într-un mod care să asigure resurse și pentru generațiile viitoare. Tocmai pentru a respecta această filosofie, protecția mediului a devenit o parte integrantă a procesului de dezvoltare.

ecologic: Gestiunea deşeurilor este un domeniu în care România înregistrează întârzieri semnificative. Afectează aceste întârzieri accesarea fondurilor europene din Programul Infrastructură Mare?

Depozit ecologic (foto Agerpres)Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: România trebuie să îndeplinească o serie de condiționalități în domeniul managementului deșeurilor impuse de prevederile directivei europene privind gestionarea deșeurilor, respectiv condiționalitatea ex-ante: „Promovarea unor investiții sustenabile din punct de vedere economic și de mediu în sectorul deșeurilor, în special prin elaborarea de planuri de gestionare a deșeurilor în conformitate cu Directiva 2008/98/ CE privind deșeurile și cu ierarhia deșeurilor.“

Directiva europeană specifică faptul că fiecare stat membru trebuie să stabilească unul sau mai multe planuri de gestionare a deșeurilor, care să acopere întreg teritoriul statului respectiv, iar în cadrul planurilor de gestionare a deșeurilor sau separat, programe de prevenire a generării deșeurilor până la 12 decembrie 2013.

Elaborarea PNGD a fost externalizată de către Ministerul Mediului, iar procedura de achiziție publică a început în februarie 2015. Din păcate, abia în aprilie 2016 a fost semnat contractul de servicii „Asistenţă tehnică pentru realizarea Planului Naţional de Gestionare a Deșeurilor şi a Planului Naţional pentru Prevenirea Generării Deșeurilor“, cu firma Fichtner Environment SRL.

Prima versiune a PNGD a fost transmisă de consultant către MDRAPFE și Ministerul Mediului în data 25 aprilie 2017. În data de 27 mai a.c. draftul PNGD a fost postat pe site-ul Ministerului Mediului la rubrica „Transparență“ în vederea informării publicului interesat pentru transmiterea observațiilor și comentariilor pe această versiune. De asemenea, a fost demarată procedura de evaluare strategică de mediu (SEA). După elaborarea raportului de mediu în septembrie 2017, PNGD va fi revizuit, iar forma finală a acestuia va fi aprobată prin hotărâre de guvern în luna noiembrie 2017, conform termenelor asumate de Ministerul Mediului în calitate de beneficiar.

De menționat este faptul că îndeplinirea condiționalității ex-ante pentru sectorul deșeuri presupune și implementarea unor instrumente economice necesare atingerii obiectivului 2020 referitor la reciclare și reutilizare, măsuri pe care Ministerul Mediului și-a asumat că le va implementa până la 31 decembrie 2017.

Comisia Europeană a transmis către MDRAPFE la începutul lunii august a.c. o scrisoare prin care precizează faptul că nefinalizarea acțiunilor menite să ducă la îndeplinirea condiționalității ex-ante pentru sectorul deșeuri, în conformitate cu prevederile Regulamentului UE nr. 1303/2013, constituie motiv de suspendare a plăților pentru sectorul în cauză.

Precizăm însă că obligațiile din sectorul deșeuri sunt o responsabilitate partajată tuturor actorilor instituționali, de la Ministerul Mediului, ca gestionar al politicii în acest domeniu, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (MDRAPFE), ca reglementator pe domeniul serviciilor publice și autoritățile publice locale, ca responsabili de implementarea măsurilor reglementate în acord cu directivele europene. Suplimentar, MDRAPFE poate asigura finanțare pentru acele priorități care contribuie la atingerea obiectivelor din directivele europene.

ecologic: Vă rog să ne spuneţi dacă este deschisă o sesiune de depunere de proiecte pe Axa Prioritară 3 din cadrul POIM pentru managementul deşeurilor, pentru închiderea depozitelor neconforme, pentru Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară, pentru finalizarea Sistemelor de Management Integrat al Deşeurilor, când se încheie această sesiune şi cine au fost cei care au depus până acum cereri de finanţare.

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Apelul de proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii de management integrat al deșeurilor a fost lansat în luna aprilie 2016 și este deschis până la sfârșitul anului 2018.

Solicitanții eligibili sunt Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară prin Consiliile Județene, care pot depune cereri de finanțare pentru proiecte finanțabile în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare, Obiectivul Specific (OS) 3.1 „Reducerea numărului depozitelor neconforme şi creşterea gradului de pregătire pentru reciclarea deşeurilor în România“, până la data limită prevăzută în Ghidul Solicitantului, şi anume 31.12.2018.

Aceste proiecte vizează promovarea investițiilor în sectorul de deșeuri în vederea conformării cu prevederile acquis-ului comunitar și, conform Ghidului solicitantului aferent OS 3.1, prin POIM sunt finanţate proiecte de management integrat al deşeurilor la nivel judeţean demarate în perioada 2007-2013 şi nefinalizate până la finalul anului 2015 (proiecte fazate), precum şi proiecte a căror pregătire a fost demarată în perioada 2007-2013 dar care vor fi implementate în 2014-2020 (proiecte noi).

Județele care au semnate contracte de finanțare până în prezent care includ investiții pentru închiderea depozitelor de deșeuri neconforme sunt: Vaslui, Maramureș, Cluj, Alba, Iași, Bihor, Caraș-Severin, Tulcea, Călărași și Mehedinți.

Întrucât condiționalitatea ex-ante nu este încă îndeplinită, alte proiecte decât cele fazate, respectiv sistemele de management integrat al deșeurilor care conțin și indicatorii de închidere depozite neconforme nu sunt finanțabile la acest moment.

Moernizarea reţelei de apă (foto Agerpres)

ecologic: Cum apreciaţi faptul că la ora actuală niciunul dintre Sistemele de Management Integrat al Deşeurilor (SMID) pe care România le-a contractat în exerciţiul bugetar 2007-2013 nu este complet operaţional?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Pentru finanțarea din Axa prioritară 2 - Sisteme de Management Integrat al deșeurilor aferentă Programului Operațional Sectorial „Mediu“ 2007-2013 s-au aprobat 32 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 5.487 milioane lei, din care valoarea finanțată din FEDR și bugetul de stat este
de 4.864 milioane lei. Dintre acestea, 14 proiecte în valoare totală de 1.544 milioane lei s-au finalizat prin POS Mediu 2007-2013: două proiecte în valoare totală de 264 milioane lei sunt funcționale - proiectele din județele Bistrița-Năsăud și Argeș -, iar 12 proiecte, în valoare totală de 1.280 milioane lei, au fost incluse în Lista proiectelor nefuncționale, din cauza faptului că infrastructura nu este operată. Acestea sunt proiectele din județele Botoșani, Hunedoara, Neamț, Mureș, Bacău, Sibiu, Giurgiu, Olt, Arad, Timiș, Sălaj şi Covasna.

Alte 18 proiecte, în valoare totală de 3.942 milioane lei, au fost fazate și vor fi finalizate cu finanţare din Programul Operațional Infrastructură Mare în perioada de programare 2014-2020. Acestea sunt proiectele din județele Constanţa, Brăila, Vrancea, Călărași, Prahova, Vâlcea, Cluj, Maramureș, Bihor, Alba, Harghita, Suceava, Dolj, Tulcea, Iași, Mehedinți, Vaslui şi Caraș-Severin.

La nivelul celor 32 de proiecte finanțate, situația celor 134 contracte de delegare se prezintă astfel: 51 de contracte sunt aferente proiectelor finanţate exclusiv din POS Mediu, iar83 de contracte sunt aferente proiectelor fazate.

Din cele 134 de contracte aferente proiectelor au fost semnate 35, restul contractelor de delegare fiind în procedură de licitaţie publică sau în diverse stadii de pregătire a documentaţiei de atribuire. Din totalul contractelor semnate, 26 se referă la investițiile finanțate prin POS Mediu.

Principalele probleme în delegarea serviciului de operare a SMID sunt întârzierile apărute din cauza nefinalizării la timp a obiectivelor de investiţii, întârzieri în aprobarea documentelor/mandatelor ADI-urilor, întârzieri datorate unor noi decizii luate de Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţ (delegarea directă, extinderea contractelor existente), nefinalizarea la timp a documentaţiilor de atribuire şi întârzieri în derularea licitaţiilor publice.

Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a inițiat Memorandumul pentru aprobarea unor soluții temporare privind delegarea serviciilor de operare a infrastructurii pentru proiectele finanțate din fonduri europene în domeniul deșeurilor, aprobat în ședința Guvernului din data de 31 mai 2017.

Infrastructura rutieră (foto Agerpres)

ecologic: Conform unui recent comunicat venit de la INS, mai mult de jumătate din populaţia României nu are acces la apă potabilă şi canalizare. Vă rog să îmi spuneţi ce sume sunt disponibile în Axa 3 din POIM pentru acest domeniu şi dacă constataţi un interes din partea autorităţilor publice locale în această direcţie. Care sunt problemele cu care se confruntă UAT-urile în accesarea acestor fonduri?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Suma alocată sectorului apă şi apă uzată prin POIM, Axa prioritară 3 „Dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor“, Obiectivului Specific (OS) 3.2 „Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane, precum și a gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației“ este de 2,8 miliarde de euro.

Beneficiarii acestui domeniu sunt operatorii regionali din sectorul de apă/apă uzată, Primăria Municipiului București, pentru proiectele aferente municipiului București şi Ministerul Apelor și Pădurilor, pentru proiectul privind dezvoltarea unui laborator național pentru îmbunătățirea monitorizării substanțelor deversate în ape și a calității apei potabile.

Prin OS 3.2 se promovează acţiuni ce contribuie la îndeplinirea priorităţilor din Tratatul de Aderare pentru sectorul de apă şi apă uzată și care reprezintă continuarea strategiilor anterioare, finanțate prin ISPA și POS Mediu 2007 - 2013.

Principalele rezultate urmărite prin promovarea investiţiilor în domeniul apei şi apei uzate vizează realizarea angajamentelor care derivă din directivele europene privind epurarea apelor uzate (91/271/EEC) şi calitatea apei destinate consumului uman (Directiva 98/83/CE/1998), ape uzate urbane colectate și epurate (din perspectiva încărcării organice biodegradabile) pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 l.e. şi un serviciu public de alimentare cu apă potabilă, controlată microbiologic, în condiţii de siguranţă şi protecţie a sănătăţii, extins la populația din localitățile cu peste 50 locuitori.

Finanțarea investițiilor se bazează pe o listă predefinită de proiecte, reflectând portofoliul de proiecte dezvoltate de către operatorii regionali pe baza investițiilor prioritare identificate la nivelul Master Planurilor județene actualizate şi aprobate de Consiliile Județene. Portofoliul de proiecte aferent acestui obiectiv specific este în valoare totală de 9 miliarde euro, din care 7,58 miliarde costuri eligibile (inclusiv proiecte fazate în valoare totală de 1,15 miliarde euro, din care 806 mililioane costuri eligibile).

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri EuropeneStrategia de finanțare pentru perioada 2014-2020 vizează cu prioritate consolidarea și extinderea procesului de regionalizare promovat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, aria de acoperire a proiectelor regionale va crește prin preluarea de către Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară constituită în baza HG nr. 855/2008 a localităților mai mici și extinderea astfel a ariei de operare a operatorilor regionali înființați înainte de 2012 care sunt beneficiarii vizați de politica de regionalizare în sectorul de apă şi apă uzată. Pentru acest domeniu se evidențiază cel mai mare interes din partea beneficiarilor - autoritățile locale membre ale Asociațiilor de dezvoltare Intercomunitară.

Printre blocajele întâmpinate în derularea proiectelor finanțate din fonduri europene se numără problemele întâmpinate la nivelul UAT-urilor din proiecte privind obținerea documentațiilor tehnice și a situațiilor exacte din teren, întârzierile apărute din cauza situațiilor juridice existente privind terenurile necesare obiectivelor de investiții, întârzierile în obținerea diferitelor avize şi autorizații necesare executării contractelor de lucrări, falimentul unor companii care realizează lucrările, incapacitatea de lucru şi lipsa de mobilizare din partea antreprenorilor, disponibilitatea redusă şi calitatea slabă a serviciilor oferite de supervizor, neprelungirea garanțiilor de bună execuție de către antreprenor, care conduce la rezilierea contractului, proceduri de atribuire a contractelor cu o durată foarte mare şi întârzieri în demararea procedurilor de atribuire de către beneficiari.

Precizăm faptul că UAT-urile nu accesează direct fonduri în cadrul POIM, dar ele sunt membre ale Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară. Întrucât pregătirea proiectelor majore pentru obținerea de finanțare europeană este un proces îndelungat, precum și faptul că există reguli mai stricte de finanțare, UAT-urile sunt mai puțin interesate a fi membre ADI, fiind necesară de multe ori o muncă de convingere concertată a tuturor factorilor decizionali.

ecologic: Vă rugăm să ne spuneţi ce fonduri sunt disponibile în Axa Prioritară 4 pentru protecţia mediului prin măsuri de conservare a biodiversităţii, pentru monitorizarea calităţii aerului şi pentru decontaminarea siturilor poluate istoric. Cui se adresează aceste programe?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Fondurile disponibile în cadrul Axei prioritare 4 și beneficiarii acestora sunt Obiectivului Specific (OS) 4.1 „Creşterea gradului de protecţie şi conservare a biodiversităţii şi refacerea ecosistemelor degradate“, cu o alocare financiară de 240 milioane de euro. Solicitanți eligibili sunt custozii şi administratorii ariilor naturale protejate care au personalitate juridică, organizaţii neguvernamentale: asociaţii şi fundaţii, institute de cercetare, universităţi şi muzee care să aibă prevăzute atribuţii de protecţia mediului şi/sau protecţia naturii, precum și autorităţi ale administraţiei publice centrale, locale sau alte structuri în coordonarea sau subordonarea autorităţilor centrale şi locale, doar în parteneriat cu custozii sau administratorii ariilor naturale protejate, Ministerul Mediului, ANPM, APM.

Un alt obiectiv specific (OS 4.2) privind „Creșterea nivelului de evaluare și monitorizare a calității aerului la nivel național“ are o alocare financiară 15 milioane de euro. Solicitantul eligibil în cadrul OS 4.2 pentru toate tipurile de acțiuni finanțate este Ministerul Mediului, individual sau în parteneriat. Acțiunile finanțabile în cadrul acestui obiectiv specific sunt: dezvoltarea Rețelei Naționale de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), dezvoltarea unui sistem de prognoză și inventariere a emisiilor de poluanți în aer şi dezvoltarea unei baze de date în conformitate cu cerințele Directivei INSPIRE privind inventarierea poluanților emiși în aer. Pentru Obiectivul Specific 4.3 privind „Reducerea suprafețelor poluate istoric“ alocarea financiară este de 107 milioane euro. Beneficiarii acestui obiectiv sunt autoritățile publice sau alte instituții publice, inclusiv structuri subordonate acestora, pentru situri contaminate istoric aflate în proprietate sau puse la dispoziția acestora de către proprietar în vederea implementării proiectului.

Sursă de apă în mediul ruralecologic: Constataţi o precupare a autorităţilor publice locale pentru accesarea de fonduri în vederea monitorizării calităţii aerului şi depoluării siturilor poluate? Cu ce probleme se confruntă cei care vor să acceseze fonduri? Co-finanţarea, proprietatea asupra terenurilor...?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Pentru sectorul monitorizarea calității aerului, Ministerul Mediului este direct interesat de promovarea proiectelor eligibile, dar la nivelul AM POIM nu s-au primit până în prezent cereri de finanțare.

În sectorul siturilor contaminate există interes din partea autorităților locale pentru finanțarea decontaminării unor situri poluate, însă marea parte a cererilor de proiecte propuse nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate din punct de vedere instituțional (terenuri, beneficiar, etc), dar mai ales principiul „poluatorul plătește“.

ecologic: Sunt interesate ONG-urile care administrează parcuri naturale şi alte zone protejate de acest program?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Până în prezent, în cadrul apelului de proiecte au fost depuse 58 de propuneri de proiecte dintre care 31 au fost depuse de ONG-uri cu atribuții de protecția mediului. Interesul acestor ONG-uri a fost manifestat și în cadrul dezbaterilor publice organizate de către autoritatea de management având ca subiect Ghidul Solicitantului pentru respectivul obiectiv specific.

ecologic: Credeţi că mediul, protejarea faunei, reprezintă un impediment în dezvoltarea României, în construcţia de autostrăzi, de drumuri şi în realizarea altor investiţii pentru dezvoltarea comunităţilor locale?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: În conformitate cu prevederile directivelor europene, investiţiile în dezvoltarea infrastructurii rutiere și de transport sunt implementate numai după parcurgerea, în prealabil, a procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, care identifică potențialul impact asupra mediului, inclusiv asupra siturilor Natura 2000.

În cazul în care este identificat un impact, se propun măsuri de reducere sau compensare a efectelor asupra habitatelor și speciilor, cu respectarea principiului unui echilibru între nevoia de dezvoltare a comunităților și nevoia de protecție a naturii. Aceste măsuri suplimentare pentru protecția mediului sunt eligibile în cadrul proiectelor.

Chiar dacă aparent protecția mediului pare un impediment în promovarea proiectelor de infrastructură, autoritățile și cetățenii au obligația legală de a respecta cerințele impuse prin regulamentele europene pe de o parte, dar și obligația morală de a promova dezvoltarea economică durabilă, principiu care a stat la baza reglementărilor menționate.

Lucrări de infrastructură (foto Agerpres)

ecologic: Ce priorităţi aveţi pentru perioada următoare?

Rovana Plumb, ministru delegat pentru Fonduri Europene: Prioritățile ministerului pe care îl conduc, așa cum reies și din Programul de Guvernare, sunt legate de dezvoltarea căilor ferate și rutiere pentru reducerea timpului mediu de călătorie și creșterea accesibilității regiunilor îndepărtate, creșterea volumului de mărfuri transporate pe canalele navigabile, dezvoltarea infrastructurii de transport urban subteran în București, creșterea numărului de călători pe rețeaua feroviară de la aproximativ 409.000 călători/km rețea/an la 555.000 călători/km rețea/an, dar și în transportul aeroportuar de la 10,7 milioane de pasageri/an la 20 milioane de pasageri/an.

O altă prioritate o reprezintă reducerea cantității de deşeuri biodegradabile depozitate la 35%, creșterea ponderii deşeurilor reciclate/valorificate în totalul cantităţii de deşeuri municipale colectate de la 7,3% în 2011 la 50% în 2023, asigurarea colectării apelor uzate urbane pentru toate aglomerările mai mari de 2.000 locuitori echivalenți și asigurarea alimentării cu apă pentru localitățile cu peste 50 locuitori prin conectarea a 3.300.000 locuitori echivalenți la rețea de canalizare și sisteme de epurare conforme și a 1.850.000 locuitori la rețeaua de apă.
Refacerea ecosistemelor degradate, îmbunătățirea stării de conservare a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară, creşterea capacităţii de evaluare şi monitorizare a calităţii aerului la nivel naţional prin dezvoltarea unor baze de date privind emisiile de poluanți, a unui sistem de prognoză, stații de monitorizare, reducerea suprafețelor poluate istoric, un răspuns adecvat la schimbările climatice prin reducerea daunelor economice cauzate de de inundaţii şi eroziune costieră (de la 426 milioane euro în 2013 la 383 milioane euro în 2023) și asigurarea unui răspuns rapid și eficient la dezastre prin dotarea celor 45 de unități și centre de formare din subordinea IGSU, sunt puncte importante pe ordinea de zi a ministerului. Şi nu în ultimul rând, creșterea producţiei brute de energie primară din surse regenerabile mai puţin exploatate, care ajută la diminuarea impactului uman asupra mediului, adică a celebrei „amprente de carbon“, reducerea consumului mediu anual de energie electrică pe locuinţă și la nivel industrial, realizarea de economii anuale de energie primară obţinute prin cogenerare de înaltă eficienţă. 

Depozit neconform



Alte articole in rubrica Politici & Economie